Miros persistent si iritant de la santierul catedralei

Status: Nerezolvat

Raportat în categoria Poluare, Bucuresti

Mediu afectat:

Mediul urban

Scurtă descriere:

In afara de poluarea sonora continua, de la santierul catedralei provine un miros persistent, chimic, iritant. Astazi, de exemplu, s-a simtit pe tot parcursul zilei. Este miezul noptii si se lureaza zgomotos si la aceasta ora, iar mirosul nu a scazut in intensitate. Consider ca este un pericol pentru sanatate, in plus este afectata semnificativ linistea din zona.

  • Listă autorități Colaborează cu autoritățile competente și asumă-ți și tu rolul de a opri abuzurile asupra mediului!
    • Agenția pentru Protecția Mediului Bucuresti
      Contactează instituția
    • Garda de mediu – COMISARIATUL MUNICIPIULUI BUCURESTI
      Contactează instituția
    • Jandarmerie
      Contactează instituția
  • Legislația simplificatăConsultă legile referitoare la problema sesizată de tine, iar acțiunea ta va avea impact!
    • V. ACCES LA JUSTIȚIE (PROCEDURA ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV)

      Ce înseamnă acțiunea în contencios administrativ?

      Cerere îndreptată împotriva unei autorități publice, cu scopul de a preveni sau de a opri o acțiune ilegală.

      Procedura în contencios administrativ are, în principiu, două etape:

      1. Plângerea prealabilă care semnalează încălcarea procedurilor administrative sau de avizare.
      2. Acțiune în instanța de judecată, secția de contencios administarativ

      Cine poate formula o acțiune în contencios administrativ în materia problemelor de mediu?

      1. a)  Orice persoană vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ sau nesoluționarea în termen a unei cereri – art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004
      2. b) Organisme sociale interesate – structuri neguvernamentale, asociații, fundații care au ca obiect de activitate protecția drepturilor diferitelor categorii de cetățeni – art. 2 alin. (1) lit. s) raportat la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

      Ce se poate solicita instanței de contencios administrativ?

      1. a)             Anularea unui act administrativ care este apreciat ca fiind nelegal
      2. b)           Obligarea autorității la soluționarea unei cereri, atunci când aceasta refuză să o facă în termenul legal – termenul legal este de 30 de zile, art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004

      Cum se poate obține o informație referitoare la o problemă de mediu

      •  Prin formularea unei cereri privind comunicarea unei informații de interes public – art. 6 din Legea nr. 544/2001

      Ce se întâmplă dacă nu se comunică informațiile de interes public solicitate sau se apreciază de către autoritate că acestea nu ar fi informații de interes public?

      • Dacă informațiile de interes public nu sunt comunicate în termen de 10 zile, sau de cel mult 30 de zile în cadrul informațiilor care presupun anumite lucrări mai complexe (art. 7 din Legea nr. 544/2001) persoana se poate adresa tribunalului în a cărui rază domiciliază sau în a cărei rază se află sediul autorității respective.

      Atenție:

      • a)  în acest caz nu este nevoie de procedura prealabilă –
      • b) cererea trebuie înregistrată obligatoriu la tribunal în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de 10 sau de 30 de zile arătat mai sus.

      Cum se contestă actul administrativ care se apreciază că este nelegal sau refuzul de a răspunde la o cerere?

      Procedura de plangere prealabilă:

      • Se depune o cerere instituției care a emis actul sau care refuză să răspundă unei solicitări în termen de 30 de zile dacă actul respectiv vizează direct persoana reclamantă  sau în termen de 6 luni de zile dacă actul vizează o altă persoană, dar produce vătămări persoanei reclamante
      • Cererea trebuie să aibă număr de înregistrare sau să fie însoțită de confirmare de primire, semnată de funcționarul care a preluat corespondența și cu ștampila instituției. De la acestă dată curge termenul în care autoritatea administrativă trebuie să răspundă la plângerea prealabilă.
      Un model de plangere prealabila poate fi consultat mai jos

      Autoritatea  căreia se adresează

      Subsemnatul (a) (se precizează numele, prenumele persoanei, si datele de identificare)………………………………………………….., reprezentant / din partea ………………………………………………………….. (numele organizaţiei / instituţiei dacă este cazul) cu privire la ………………………………………………………………. (se precizează obiectul solicitării)  eliberată de ....... ( autoritatea emitenta) solicit

      - retragerea ……

      - emiterea …….

      - suspendarea ……

      - comunicarea …

      - etc

      Motivele cererii:

      În fapt: (se descrie situaţia şi se prezintă motivele care sunt la baza formulării plângerii);

      În drept: (se precizează normelor legale ce se consideră încălcate).

      Dacă este posibil, se anexează documentele relevante (copie după actul atacat, citate relevante din actele normative etc).

      Data şi locul,                                                                                            Semnătura

      Ce poți să faci dacă plângerea prealabilă nu a dat rezultate? Instanțele.

      Dacă nu se primeşte un răspuns la plângerea prealabilă, în termen de 30 de zile de la depunerea plângerii sau dacă răspunsul primit este nesatisfăcător, atunci persoana vătămată se adresează instanţei de contencios administrativ cu o cerere de chemare în judecată (acţiune).

      Când se poate persoana adresa instanței de judecată?

      • după parcurgerea procedurii prealabile, în termen de 6 luni de la data răspunsului primit la cererea adresată instituției.
      • În ipoteza în care instituția respectivă nu răspunde, termenul de 6 luni se calculează de la expirarea unui termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii către autoritate.

      La ce instanță trebuie să se adreseze persoana vătămată

      1. a)             Persoana se poate adresa fie instanței în a cărei rază domiciliază, fie instanței în a cărei circumscripție se află sediul autorității;
      2. b)            Actele emise de instituțiile publice locale și județene (sau refuzul acestor autorități) se atacă la tribunal, iar actele emise de autoritățile publice centrale se atacă la curtea de apel.

      Cum trebuie să arate cererea de chemare în judecată

      1. a)             numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ambelor părți ( atât a persoanei care este reclamant cât și a autorității pârâte);
      2. b)            codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice;
      3. c)             contul bancar al reclamantului, precum şi al pârâtului, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant;
      4. d)            dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
      5. e)            actul nelegal ce se solicită a fi anulat sau refuzul nejustificat la o cerere care trebuie indicată;
      6. f)              motivarea pe larg a solicitării făcută instanței și trimiterea la textul de lege aplicabil în cauză;
      7. g)             indicarea documentelor ce urmează a fi depuse precum și a eventualilor martori cu toate datele de indentificare ( inclusiv adresa acestora);
      8. h)            dacă se solicită proba cu interogatoriul autorității trebuie depusă o listă cu întrebările pentru autoritate;
      9. i)               semnătura persoanei reclamante.

      Ce trebuie anexat la cererea de chemare în judecată

      1. a)             Taxa de timbru:

      – dacă se solicită numai anularea actului – 50 de lei (se achită la primaria de domiciliu)

      -  dacă se solicită și despăgubiri – 300 de lei (se achită la primaria de domiciliu)

      1. b)            Actul a cărui anulare se solicită sau dovada refuzului
      2. c)             Documentele relevante pentru soluționarea cauzei. Pe fiecare document trebuie scris ,,conform cu originalul” și semnat.

      ! Atenție: Cererea și actele anexe trebuie depuse în mai multe exemplare – un exemplar pentru instanță și un exemplar pentru fiecare autoritate pârâtă din cauză (dacă sunt mai multe), direct la instanță sau prin poștă/curier, dar numai în forma unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.

      Ce se întâmplă după înregistrarea cererii de chemare în judecată

      •         dacă există vreo problemă legată de forma cererii de chemare în judecată și a actelor anexe arătate mai sus, persoana va primi o adresă de la instanță cu mențiunea ca în termen de maxim 10 zile să completeze lipsurile cererii (inclusiv problema taxei de timbru).
      •  Dacă cererea este completă sau dacă lipsurile au fost complinite, instanța va transmite  autorității pârâte cererea de chemare în judecată; autoritatea are un termen de 25 de zile sa răspundă cererii.
      • După aceste comunicări va fi fixat primul termen de judecată și părțile implicate vor primi citație cu data procesului.

      Ce soluții poate adopta instanța

      • Instanța poate admite sau poate respinge cererea persoanei reclamante. Indiferent de soluție, aceasta poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii instanței – art. 20 din Legea nr. 554/2004.
      • Recursul va fi judecat de instanța superioară (curtea de apel pentru tribunal și Înalta Curte de Casație și Justitie pentru curte de apel).
      • Până la soluționarea recursului hotărârea nu poate fi pusă în executare.
      • Practic hotărârea pronunțată în recurs este cea care este definitivă și poate fi pusă în executare.

      Solicitarea de despăgubiri pe cale separată

      • Dacă instanța a anulat actul sau a cenzurat refuzul nejustificat al autorității (în ipoteza în care i s-a produs o pagubă) persoana poate formula o nouă cerere în instanță în aceleași condiții cu prima prin care să solicite repararea pagubei – art.19 din Legea nr. 554/2004.
      • Cazuri urgente. Suspendarea actului atacat
      • În situația în care executarea actului nelegal poate produce prejudicii în termen scurt, o dată cu formularea procedurii prealabile persoana poate cere suspendarea executării actului până la momentul în care instanța va stabili dacă este legal sau nu.
      • Cererea de suspendare se adresează aceleiași instanțe care ar fi competentă să judece cererea de anulare a actului și trebuie să conțină aceleași elemente ca și orice cerere de chemare în judecată. Taxa de timbru este de 100 de lei.
      • În plus, în cuprinsul cererii trebuie justificată paguba ce s-ar produce prin executarea actului – art. 14 din Legea nr. 554/2004.
      • Cererea se judecă de urgență iar dacă se admite,  executarea actului este suspendată chiar de la data pronunțării hotărârii indiferent dacă autoritatea face sau nu recurs.
    • IV. Consultarea publică.

      Cum și când ar trebui să se facă?

      Noțiunea de informare și consultare a publicului a apărut odată cu Convenția de la Aarhus, care a fost adoptată în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite în 1998 și a intrat în vigoare în anul 2001. Convenția a fost ratificată de România prin Lg. 86/2000.

      Conform convenției statul trebuie să asigure:

      • Acces la informații
      • participare efectivă a publicului la luarea deciziilor
      • acces la justiție

      Consultarea publicului la luarea unei decizii cu impact asupra mediului este obligatorie, se face înainte de luarea oricărei decizii și trebuie să fie efectivă, adică publicul să aibă toată documentația relevantă și să aibă posibilitatea concretă să își exprime părerea într-o procedură care poate duce la schimbarea deciziei autorității cu privire la soluția finală.

      Procedurile cele mai importante în care publicul participă la luarea deciziilor sunt:

      - procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) a unor proiecte publice sau private , cunoscută și sub denumirea de EIA-Environmental Impact Assessment

      - procedura de evaluare strategică de mediu (ESM) pentru planuri și programe, cunoscută și sub denumirea de SEA- Strategic Environmental Assessment

      Consultarea publicului are loc în toate etapele de evaluare a impactului asupra mediului:

      Etapele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private – EIM (EIA)

      1. Etapa de încadrare EIM / EIA

      • publicarea unui anunț pe pagina de internet și în ziare privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu
      • Evaluarea in cadrul Comisiei de Analiză tehnică a documentelor depuse  și emiterea deciziei de încadrare
      • În 5 zile de la publicarea deciziei publicul poate depune comentarii
      • ca urmare a comentariilor publicului, autoritatea poate să reconsidere decizia de încadrare.

      2. Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului

      • nu există o procedură legală privind consultarea publicului la întocmirea îndrumarului privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului şi în studiul de evaluare adecvată, după caz,

      3. Etapa de analiză a calității raportului de evaluare a impactului asupra mediului

      • În 5 zile de la data depunerii raportului la autoritatea competentă de protecție a mediului, aceasta împreună cu titularul de proiect stabilesc oportunitățile de participare a publicului la luarea deciziilor, indicând cel puțin data și locul dezbaterii publice;
      • Dezbaterea publică este anunțată printr-un anunț publicat pe pagina de internet și în ziare cu cel puțin 20 de zile  înainte de data stabilită pentru dezbateri.
      • Publicul interesat poate transmite autorității de mediu comentarii/observaţii la raportul privind impactul asupra mediului  până la data la care are loc dezbaterea publică.
      • La înaintarea comentariilor/observaţiilor, membrii publicului interesat sunt obligaţi să îşi declare numele, prenumele şi adresa, care sunt consemnate într-un formular.

      4. Dezbaterea publică

      • Dezbaterea publică va fi organizată într-un loc ales de titularul de proiect, în locul cel mai convenabil pentru public. Publicul este așteptat 60 de minute.
      • Publicul își poate exprima opiniile și poate pune întrebări beneficiarului, atât oral la dezbaterea publică cât și în scris până la data dezbaterii publice.
      • La sfârșitul dezbaterii se întocmește un proces verbal de ședință.

      5. Emiterea acordului de mediu

      • Decizia de emitere sau de respingere a acordului de mediu se publică pe website și în ziare.
      • În 5 zile de la data publicării proiectului de acord de mediu, publicul poate face comentarii.
      • Autoritatea competentă are obligația să pună observațiile publicului în discuția Comitetului de Analiză Tehnică. Acesta poate decide reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
      • În cazul în care este refăcut raportul de mediu, acesta se publică timp de 15 zile pe pagina de internet. Nu este reglementată o altă procedură de consultare a publicului pentru raportul refăcut.
      • Acordul de mediu trebuie să fie emis ținând seama de opiniile și observațiile publicului.       

      6. Revizuirea și actualizarea acordului de mediu

      • Autoritatea de mediu și beneficiarul publică un anunț privind revizuirea acordului de mediu pe pagina de internet,  la sediile lor și pe panoul de identificare a investiției.
      • În 10 zile de la publicare publicul poate face comentarii.
      • Decizia de aprobare sau respingere a revizuirii acordului de mediu se publică pe pagina de internet și în ziare.

      Legea nu reglementează în mod expres obligația de publicare pe internet a documentației realizată în cadrul acestei proceduri, astfel încât de multe ori acest lucru nu se întâmplă, publicul fiind invitat la sediul autorității competente pentru consultare. O astfel de practică nu este în conformitate cu Convenția de la Aarhus[1].

      7. Accesul la justiție

      Acordul de mediu poate fi contestat în instanță conform dispozițiilor Lg 554/2004 a contenciosului administrativ. Poți afla mai multe mai jos (Cap. V)

      B. Cum poate participa publicul in etapele evaluării strategice de mediu (SEA)?

      Participarea publicului la procedura de evaluare de mediu se face în mod efectiv încă de la inițierea planului sau programului, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană. Aceasta înseamnă că implicarea publicului se va face din momentul începerii elaborării planului și programului.

      Consultarea publicului precum și realizarea evaluării de mediu după finalizarea proiectului este nelegală.

      Autoritățile de protecție a mediului asigură informarea și participarea publicului prin:

      -  identificarea publicului,

      - stabilirea locului unde pot fi consultate informațiile,

      - stabilirea modalității de informare a publicului,

      - determinarea modalității de consultare a publicului,

      - fixarea unor intervale de timp corespunzătoare pentru participarea publicului,

      - informarea asupra posibilității ca planul sau programul să fie supus unei proceduri de evaluare în context transfrontieră.

      • Etapa de încadrare

      • Titularul PP publică în mass-media şi anunţă pe propria pagină de Internet elaborarea primei versiuni a PP, natura acestuia, declanşarea etapei de încadrare, locul şi orarul consultării primei versiuni a PP şi posibilitatea de a trimite în scris comentarii şi sugestii la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în timp de 15 zile calendaristice.
      • Autoritatea competentă analizează dacă PP poate avea efecte semnificative asupra mediului și ia decizia de încadrare a proiectului
      • Publicul are 10 zile la dispoziție de la data publicării deciziei de încadrare pentru a formula comentarii și observații pe acesta

      2. Etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program și de realizare a raportului de mediu

      • Disponibilizarea planului/programului și finalizarea raportului de mediu este anunțată pe paginile de internet și în ziare.
      • În termen de 45 de zile publicul poate formula observații în baza cărora beneficiarul poate modifica planul/programul.

      3. Etapa de analiză a calității raportului și de luare a deciziei

      • Dezbaterea publică trebuie organizată la minim la 45 de zile de la publicarea anunțului privind definitivarea proiectului de plan sau program.
      • La finalul dezbaterii publice se întocmește un proces verbal de ședință în care se consemnează propunerile justificate venite din partea publicului și a celorlalți participanți.
      • Decizia de emitere a acordului de mediu se publică pe pagina de internet și în ziare.
      C. Participarea publicului în etapele evaluării adecvate de mediu (EA)
      • DECIZIA DE ÎNCADRARE

      - Anunțul privind proiectul deciziei de încadrare precum și proiectul supus procedurii de evaluare adecvată este publicat pe paginile de internet și în ziare;

      - În termen de 5 zile de la publicarea anunțului în presă publicul poate formula şi trimite autorităţii competente observaţii/comentarii.

      2. STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ, SOLUȚII  ALTERNATIVE ȘI MĂSURI COMPENSATORII

      • Studiul de EA, se analizează de către autoritatea competentă, de membri Comisiei de Analiză Tehnică și se pune la dispoziţia publicului, spre consultare.
      • Publicul are la dispoziție 5 zile de la publicarea studiului de evaluare adecvată pentru a trimite observații și comentarii
      • Dacă impactul negativ persistă, autoritatea de mediu se trece la etapa soluțiilor alternative, în care publicul interesat, în 5 zile de la publicarea soluțiilor, poate să depună observații
      • Dacă în urma analizării soluțiilor alternative  propuse se constată că impactul negativ persistă se trece la etapa măsurilor compensatorii, în care publicul interesat, în 5 zile de la publicarea acestora pe site-ul autorității de mediu, poate să depună observații.

      CONFIDENȚIALITATE

      Titularul de proiect poate face o cerere motivată pentru stabilirea confidențialității anumitor informații; această confidențialitate poate fi menținută cel mult 4 ani; cererea poate fi respinsă în baza interesului public superior.

    • III. Cum putem avea acces la informațiile ce țin de protecția mediului?

      Accesul la informația de mediu este realizat în temeiul dreptului la informație reglementat de art. 31 din Constituția României

      Principalele pârghii legislative care legiferează accesul la informația de mediu sunt:

      • Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în problemele de mediu (Convenţia de la Aarhus);
      • Hotărârea de Guvern nr. 878/2005  - privind accesul publicului la informaţia privind mediul, prin care s-a realizat transpunerea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/4/CE privind accesul publicului la informaţia privind mediul;
      • Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
      La ce fel de informație avem access?

      = orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială despre (art. 2 pct. 38 din OUG 195/2005):

      1.  starea elementelor de mediu, cum sunt aerul şi atmosfera, apa, solul, suprafaţa terestră, peisajul şi ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine si costiere, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic, precum şi interacţiunea dintre aceste elemente;
      2. factorii, cum sunt substanţele, energia, zgomotul, radiaţiile sau deşeurile, inclusiv deşeurile radioactive, emisiile, deversările şi alte evacuări în mediu, ce afectează sau pot afecta elementele de mediu prevăzute la lit. a);
      3. măsurile, inclusiv măsurile administrative, cum sunt politicile, legislaţia, planurile, programele, convenţiile încheiate între autorităţile publice şi persoanele fizice şi/sau juridice privind obiectivele de mediu, activităţile care afectează sau pot afecta elementele şi factorii prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi măsurile sau activităţile destinate să protejeze elementele prevăzute la lit. a);
      4. rapoartele referitoare la implementarea legislaţiei privind protecţia mediului;
      5. analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice folosite în cadrul măsurilor şi activităţilor prevăzute la lit. c);

      starea sănătăţii şi siguranţei umane, inclusiv contaminarea, ori de câte ori este relevantă, a lanţului trofic, condiţiile de viaţă umană, siturile arheologice, monumentele istorice şi orice construcţii, în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevăzute la lit. a) sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, măsurile şi activităţile prevăzute la lit. b) şi c).

      Cui ne adresam pentru informații?

      Oricărei autorități sau instituție publică finanțată din resurse publice, regiile autonome, companiile naționale, precum și societățile comerciale aflate sub autoritatea unei autorități publice.

      De exemplu:

      Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor; Comisariatul de Regim Silvic si Cinegetic; Agentia Nationala pentru Protectia Mediului ; Garda Nationala de Mediu; Agentia Nationala pentru Resurse Minerale;  Administatia Nationala „Apele Romane”; Regia Nationala a Padurilor „ROMSILVA”; Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Agențiile județene de protecția mediului, Comisariatele județene ale Gărzii de mediu, Serviciilor de Gospodărire a Apelor, administratorilor și custozilor de arii protejate, ș.a.

      Cum solicităm informații? Proceduri.
      • în primul rând,  solicitantul trebuie să verifice dacă informațiile pe care le dorește nu sunt deja puse, în mod permanent, la dispoziția publicului din oficiu (de exemplu pe website, afișare la sediul autorității publice, ș.a.
      • În cazul în care informația nu este pusă la dispoziție din oficiu, solicitantul poate formula o cerere scrisă, în format electronic sau prin poștă, pentru comunicarea informațiilor. Recomandăm ca în situația remiterii prin poștă a solicitărilor de informații, acestea să fie realizate în formatul corespondență cu confirmare de primire.
      • Cererea trebuie sa cuprindă următoarele informații
      •  autoritatea sau instituţia publică căreia îi este adresată;
      • informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea acesteia;
      • numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului;
      • forma în care solicitantul dorește să-i fie comunicate informațiile.
      Când primim răspunsul?
      • Informația este comunicată în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, dacă informația a fost identificată în cadrul acestui termen.
      • Dacă informația solicitată este foarte complexă sau voluminoasă,  informaţia se pune la dispoziţia solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii cererii de către autoritatea publică. În aceasta situație, autoritatea publică este obligată ca în termenul inițial de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii să înștiințeze solicitantul cu privire la dificultățile întâmpinate și, bineînțeles, cu privire la prelungirea termenului de răspuns la 30 de zile lucrătoare.
      • În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la primire structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.

      Informațiile trebuie comunicate în forma cerută de solicitant. De aceea daca în cererile de informare sau sesizări poți cere să primești răspunsul pe email.

      Atenție!: Convenția de la Aarhus instituie două excepții:

      • dacă pentru autoritatea publică este mai rezonabil să ofere informația sub altă formă, aceasta va pune la dispoziția solicitantului informația în forma respectivă, fiind însă obligată să motiveze această decizie;
      • dacă informația este deja disponibilă publicului în altă formă, autoritatea publică aduce acest lucru la cunoștința solicitantului.
      Ni se poate respinge cererea de informații?

      Refuzul comunicării informaţiilor solicitate trebuie motivat și comunicat în termen de 5 zile de la primirea solicitării.

      Autoritățile publice pot refuza comunicarea în cazul în care:

      • solicitarea se referă la informații clasificate, potrivit legii, care au legătură cu domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, cele cu privire la datele personale, cele privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, cele privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces, etc.;
      • autoritatea publică căreia îi este adresată solicitarea nu deţine informaţia respectivă;
      • cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată într-o manieră prea generală; ori
      • cererea se referă la documente în curs de elaborare sau priveşte sistemul de comunicaţii interne al autorităţilor publice
      Ce fac dacă totuși autoritatea nu îmi răspunde solicitării, deși am toate drepturile legale la informare?
      • În cazul în care solicitarea este respinsă sau autoritatea nu răspunde sub nici o formă cererii de informații, solicitantul poate face plângere la secţia de contencios administrativ a Tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice.
      • Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de răspuns, care este de 10 zile lucrătoare.
      • Hotărârea tribunalului este supusă recursului la Curtea de Apel.

      Atât plângerea, cât şi recursul se judecă în instanţă, în procedură de urgenţă, şi sunt scutite de taxă de timbru.

      Trebuie să plătim pentru informațiile de mediu?

      Da. În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de fotocopii de pe documentele deţinute de autoritatea publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant.

      Autoritățile publice au dreptul de a institui un tarif pentru furnizarea informaţiei, dar un asemenea tarif nu trebuie să depăşească o sumă rezonabilă și trebuie comunicat solicitantului printr-o listă publică.

    • II. Cum se reglementează proiecte ce pot avea impact asupra mediului?

      CINE reglementează activitățile umane cu potențial efect negativ asupra ariilor naturale protejate:

      Autoritatea competentă pentru protecția mediului (Ministerul mediului, prin institutiile sale- Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu)

      CARE sunt actele de reglementare:
      • avizul de mediu (pentru planuri, programe)
      • acordul de mediu (pentru proiecte)
      • avizul Natura 2000,
      • autorizaţie de mediu,
      • autorizaţie integrată de mediu,
      • autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră,
      • autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic.
      Legislația aplicabilă
      •    OUG 195/2005 privind protecția mediului
      •    HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
      •    Ordinul 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
      •    HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
      •    Lg. 278/2013 privind emisiile industrial
      •    Ordin nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu
      Aviz de mediu

      Ce este?

      Avizul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului- ANPM sau APM-care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării.

      Scopul evaluării de mediu este integrarea consideraţiilor de mediu în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor a căror implementare poate avea efecte semnificative asupra mediului

      Cum se acordă?

      Emiterea avizului de mediu se face după ce este făcută evaluarea de mediu.

      Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care se pregătesc pentru următoarele domenii:

      agricultură,
      silvicultură,
      pescuit şi acvacultură,
      energie,
      industrie, inclusiv activitatea de extracţie a resurselor minerale,
      transport,
      gestionarea deşeurilor,
      gospodărirea apelor,
      telecomunicaţii,
      turism,
      dezvoltare regională,
      amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor,

      Procedura evaluării de mediu pentru planuri şi programe cuprinde trei etape:

      a) Etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;
      b) Etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a raportului de mediu şi
      c) Etapa de analiză a calităţii raportului de mediu.
      Valabilitate: avizul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului.

      Cine este responsabil?

      Emit avizul de mediu următoarelor autorități:

      - agențiile județene de protecție a mediului (APM), pentru planurile şi programele locale
      - autoritatea publică centrală pentru protecția mediului (Ministerul Mediului), pentru planurile şi programele naționale şi regionale.

      Legislatie aplicabilă?

      Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe[1].

      Ce poate face publicul

      Participarea la procesul de consultare publică derulat pe toată durata procedurii, adica informarea asupra documentelor existente pentru planul/programul propus si participarea la dezbaterea publica.

      Acte necesare la depunerea solicitarii avizului

      Notificare;
      Proiectul de plan (piese scrise, desenate, coordonate STEREO 70);
      Dovada publicării celor două anunţuri publice în mass-media (primul anunț și al doilea anunț), pentru planurile/programele pentru care nu este necesară obţinerea delegării de competenţă de la autoritatea plublică centrală adică pentru planurile/programele care se desfăşoară pe raza teritorial administrativă a unui singur judeţ.

      OBSERVATIE: În cazul unui plan sau program care afectează integritatea unei Arii Protejate de interes comunitar, procedura de evaluare de mediu are integrată în ea şi evaluarea adecvată (EA) a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar.

      Acord de mediu

      Ce este?

      Acordul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite:

      condiţiile şi, după caz,
      măsurile pentru protecţia mediului,

      care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect.

      Scopul evaluării impactului asupra mediului: este de a identifica, descrie şi evalua, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:

      a) ființe umane, faună şi floră;
      b) sol, apă, aer, climă şi peisaj;
      c) bunuri materiale şi patrimoniu cultural;
      d) interacţiunea dintre factorii prevăzuţi la lit. a)-c) Art. 5, alin. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

      Cum se acordă?

      Acordul de mediu se emite pe baza evaluării impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private, ori extinderea activităților existente care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorită, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizării lor fac obiectul unei solicitări de aprobare de dezvoltare şi unei evaluări a impactului lor asupra mediului înaintea emiterii acestei aprobări.

      Definiţie: Aprobarea de dezvoltare reprezintă decizia autorităţii sau autorităţilor competente, care dă dreptul titularului proiectului să realizeze proiectul; aceasta se concretizează, după caz, în:

      a) autorizaţia de construire,
      b) acord privind utilizarea terenului în scop agricol intensiv;
      c) acord al conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru proiectele privind împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră;
      d) decizie a inspectorului şef al inspectoratului teritorial de regim silvic şi vânătoare, ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală privind aprobarea ocupării temporare sau scoaterii definitive a unui teren din fondul forestier naţional, după caz, pentru realizarea obiectivelor care implică defrişarea în scopul schimbării destinaţiei terenului;
      e) autorizaţia de gospodărire a apelor;

      Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează în trei etape:

      etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

      etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului;

      etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului.

      Etapa de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului este precedată de evaluarea inițială a proiectului prin care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate.

      Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este parte integrantă din procedura de emitere a aprobării de dezvoltare. Acordul de mediu se anexează aprobării de dezvoltare, făcând parte integrantă din aceasta.

      Pentru proiectele publice sau private pentru care este stabilită necesitatea evaluării impactului asupra mediului realizate în cadrul unei arii naturale protejate, acordul de mediu se emite numai dacă proiectul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate.

      În situaţia în care rezultatul evaluării adecvate relevă un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, autoritatea publică pentru protecţia mediului ia decizia de respingere a solicitării acordului de mediu.

      În cazul în care aria naturală protejată de interes comunitar adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranţa publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu sau, ca urmare a avizului Comisiei Europene, de alte motive imperative de interes public major.

      Acordul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

      În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii acordului de mediu sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii, autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, menţinerea acordului de mediu sau necesitatea revizuirii acestuia, informând titularul cu privire la această decizie.

      Evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţie au fost demarate sau proiectele au fost realizate.

      Cine este responsabil?

      Emit acordul de mediu următoarelor autorități:

      agențiile județene de protecție a mediului (APM), pentru pentru proiectele al căror amplasament se află pe județul respectiv, cu excepția proiectelor aflate sub incidența legislației privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

      agenția națională pentru protecția mediului (ANPM) pentru proiectele al căror amplasament se întinde pe două sau mai multe regiuni de dezvoltare.

      Evaluarea impactului asupra mediului se realizează în cadrul unei comisii de analiză tehnică (CAT) găzduită de către APM sau ANPM-uri din care fac parte autorităţi publice centrale sau locale, după caz, care au atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul protecţiei mediulu(ex: reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică, ai Gărzii Forestiere, ai Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare, Administrației Bazinale de Apă, etc. ). Autorităţile de mai sus exprimă puncte de vedere în cadrul comisiei de analiză tehnică cu privire la solicitarea acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare, precum şi asupra informaţiilor prezentate de titularul proiectului în cadrul evaluării impactului asupra mediului.
      Legislatie aplicabilă

      HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

      OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

      Ce face publicul?

      Publicul interesat are dreptul să participe efectiv la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, să se documenteze şi să transmită propuneri/recomandări autorităţilor publice competente, atunci când toate opţiunile sunt posibile şi înaintea luării unei decizii privind acordul de mediu.

      Rezultatele consultării şi informaţiile obţinute se iau în considerare la emiterea, respectiv în respingerea solicitării acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare pentru proiecte publice sau private.

      Citește mai mult despre participarea publicului in fiecare dintre etapele autorizării. Link catre Cap. (IV. Ce este consultarea publică? Cum și când ar trebui să se facă)
      Actele necesare la depunerea solicitării de acord de mediu:

      cerere pentru eliberarea acordului de mediu;

      certificat de urbanism (copie);

      plan de situaţie anexa la certificatul de urbanism (copie);

      plan de încadrare în zonă (copie);

      dovada plăţii tarifului pentru evaluarea iniţială a solicitării;

      Aviz N2000

      Ce este?
      actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000

      Cum se acordă?
      Evaluarea adecvată reprezintă procesul menit să:
      identifice,
      descrie
      stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele
      · directe şi indirecte,
      · sinergice, cumulative,
      · principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte.
      În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea.
      Când evaluarea adecvată este parte integrantă din evaluarea de mediu, respectiv evaluarea impactului asupra mediului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite
      avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori,
      după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate.
      În această situaţie nu se mai emite Avizul Natura 2000.
      ---
      Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi după consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu.
      Etapele procedurii de evaluare adecvată sunt:
      1. etapa de încadrare în cadrul căreia autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte şi decide dacă planul/proiectul, singur sau în combinaţie cu alte planuri/proiecte, este susceptibil a avea impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi dacă planul/proiectul va face obiectul unei evaluării adecvate;
      2. etapa studiului de evaluare adecvată în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului analizează studiul de evaluare adecvată;
      3. etapa solutiilor alternative ale unui plan sau proiect care se realizează luându-se în considerare speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată, costurile, întârzierile au alte aspecte ale soluţiei alternative. În urma parcurgerii acestei etape, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide emiterea avizului Natura 2000.
      Procedura de evaluare adecvată se finalizează cu emiterea avizului Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori planului, după caz. Autoritate competenta pentru protecţia mediului emite Avizul Natura 2000 doar pentru planurile şi proiectele care nu fac obiectul unei evaluări de mediu/evaluări a impactului asupra mediului.

      Cine e responsabil?
      agențiile județene de protecție a mediului (APM),
      agenția națională pentru protecția mediului (ANAPM)

      Legislatie aplicabila

      Ordinul nr. 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, publ. în M. Of. nr. 82/2010).

      Ce face publicul?

      Participă la consultarea publică.

      Autorizatia de mediu

      Ce este?

      actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune.

      Cum se emite?

      Activităţile şi/sau instalaţiile cu impact asupra mediului, precum şi proiectele de investiţii noi sau de modificare a celor existente, inclusiv pentru proiectele de deza­fectare, aferente lor sunt încadrate, după impactul asupra mediului, astfel:

      - activităţi cu impact nesemnificativ[1], pentru care nu se emite acord de mediu;
      - activităţi cu impact redus asupra mediului[2], pentru care se emit doar autorizaţii de mediu;
      - activităţi şi/sau instalaţii cu impact semnificativ asupra mediului, pentru care se emit autorizații de mediu sau, după caz, autorizații integrate de mediu.

      Lista activităţilor pentru funcţionarea cărora este necesară obţinerea autorizaţiei de mediu este dată în Anexa 1 a OM nr. 1798/2007.
      Pentru activităţile şi instalaţiile cu impact asupra mediului, pe baza analizei documentatiei și a propunerilor şi recomandărilor exprimate de publicul interesat, autoritatea publică pentru protecţia mediului, cu consultarea Comisiei de Analiză Tehnică, emite și face public:

      a) Autorizația de mediu/Autorizația integrată de mediu sau
      b) Decizia de respingere a solicitării acestora.

      Sunt exceptate de la obţinerea autorizației de mediu, activitățile desfășurate de structurile componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
      Autorizaţia de mediu se eliberează după obţinerea celorlalte avize, acorduri, autorizaţii, după caz, în termen de 90 de zile lucrătoare de la data depunerii documentaţiei complete.
      Autorizaţia de mediu se eliberează numai dacă proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activităţile existente prevăd eliminarea conse­cinţelor negative asupra mediului, în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice şi reglementările în vigoare.

      Autorizaţia de mediu este valabila 5 ani.

      Legislatie aplicabilă

      OM nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare.

      Cine este responsabil?

      Autoritatea publică pentru protecţia mediului, prin APM-uri sau ANPM.

      Ce face publicul?

      Participă la consultarea publică.

      Acte necesare la depunerea solicitării:

      Cerere pentru eliberarea autorizaţiei de mediu;
      Fişa de prezentare şi declaraţie Anexa 2 din OM nr. 1798/2007;
      dovada că a făcut publică solicitarea prin cel puţin una dintre metodele de informare prevăzute în anexa nr.3;
      Plan de situaţie şi plan de încadrare în zonă a obiectivului;
      Procesul-verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit potrivit Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002*) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, nota privind stadiul de realizare a programului pentru conformare existent, după caz;
      formularul de înregistrare prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 5, însoţit de documentele specificate de acesta, pentru autorizarea activităţii grădinilor zoologice, acvariilor publice şi centrelor de reabilitare şi/sau îngrijire, după caz.

      Autorizația integrată de mediu

      Ce este?

      Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator.

      Cum se emite?

      Pentru activităţile şi/sau instalaţiile noi şi cele existente cu impact semnificativ asupra mediului din domeniile expres menţionate de lege, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite Autorizaţia integrată de mediu, cu respectarea abordării integrate a elementelor şi factorilor de mediu şi cu luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive.
      La stabilirea condiţiilor de emitere a Autorizaţiei integrate de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului este obligată să ia toate măsurile pentru ca în exploatarea instalaţiei, operatorul să respecte principiile generale de bază, astfel încât:
      a) să se prevină poluarea în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;
      b) să nu se producă nici o poluare semnificativă;
      c) să fie evitată producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare;
      d) să se utilizeze eficient energia;
      e) să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora;
      să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să se evite orice risc de poluare și să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.

      Atenție! Legea interzice funcţionarea fără autorizaţie de mediu a activităţilor care fac obiectul procedurii de autorizare din punctul de vedere al protecţiei mediului şi, respectiv, a autorizatiei integrate de mediu pentru activităţile supuse legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
      Autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu sunt valabile 10 ani. În mod excepţional, autorizaţiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toată perioada derulării programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadentă de realizare a ultimei măsuri din programul respectiv.

      Cine este responsabil?

      Agenția Națională pentru protecția mediului (ANAPM)

      Legislație aplicabilă

      Procedura de reglementare este stabilită prin OM nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare.
      Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu este aprobat prin OM nr. 36/2004 - privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu.

      Ce face publicul?

      Participă la consultare și eventual se poate interesa de respectarea conditiilor prevazute in autorizație și aduce la cunoștința Gărzii de Mediu aspectele identificate.

      Actele necesare la depunerea solicitării:

      formularul de solicitare întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 a OM nr. 818/2003;
      raportul de amplasament întocmit în conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, aprobat prin OM nr. 36/2004;
      dovada publicarii anuntului privind depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu;
      dovada achitarii tarifului pentru verificare/analiza preliminara a solicitarii depuse.

      Alte reglementări importante

      Titularii planurilor/programelor/proiectelor şi activităţilor au obligaţia de a notifica autorităţii competente pentru protecţia mediului elementele noi intervenite, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi orice modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării.
      Titularii sunt obligaţi să respecte termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecția mediului în derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare. Nerespectarea acestor termene atrage după sine respingerea solicitării.
      Autorizaţia de mediu şi Autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă.
      După expirarea termenului de suspendare, în cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune anularea Autorizaţiei de mediu /Autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării proiectului sunt executorii de drept.
      Litigiile generate de eliberarea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
      Consultarea publicului este obligatorie pe tot parcursul şi în toate etapele procedurii de reglementare.
      Obligaţia mediatizării proiectelor şi activităţilor pentru care se solicită aviz, acord, respectiv autorizaţie de mediu, pe baza evaluării impactului asupra mediului, revine titularului, sub îndrumarea autorităţilor pentru protecţia mediului.

    • POLUAREA ȘI DEȘEURILE

      Legislație
      • Directiva nr.2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa cu Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
      • Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental cu HOTĂRÂRE nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant;
      • LEGEA APELOR Nr. 107 din 25 septembrie 1996, cu modificarile si completari ulterioare
      • Directiva 2008/98/EC privind deşeurile cu  Legea nr.  211/2011 privind regimul deşeurilor;
      • Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri cu HOTĂRÂRE  nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri;
      • Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare cu HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor;
      • Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare cu HOTĂRÂRE nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
      • HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
      • ORDIN nr. 1385 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean. Participarea publicului are o componentă voluntară dar și o componentă responsabilă;
      • ORDIN MMAPSC nr. 932/481/2016 din 18 mai 2016 privind aprobarea Procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje;
      • Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
      • Hotărârea de Guvern 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;
      • HOTĂRÂRE nr. 1453 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea;
      • ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;        
      • HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor;
      • HOTĂRÂRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.
      Definiții, clasificări

      Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005[1] privind protecţia mediului (aprobată prin Legea nr.265/2006),

      poluare -  „introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime”.

      poluant - „ orice substanţă (solidă, lichidă, sub formă gazoasă sau de vapori),  formă de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii)sau acțiune

      (ce determină stări de furie, gelozie, gânduri negre) care,  determină degradarea mediului ,, şi al organismelor vii, modifică echilibrul constituenţilor  mediului şi poate daune material și/sau sociale”[2].

      Poluarea poate fi o substanţă sau sursă de energie precum zgomotul, căldura sau lumina. Substanţele poluante pot avea origine naturală sau nenaturală, în cel de-al doilea caz fiind considerante poluante dacă depăşesc nivelele normale.

      Există  mai multe clasificări ale poluării, acesta putând fi: naturală sau artificială, fizică, chimică, biologică, estetică, socială, etc. Poluarea poate fi datorată poluanților lichizi; ex. ploi acide, poluanților solizi; ex. particule mineral, cum este azbestul sau poluanților gazoși și a pulberilor, ex. Gazele de eșapament.

      Poluanții pot afecta solul, apa, aerul dar și flora și fauna.

      După modul de producere poate fi:

      -       POLUARE PUNCTUALĂ (DIRECTĂ ) - poluarea provine dintr-o sursă unică, identificabilă. Ex. o termocentrală care nu folosește filtre ce opresc poluanții la sursă.

      -      POLUARE DIFUZĂ  (INDIRECTĂ) - este greu de controlat deoarece sunt mai multe surse cu poluari mici dar continue. Este mai agresivă și mai răspândită. Ex. pungile de plastic aruncate.

      Ariile naturale protejate sunt și ele afectate de problema deșeurilor indiferent de altitudinea sau latitudinea la care se află ele.

      Cele mai întâlnite deșeuri sunt:

      - Materiale plastice, sticlă, textile, fier.  Rezultă poluarea fizico-chimică a apei și a solului. La acestea se poate adăuga poluarea peisajelor dar și distrugerea unor exemplare de viețuitoare.

      - Deșeuri menajere degradabile care au un impact mai mic asupra factorilor de mediu din ariile naturale protejate. Poluarea poate fi vizuală, olfactivă și un impact asupra peisajelor.

      - Hoituri de animale aruncate de la așezările din zonă. Poluarea fizico-chimică, dar și biologică a acviferelor. Rezultă și o poluare olfactivă ca urmare a mirosului greu.

      Rumegușul și materialele de construcții. Poluarea solului este prioritară în acest caz. Ei i se adaugă poluarea acviferelor și a aerului (dacă materialele de construcții conțin azbest cu un mare potential cancerigen).

      - Borhotul (ceea ce rezultă în urma fabricării băuturilor alcoolice din fructe). Rezultă o poluare fizico-chimică a apelor subterane dar și o poluare olfactivă.

      Pe cine putem sesiza în cazul în care descoperim deșeuri depozitate neconform cu protecția mediului?

      Garda de Mediu sau Agenția pentru Protecția Mediului care funcționează la nivel de județ.

      Administrația Bazinală de Apă,  dacă deșeurile se găsesc pe/lângă un curs de apă.

      Autoritatea publică locală- primăria.

      O organizație de mediu care activează în arealul unde ați descoperit neregula și cel mai probabil vor prelua atenționarea dumneavoastră.

      ! Puteți sesiza aspectele observate atât în scris, cât și prin telefon la autoritățile competente.

      ! Pentru turiștii care practică drumeții în arii protejate: deșeurile produse trebuie scoase din aria respectivă și depozitate în spații destinate colectării deșeurilor. Chiar dacă există containere de depozitat deșeuri, mai ales în arealul montan, transportul deșeurilor din acele zone în ”spații ” civilizate se face cu multă dificultate din partea administratorilor locali.

    • Ce sunt ariile protejate și ce legislație li se aplica?

      A. DEFINIȚIE

      Arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.

      B. CATEGORIILE DE ARII NATURALE PROTEJATE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

      a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; ex: Parcul Național Retezat, Parcul Natural Cozia, Rezervația Naturală Codrii Seculari Slătioara

      b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei; ex. Geoparcul Dinozaurilor - Ţara Hategului, Complexul piscicol Dumbrăvița, Rezervația Biosferei Delta Dunării

      c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică; ex: situl Natura 2000  ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare, situl Natura 2000 ROSPA0019 Cheile Dobrogei

      d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz. Ex: Muntele Piatra Secuiului (Rimetea), Speciile forestiere exotice din Parcul Sub Arini (Sibiu).

      C. LEGISLAȚIA SPECIFICĂ

      Ce legi guverneaza ariile protejate?

      Legislația aferentă ariilor naturale protejate are două componente:

      • Legislația de declarare a ariei naturale protejate (cu descrierea extinderii și a elementelor de protecție), precum şi de administrare a ariilor naturale protejate declarate;
      • Legislația de mediu care reglementează protejarea, conservarea factorilor de mediu a căror poluare poate produce un impact asupra ariilor naturale protejate.

      Declararea zonelor naturale şi instituirea regimului de arie naturală protejată se face în funcție de categoria de arie protejata prin: lege, hotărâre de guvern, ordin al Ministrului Mediului, hotărâri de Consilii județene sau locale

      Principalele legi sunt:

      • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național ‐ secțiunea a III‐a – zone protejate;
      • ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI (O.U.G.) nr. 195/2005 privind protecția mediului
      • O.U.G.nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
      • Hotărîre de.Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
      • Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Români
  • Legislația completăConsultă legile referitoare la problema sesizată de tine, iar acțiunea ta va avea impact!
    • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului

      (la data 09-iul-2006 actul a fost aprobat de Legea 265/2006 )
      Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în procesul de integrare europeană, este imperios necesară adoptarea, în regim de urgenţă, a prezentului act normativ, în baza căruia să poată fi adoptată legislaţia subsecventă în domeniul protecţiei mediului şi
      Ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile, elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.

      În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

      CAPITOLUL I: Principii şi dispoziţii generale

      Art. 1
      (1)Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.
      (2)Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
      (la data 09-iul-2006 Art. 1 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Legea 265/2006 )

      Art. 2
      În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
      1.accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/ bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice; (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 1. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 265/2006 )
      2.acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizaţie de mediu, autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră, autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 2. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      3.acord de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 3. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      4.acord de import pentru organisme modificate genetic - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului să realizeze activitatea de import de organisme / microorganisme modificate genetic şi stabileşte condiţiile în care aceasta se poate desfăşura, conform legislaţiei în vigoare;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 4. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      5.arie/sit - zonă definită geografic exact delimitată;
      6.arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 7. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      8.audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematică, documentată, periodică şi obiectivă a performanţei organizaţiei, a sistemului de management şi a proceselor destinate protecţiei mediului, cu scopul:
      a)de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului;
      b)de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei;
      9.autorizaţie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare al unei activităţi existente sau al unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 9. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      10.autorizaţie integrată de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator;
      (la data 16-oct-2012 Art. 2, punctul 10. din capitolul I modificat de Art. III, punctul 1. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      11.autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care reglementează condiţiile de introducere deliberată în mediu şi/sau pe piaţă a organismelor modificate genetic şi pentru utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 11. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      12.autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia;
      (la data 16-oct-2012 Art. 2, punctul 12. din capitolul I modificat de Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      13.avize de mediu emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului:
      a)aviz de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării;
      b)avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor, respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor-act administrativ emis de autoritatea competentă de implementare pentru protecţia mediului, prin compartimentul cu atribuţii în domeniul respectiv, necesar în procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor şi, respectiv, de autorizare a îngrăşămintelor;
      (la data 16-oct-2012 Art. 2, litera B. din capitolul I modificat de Art. III, punctul 3. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      c)aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 13. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      14.bilanţ de mediu - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 14. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      15.biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor;
      16.biotehnologie - aplicaţie tehnologică în care se utilizează sisteme biologice, organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinţă specifică;
      17.biotehnologie modernă - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic şi a tehnicilor de fuziune celulară, altele decât cele specifice selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlătură barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetică;
      18.cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său:
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 18. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 265/2006 )
      181.certificat de emisii de gaze cu efect de seră - titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 18. din capitolul I completat de Art. I, punctul 3. din Legea 265/2006 )
      19.deşeu - orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;
      20.deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;
      21.deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;
      22.deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
      23.dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;
      24.echilibru ecologic - ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia;
      25.ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională;
      26.ecoturism - formă de turism în care principalul obiectiv este observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
      a)să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;
      b)să utilizeze resursele umane locale;
      c)să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale;
      d)să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural;
      27.efluent - orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
      28.emisie - evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 28. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 4. din Legea 265/2006 )
      29.eticheta ecologică - un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj, într-o broşură sau alt document informativ, care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului;
      30.evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
      301.evaluare adecvată - procesul menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 30. din capitolul I completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      31.evaluarea impactului asupra mediului - proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului;
      32.evaluarea riscului - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, prin care se realizează analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale impactului asupra mediului şi se stabileşte necesitatea măsurilor de prevenire, intervenţie şi/sau remediere;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 32. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      33.exemplar - orice plantă sau animal în stare vie sau moartă, sau orice parte sau derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele ce le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci sau etichete sau în orice alte situaţii;
      34.experţi - persoane fizice, recunoscute şi/sau atestate pe plan naţional şi/sau internaţional de către autorităţile competente în domeniu;
      35.habitat natural - arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 36. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 37. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      38.informaţia privind mediul - orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială despre:
      a)starea elementelor de mediu, cum sunt aerul şi atmosfera, apa, solul, suprafaţa terestră, peisajul şi ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine şi costiere, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic, precum şi interacţiunea dintre aceste elemente;
      b)factorii, cum sunt substanţele, energia, zgomotul, radiaţiile sau deşeurile, inclusiv deşeurile radioactive, emisiile, deversările şi alte evacuări în mediu, ce afectează sau pot afecta elementele de mediu prevăzute la lit. a);
      c)măsurile, inclusiv măsurile administrative, cum sunt politicile, legislaţia, planurile, programele, convenţiile încheiate între autorităţile publice şi persoanele fizice şi/sau juridice privind obiectivele de mediu, activităţile care afectează sau pot afecta elementele şi factorii prevăzuţi la lit. a) şi, respectiv, b), precum şi măsurile sau activităţile destinate să protejeze elementele prevăzute la lit. a);
      d)rapoartele referitoare la implementarea legislaţiei privind protecţia mediului;
      e)analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice folosite în cadrul măsurilor şi activităţilor prevăzute la lit. c);
      f)starea sănătăţii şi siguranţei umane, inclusiv contaminarea, ori de câte ori este relevantă, a lanţului trofic, condiţiile de viaţă umană, siturile arheologice, monumentele istorice şi orice construcţii, în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevăzute la lit. a), sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, măsurile şi activităţile prevăzute la lit. b) şi, respectiv, c).
      (la data 31-ian-2006 Art. 2, punctul 38. din capitolul I rectificat de punctul 1. din Rectificare din 2006 )
      39.infrastructura pentru informaţii spaţiale - metadate, seturi de date spaţiale şi servicii de date spaţiale; servicii şi tehnologii de reţea; acorduri privind folosirea în comun, accesul şi utilizarea; procedurile, procesele şi mecanismele de monitorizare şi coordonare stabilite, operate sau puse la dispoziţie în conformitate cu prevederile legale;
      40.instalaţie - orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/mobile aflate pe acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi efecte asupra mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 41. din capitolul I abrogat de Art. I, punctul 5. din Legea 265/2006 )
      42.mediu geologic - ansamblul structurilor geologice de la suprafaţa pământului în adâncime: sol, ape subterane, formaţiuni geologice;
      43.microorganism - orice entitate microbiologică, celulară sau necelulară, capabilă de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii şi celulele vegetale şi animale în culturi;
      44.monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;
      45.monument al naturii - specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;
      46.organism modificat genetic - orice organism, cu excepţia fiinţelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere şi/sau recombinare naturală;
      461.autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră - actul administrativ emis de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin care se stabilesc obligaţiile privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră; de asemenea, se stabileşte obligaţia de a returna anual în conturile din Registrul unic al emisiilor de gaze cu efect de seră un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, monitorizate şi verificate pentru anul anterior;
      (la data 06-apr-2016 Art. 2, punctul 46^1. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 9/2016 )
      47.plafon naţional de emisie - cantitatea maximă dintr-o substanţă care poate fi emisă la nivel naţional, în decursul unui an calendaristic;
      48.planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern şi sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
      49.plan de acţiuni - plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul activităţii sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului în scopul respectării prevederilor legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune face parte integrantă din autorizaţia integranta de mediu;
      50.poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 50. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 265/2006 )
      51.poluare - introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;
      52.prejudiciu - efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanţi, activităţi dăunătoare ori dezastre;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 52. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 265/2006 )
      53.proiect - execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 53. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 265/2006 )
      54.program pentru conformare - plan de măsuri necesare pentru îndeplinirea cerinţelor privind protecţia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; programul pentru conformare face parte integrantă din autorizaţia de mediu;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 54. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      55.program operaţional sectorial - document aprobat de Comisia Europeană pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale din Planul Naţional de dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin cadrul de sprijin comunitar;
      56.public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu legislaţia ori cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora;
      57.raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor, care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicării acestora şi alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă, conform legislaţiei în vigoare;
      58.raport de amplasament - documentaţie elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei integrate de mediu şi care evidenţiază starea amplasamentului, situaţia poluării existente înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei şi oferă un punct de referinţă şi comparaţie la încetarea activităţii;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 58. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      59.raport de securitate - documentaţie elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, necesară pentru obiective în care sunt prezente substanţe periculoase conform prevederilor legislaţiei privind controlul activităţilor, care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 59. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      60.resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili, regenerabile - apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele inepuizabile - energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor;
      61.sistem de management de mediu - componentă a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea şi menţinerea politicii de mediu;
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 62. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 63. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 64. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 65. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      66.substanţă - element chimic şi compuşi ai acestuia, în înţelesul reglementărilor legale în vigoare, cu excepţia substanţelor radioactive şi a organismelor modificate genetic;
      67.substanţa periculoasă - orice substanţă clasificată ca periculoasă de legislaţia specifică în vigoare din domeniul chimicalelor;
      68.substanţe prioritare - substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor;
      69.substanţe prioritar periculoase - substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor;
      70.sursă de radiaţii ionizante - entitate fizică, naturală, realizată sau utilizată ca element al unei activităţi care poate genera expuneri la radiaţii, prin emitere de radiaţii ionizante sau eliberare de substanţe radioactive;
      71.trasabilitate - posibilitatea identificării şi urmăririi organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor activităţilor care implică astfel de organisme şi produse;
      72.utilizare în condiţii de izolare - orice operaţiune prin care microorganismele sunt modificate genetic, cultivate, multiplicate, stocate, folosite, transportate, distruse şi/sau anihilate în condiţii controlate, în spaţii/medii închise. Pentru toate aceste operaţiuni se iau măsuri specifice de izolare, pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii şi cu mediul;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 73. din capitolul I abrogat de Art. I, punctul 8. din Legea 265/2006 )
      74.zonă umedă - întindere de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderea de apa marină a cărei adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m.

      Art. 3
      Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonanţe de urgenţă sunt:
      a)principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 3, litera A. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 265/2006 )
      b)principiul precauţiei în luarea deciziei;
      c)principiul acţiunii preventive;
      d)principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
      e)principiul "poluatorul plăteşte";
      f)principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
      g)utilizarea durabilă a resurselor naturale;
      h)informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;
      i)dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

      Art. 4
      Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:
      (la data 09-iul-2006 Art. 4 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 10. din Legea 265/2006 )
      a)prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului;
      b)adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de mediu;
      c)corelarea planificării de amenajare a teritoriului şi urbanism cu cea de mediu;
      d)efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului;
      e)evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;
      f)introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau coercitive;
      g)rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de amploarea acestora;
      h)promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi internaţionale în domeniu;
      i)stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare;
      j)crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului;
      k)recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice;
      l)menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului;
      m)reabilitarea zonelor afectate de poluare;
      n)încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de mediu;
      o)promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului;
      p)educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul;
      q)dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate pentru menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene-Natura 2000;
      r)aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilităţii şi etichetării organismelor modificate genetic;
      s)înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor.

      Art. 5
      Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
      a)accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare;
      b)dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 5, litera B. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 265/2006 )
      c)dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;
      (la data 09-iul-2006 Art. 5, litera C. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 265/2006 )
      d)dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;
      (la data 09-iul-2006 Art. 5, litera D. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 265/2006 )
      e)dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
      Practică judiciară extinsă (181 referinte)
      Practică judiciară (48 referinte)

      Art. 6
      (1)Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
      (2)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării acestora.
      Practică judiciară extinsă (71 referinte)
      Practică judiciară (18 referinte)

      Art. 7
      (1)Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul protecţiei mediului revin autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".
      (la data 16-oct-2012 Art. 7, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. III, punctul 4. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      (2)În perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului este reprezentată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".
      (3)Controlul respectării măsurilor de protecţia mediului se realizează de:
      a)comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;
      b)autorităţile administraţiei publice locale, prin personalul împuternicit;
      c)Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin personalul împuternicit, în domeniile lor de activitate, conform atribuţiilor stabilite prin lege.
      (la data 09-iul-2006 Art. 7 din capitolul I completat de Art. I, punctul 13. din Legea 265/2006 )

      CAPITOLUL II: Procedura de reglementare

      Art. 8
      (1)Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu excepţia Gărzii Naţionale de Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, acte de reglementare, în condiţiile legii.
      (2)în derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, autorităţile competente pentru protecţia mediului au obligaţia să respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.
      (la data 09-iul-2006 Art. 8 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 14. din Legea 265/2006 )

      Art. 9
      (1)Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.
      (2)Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor.
      (3)Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu şi condiţiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri şi programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontieră, sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (4)Aprobarea planurilor şi programelor, la orice nivel ierarhic, este condiţionată de existenţa avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.

      Art. 10
      (1)În cazul în care titularii de activităţi pentru care este necesară reglementarea din punctul de vedere al protecţiei mediului prin emiterea autorizaţiei de mediu, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii, dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. a) se aplică în mod corespunzător.
      (la data 03-dec-2008 Art. 10, alin. (1) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (11)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului informează titularii prevăzuţi la alin. (1) cu privire la obligaţiile de mediu care trebuie asumate de părţile implicate, pe baza evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. În situaţia în care titularii prevăzuţi la alin. (1) nu deţin acte de reglementare, obligaţiile de mediu sunt identificate pe baza bilanţului de mediu.
      (la data 03-dec-2008 Art. 10, alin. (1) din capitolul II completat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2)În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre procedurile menţionate la alin. (1), părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.
      (3)Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite în cadrul procedurilor prevăzute la alin. (1) au caracter public.
      (4)Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii.
      (la data 03-dec-2008 Art. 10, alin. (5) din capitolul II abrogat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 11
      (1)Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.
      (la data 03-dec-2008 Art. 11, alin. (1) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2)Pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.
      (3)Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontieră şi lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 03-dec-2008 Art. 11, alin. (4) din capitolul II abrogat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 12
      (1)Desfăşurarea activităţilor existente precum şi începerea activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
      (2)Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu şi lista activităţilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (3)Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, activităţile existente, care nu sunt conforme cu normele şi reglementările de mediu în vigoare, sunt supuse bilanţului de mediu, la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului.
      (4)Procedura de realizare a bilanţului de mediu este stabilită prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (5)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte cu titularul activităţii programul pentru conformare, pe baza concluziilor şi recomandărilor bilanţului de mediu.
      (la data 09-iul-2006 Art. 12, alin. (5) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 15. din Legea 265/2006 )
      (6)Este obligatorie îndeplinirea măsurilor cuprinse în programul pentru conformare la termenele stabilite.
      (7)Activităţile desfăşurate de structurile componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de mediu.

      Art. 13
      (1)Măsurile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi lista activităţilor supuse procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege.
      (2)Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

      Art. 14
      (la data 03-dec-2008 Art. 14, alin. (1) din capitolul II abrogat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2)Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru activităţile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului.
      (3)Funcţionarea fără autorizaţie integrată de mediu este interzisă pentru activităţile supuse legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
      ________
      *) - art. 14 alin. (3) intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune după 30 octombrie 1999 si 30 octombrie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune înainte de 30 octombrie 1999 - (vezi art. 104);
      (4)Titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice teritoriale competente pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi reglementaţi, precum şi cu privire la accidente sau pericole de accidente.

      Art. 15
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite sau revizuieşte, după caz, actele de reglementare.
      (2)Titularii planurilor / programelor / proiectelor / activităţilor au obligaţia:
      a)de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării;
      b)de a respecta termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului în derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare.
      (3)Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (2) lit. b) conduce la respingerea solicitării.
      (la data 03-dec-2008 Art. 15 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      Practică judiciară extinsă (142 referinte)
      Practică judiciară (38 referinte)

      Art. 16
      (1)Avizul de mediu şi acordul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului, respectiv proiectului.
      (2)Autorizaţia de mediu este valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu este valabilă 10 ani.
      (la data 21-iul-2013 Art. 16, alin. (2) din capitolul II modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 226/2013 )
      (3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autorizaţiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toată perioada derulării programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadentă de realizare a ultimei măsuri din programul respectiv.
      (4)În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii lor, autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, prevăzută la art. 15 alin. (2) lit. a), menţinerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora, informând titularul cu privire la această decizie.
      (5)Până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă, în sensul prevăzut la alin. (4), este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi sau realizarea proiectului, planului ori programului care ar rezulta în urma modificărilor care fac obiectul notificării.
      (la data 03-dec-2008 Art. 16 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 17
      (1)În situaţia în care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competentă poate solicita refacerea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului sau a bilanţului de mediu, după caz.
      (la data 21-iul-2013 Art. 17, alin. (1) din capitolul II modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 226/2013 )
      (2)Autorizaţia integrată de mediu se revizuieşte în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
      (3)Acordul de mediu, autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă.
      (la data 03-dec-2008 Art. 17, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (4)În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz.
      (5)Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării proiectului sau activităţii sunt executorii de drept.

      Art. 18
      Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se soluţionează de instanţele de contencios administrativ competente.

      Art. 19
      Acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării, autorizaţia / autorizaţia integrată de mediu pentru proiectele / activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare, pentru capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone / an sau dacă suprafaţa pe care se desfăşoară activitatea este mai mare de 1,000 ha se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 03-dec-2008 Art. 19 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 20
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului, împreună cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la deciziile privind activităţi specifice şi accesul la justiţie, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000.
      (2)Informarea publicului în cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe proiecte şi activităţi se realizează conform legislaţiei specifice în vigoare.
      (3)Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislaţiei în vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin acte normative specifice.
      (la data 09-iul-2006 Art. 20, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 17. din Legea 265/2006 )
      (4)Modalităţile de realizare a participării publicului la elaborarea unor planuri şi programe specifice în legătură cu mediul se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (5)Accesul la justiţie al publicului se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare.
      (6)Organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului au drept la acţiune în justiţie în probleme de mediu, având calitate procesuală activă în litigiile care au ca obiect protecţia mediului.
      (la data 09-iul-2006 Art. 20, alin. (6) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 17. din Legea 265/2006 )

      Art. 21
      (1)Raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului, bilanţul de mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate, studiul de evaluare adecvată se realizează de către persoane fizice şi juridice care au acest drept, potrivit legii.
      (2)Condiţiile de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate, studiului de evaluare adecvată se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 12-aug-2009 Art. 21, alin. (2) din capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1026/2009 )
      (3)Cheltuielile privind elaborarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) revin titularului planului, programului, proiectului sau activităţii.
      (4)Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activităţii, iar răspunderea pentru corectitudinea lucrărilor prevăzute la alin. (1) revine autorului acestora.
      (la data 03-dec-2008 Art. 21 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 22
      (1)Autorităţile publice pentru protecţia mediului încasează sumele provenite din taxele pentru emiterea actelor de reglementare.
      (2)Taxele prevăzute la alin. (1) se fac venit la Fondul pentru mediu, iar cuantumul acestora se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

      Art. 23
      (1)Autorităţile competente pentru protecţia mediului încasează, de asemenea, sume provenite din tarife pentru lucrările şi serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară în limitele competenţelor lor legale.
      (2)Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor prestate, precum şi cuantumul tarifelor se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (3)Sumele obţinute din încasarea tarifelor prevăzute la alin. (1) se varsă la bugetul de stat
      (la data 01-ian-2012 Art. 23, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. VII, punctul 1. din Ordonanta urgenta 71/2011 )
      (la data 01-ian-2012 Art. 23, alin. (4) din capitolul II abrogat de Art. VII, punctul 2. din Ordonanta urgenta 71/2011 )
      (la data 01-ian-2012 Art. 23, alin. (5) din capitolul II abrogat de Art. VII, punctul 2. din Ordonanta urgenta 71/2011 )
      (6)Autorităţile competente pentru protecţia mediului au dreptul să primească şi să utilizeze fonduri provenite din sponsorizări şi donaţii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, în condiţiile legii.

      CAPITOLUL III: Regimul substanţelor şi preparatelor periculoase

      Art. 24
      Activităţile privind fabricarea, introducerea pe piaţă, utilizarea, depozitarea temporară sau definitivă, transportul intern, manipularea, eliminarea, precum şi introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare şi gestionare.

      Art. 25
      (1)Transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor periculoase se realizează conform acordurilor şi convenţiilor privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase, la care România este parte.
      (2)Importul şi exportul substanţelor şi preparatelor periculoase restricţionate sau interzise la utilizare de către anumite state sau de către România se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

      Art. 26
      Autoritatea publică centrală şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi alte autorităţi publice abilitate prin lege, după caz, controlează respectarea reglementărilor privind regimul substanţelor şi preparatelor periculoase.

      Art. 27
      Pentru controlul importului, exportului şi tranzitului substanţelor şi preparatelor periculoase în vamă, autoritatea vamală convoacă autorităţile competente în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

      Art. 28
      Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate periculoase au următoarele obligaţii:
      a)să respecte prevederile art. 24 privind substanţele şi preparatele periculoase;
      b)să ţină evidenţă strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente conform legislaţiei specifice în vigoare;
      c)să elimine, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, substanţele şi preparatele periculoase care au devenit deşeuri şi sunt reglementate în conformitate cu legislaţia specifică.
      d)să identifice şi să prevină riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi să anunţe iminenţa unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităţilor pentru protecţia mediului şi de apărare civilă.

      CAPITOLUL IV: Regimul deşeurilor

      Art. 29
      Gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.

      Art. 30
      Controlul gestionării deşeurilor revine autorităţilor publice competente pentru protecţia mediului şi celorlaltor autorităţi cu competenţe stabilite de legislaţia în vigoare.

      Art. 31
      Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor au atribuţii şi obligaţii în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a celor specifice din domeniul gestionării deşeurilor.

      Art. 32
      (1)Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă.
      (2)Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, în scopul recuperării, se realizează în baza reglementărilor specifice în domeniu, cu aprobarea Guvernului, în conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005.
      (3)Valorificarea deşeurilor se realizează numai în instalaţii, prin procese sau activităţi autorizate de autorităţile publice competente.
      (4)Tranzitul şi exportul de deşeuri de orice natură se realiză în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu legislaţia naţională specifică în domeniu.

      Art. 33
      (1)Transportul intern al deşeurilor periculoase se realizează în conformitate cu prevederile legale specifice.
      (2)Transportul internaţional şi tranzitul deşeurilor periculoase se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

      CAPITOLUL V: Regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a plantelor

      Art. 34
      Îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislaţie specifică în domeniul chimicalelor.

      Art. 35
      Regimul special de reglementare a îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor se aplică activităţilor privind fabricarea, plasarea pe piaţă, utilizarea, precum şi importul şi exportul acestora.

      Art. 36
      Autorităţile publice centrale competente conform legislaţiei specifice din domeniul chimicalelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, au următoarele obligaţii:
      a)să reglementeze regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a plantelor;
      b)să organizeze, la nivel teritorial, reţeaua de laboratoare pentru controlul calităţii îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a plantelor;
      c)să verifice, prin reţeaua de laboratoare, concentraţiile reziduurilor de produse de protecţie a plantelor în sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale şi animale.

      Art. 37
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile publice centrale pentru agricultură, silvicultură, sănătate şi cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora, după caz, supraveghează şi controlează aplicarea reglementărilor privind îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor, astfel încât să se evite poluarea mediului de către acestea.

      Art. 38
      (1)Persoanele juridice care produc, stochează, comercializează şi/sau utilizează îngrăşăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor, au următoarele obligaţii:
      a)să producă, stocheze, comercializeze şi să utilizeze produse de protecţia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
      b)să nu folosească îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie;
      c)să administreze produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul autorităţilor competente pentru protecţia mediului, autorităţilor competente în domeniul sanitar şi al comisiilor judeţene de bază melifera şi stupărit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare prin mass-media;
      d)să aplice, în perioada înfloririi plantelor a căror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protecţie a plantelor care sunt selective faţă de insectele polenizatoare;
      e)să livreze, să manipuleze, să transporte şi să comercializeze îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi/sau a mediului, după caz;
      f)să stocheze temporar îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate, bine aerisite.
      (2)Persoanele juridice interesate în fabricarea şi/sau plasarea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor şi îngrăşămintelor chimice au obligaţia să solicite şi să obţină, în cazul în care legislaţia specifică prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor, respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor chimice, în vederea producerii, comercializării şi utilizării acestora în agricultură şi silvicultură.
      (3)Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) revin şi persoanelor fizice, în condiţiile legii.

      CAPITOLUL VI: Regimul organismelor modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne

      Art. 39
      (1)Activităţile care implică organisme modificate genetic obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare şi administrare, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, a legislaţiei specifice şi convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.
      (2)Activităţile prevăzute la alin. (1) includ:
      a)utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
      b)introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic vii;
      c)importul organismelor/microorganismelor modificate genetic.
      (3)Activităţile prevăzute la alin. (2) se desfăşoară numai în condiţiile asigurării protecţiei mediului, precum şi a sănătăţii oamenilor şi animalelor, în baza actelor de reglementare, emise de autoritatea competentă.

      Art. 40
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului emite autorizaţiile şi acordurile de import privind activităţile cu organisme modificate genetic prevăzute la art. 39, alin. (2) lit. c).
      (2)În procesul decizional privind activităţile de la art. 39, alin. (2), lit. b) şi c), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului solicită avizele autorităţilor publice centrale pentru agricultură, sănătate, siguranţa alimentelor, protecţia consumatorului, precum şi ale altor instituţii implicate, conform legislaţiei specifice, consultă Comisia pentru Securitate Biologică şi asigură informarea şi participarea publicului.
      (3)În procesul decizional privind activităţile prevăzute la art. 39, alin. (2) lit. a), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului aplică procedura stabilită prin legislaţia specifică privind microorganismele modificate genetic.

      Art. 41
      (1)Autorizaţiile privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic vii şi privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice, conform prevederilor legislaţiei specifice.
      (2)Importul pe teritoriul României şi exportul unui organism modificat genetic se realizează numai de către persoane juridice, conform prevederilor legislaţiei specifice în vigoare.
      (3)Transportul internaţional al organismelor modificate genetic se realizează conform legislaţiei naţionale, acordurilor şi convenţiilor privind transportul internaţional de mărfuri/mărfuri periculoase, după caz, la care România este parte.

      Art. 42
      Autoritatea vamală permite importul/exportul organismelor modificate genetic şi colaborează cu autorităţile publice centrale pentru protecţia mediului, agricultură, siguranţa alimentelor, sănătate şi alte autorităţi implicate, în conformitate cu legislaţia specifică.

      Art. 43
      Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic şi ai autorizaţiilor privind activităţile cu organisme modificate genetic au obligaţia să se conformeze cerinţelor legale privind asigurarea trasabilităţii, etichetării, monitorizării şi să raporteze autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi altor autorităţi, după caz, rezultatele activităţii, conform legislaţiei specifice în vigoare.

      Art. 44
      Persoanele juridice care desfăşoară activităţi care implică organisme modificate genetic au următoarele obligaţii:
      a)să solicite şi să obţină acordul de import pentru organisme modificate genetic şi/sau autorizaţiile privind activităţile cu organisme modificate genetic, după caz;
      b)să respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate genetic şi/sau ale autorizaţiilor privind activităţile cu organisme modificate genetic, după caz;
      c)să oprească activitatea sau să schimbe condiţiile de desfăşurare, la solicitarea autorităţii competente, dacă apar informaţii noi, privind riscurile asupra mediului şi sănătăţii umane şi animale;
      d)să răspundă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei specifice în vigoare, pentru prejudiciile rezultate din aceste activităţi;
      e)să acopere costurile măsurilor necesare pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor efectelor adverse ale acestor activităţi;
      f)să aplice măsurile de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile care implică organisme/microorganisme modificate genetic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

      CAPITOLUL VII: Regimul activităţilor nucleare

      Art. 45
      Activităţile în domeniul nuclear se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor naţionale şi internaţionale specifice la care România este parte.

      Art. 46
      (1)Acordul de mediu pentru o practică sau o activitate din domeniul nuclear se eliberează înainte de emiterea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul nuclear, conform legislaţiei în vigoare.
      (2)Autorizaţia de mediu se emite după eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul nuclear.
      (3)Pentru instalaţiile cu risc nuclear major - centrale nuclearoelectrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear şi depozite finale de combustibil nuclear ars - acordul de mediu sau autorizaţia de mediu se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 19-apr-2016 Art. 46, alin. (3) din capitolul VII a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 222/2016 )

      Art. 47
      (1)Controlul activităţilor nucleare se realizează de autoritatea competentă în domeniul activităţilor nucleare.
      (2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii:
      a)organizează monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al ţării;
      b)supraveghează, controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun în domeniul activităţilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind protecţia mediului;
      c)colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor, protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

      Art. 48
      Persoanele fizice şi juridice autorizate, care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, au următoarele obligaţii:
      a)să evalueze, direct sau prin structuri abilitate, riscul potenţial, să solicite şi să obţină autorizaţia de mediu;
      b)să aplice procedurile şi să prevadă echipamentele pentru activităţile noi, care să permită realizarea nivelului raţional cel mai scăzut al dozelor de radioactivitate şi al riscurilor asupra populaţiei şi mediului, şi să solicite şi să obţină acordul de mediu sau autorizaţia de mediu, după caz;
      c)să aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor de radioactivitate în limitele admise;
      d)să menţină în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului local, pentru a depista orice contaminare radioactivă semnificativă care ar rezulta dintr-o eliminare accidentală de substanţe radioactive;
      e)să raporteze prompt autorităţii competente orice creştere semnificativă a contaminării mediului şi dacă aceasta se datorează sau nu activităţii desfăşurate;
      f)să verifice continuu corectitudinea presupunerilor făcute prin evaluările probabilistice privind consecinţele radiologice ale eliberărilor radioactive;
      g)să asigure depozitarea deşeurilor radioactive, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.

      CAPITOLUL VIII: Conservarea biodiversităţii şi arii naturale protejate

      Art. 49
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului împreună cu autorităţile publice centrale şi locale, după caz, elaborează reglementări tehnice privind măsurile de protecţie a ecosistemelor, de conservare şi utilizare durabilă a componentelor diversităţii biologice.
      (la data 09-iul-2006 Art. 49, alin. (1) din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 265/2006 )
      (2)Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.
      (3)La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum şi monitorizarea de către structurile de administrare, până la îndeplinirea acestora.
      (la data 09-iul-2006 Art. 49, alin. (3) din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 265/2006 )
      (4)Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre şi acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaţia de a aplica şi/sau respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
      Practică judiciară extinsă (21 referinte)
      Practică judiciară (5 referinte)
      (la data 29-iun-2007 Art. 50 din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )

      Art. 51
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (1) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (2) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (3) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (4) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 51, alin. (4^1) din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 51, alin. (5) din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 51, alin. (6) din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )

      Art. 52
      (la data 31-oct-2008 Art. 52, alin. (4) din capitolul VIII a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1338/2008 )
      (1)Respectarea prevederilor din planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislaţiei specifice, este obligatorie.
      (2)Pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia drumurilor permise accesului public.
      (3)Pe suprafaţa ariilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, este interzisă exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil ale parcurilor naturale.
      (4)În ariile naturale protejate de interes comunitar, naţional şi internaţional este interzisă cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Excepţie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, în baza avizului emis de Academia Română.
      (la data 21-iul-2013 Art. 52, alin. (4) din capitolul VIII modificat de Art. 1, punctul 4. din Legea 226/2013 )
      (5)Orice plan ori proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de obiectivele de conservare a acesteia, potrivit legislaţiei specifice în domeniu.
      (6)Procedura de evaluare adecvată se finalizează cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, după caz.
      (la data 03-dec-2008 Art. 52 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 53
      (1)Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional ori la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a speciilor de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, se pot organiza şi desfăşura de către persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile legii.
      (2)Procedurile de autorizare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (3)Cerinţele privind asigurarea bunăstării animalelor din faună sălbatică aflate în captivitate se stabilesc prin legislaţie specifică, conform standardelor internaţionale.
      (la data 03-dec-2008 Art. 53 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 54
      (la data 03-dec-2008 Art. 54, alin. (1) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 54, alin. (2) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (3)Distanţa minimă faţă de ariile naturale protejate, în care activitatea de cultivare şi/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisă, se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodăririi apelor şi autorităţii publice centrale pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală.
      (la data 09-iul-2006 Art. 54 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 23. din Legea 265/2006 )
      ________
      *) - art. 54 care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 - (vezi art. 104);
      (la data 09-iul-2006 Art. 54 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 59. din Legea 265/2006 )

      CAPITOLUL IX: Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice

      Art. 55
      (1)Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.
      (2)Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apelor costiere şi maritime urmăreşte reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate în Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992, ratificată prin Legea nr. 98/1992.

      Art. 56
      (1)Activităţile de gospodărire şi protecţie a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.
      (2)Reglementarea activităţilor din punct de vedere al gospodăririi apelor şi controlul respectării prevederilor privind protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice se realizează de către autorităţile competente pentru protecţia mediului, de gospodărire a apelor şi de sănătate.
      (la data 03-dec-2008 Art. 57 din capitolul IX abrogat de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 58
      Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
      a)să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, prevăzute cu termen în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi în autorizaţia de mediu, şi să monitorizeze zona de impact;
      b)să se doteze, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare;
      c)să amenajeze porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de altă natură, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi să constituie echipe de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă;
      d)să nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale şi să nu arunce de pe acestea nici un fel de deşeuri;
      e)să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafaţă;
      f)să nu deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere, substanţe prioritare/prioritar periculoase;
      g)să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede şi de coastă deşeuri de orice fel şi să nu introducă în ape substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice, substanţe prioritare/prioritar periculoase.
      Practică judiciară extinsă (71 referinte)
      Practică judiciară (20 referinte)

      CAPITOLUL X: Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental

      Art. 59
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
      a)elaborează politica naţională şi coordonează acţiunile la nivel naţional şi local privind protecţia atmosferei, schimbările climatice, precum şi protecţia populaţiei faţă de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane, în conformitate cu politicile europene şi internaţionale specifice;
      b)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională în domeniul protecţiei atmosferei şi Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;
      c)elaborează, promovează şi, după caz, actualizează Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
      d)coordonează elaborarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac;
      e)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională privind schimbările climatice, Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice;
      f)asigură integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în strategiile sectoriale;
      g)administrează conturile naţionale din Registrul Uniunii Europene al emisiilor de gaze cu efect de seră;
      (la data 06-apr-2016 Art. 59, alin. (1), litera G. din capitolul X modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 9/2016 )
      h)administrează sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto;
      (la data 06-apr-2016 Art. 59, alin. (1), litera H. din capitolul X modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 9/2016 )
      i)coordonează implementarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;
      j)aprobă şi promovează Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot;
      k)organizează activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul întregii ţări;
      l)stabileşte, după caz, prin actele de reglementare, valori limită de emisie mai restrictive şi măsurile necesare în vederea respectării plafoanelor naţionale de emisii, respectiv a încărcărilor şi nivelelor critice.
      (2)Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului prevăzute la alin. (1) lit. g) şi h) se realizează prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
      (la data 06-apr-2016 Art. 59 din capitolul X completat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 9/2016 )

      Art. 60
      (la data 25-mar-2009 Art. 60 din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2009 )
      (la data 17-sep-2007 Art. 60 din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Procedura din 2007 )
      (la data 09-feb-2007 Art. 60 din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2007 )
      (1)Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de seră şi condiţiile de elaborare a planurilor naţionale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (la data 27-iun-2006 Art. 60, alin. (1) din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 780/2006 )
      (la data 26-aug-2010 Art. 60, alin. (1) din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1294/2010 )
      (2)Gestionarea durabilă şi unitară a fondurilor obţinute în urma tranzacţionării unităţii de cantitate atribuită, prevăzută de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, se realizează prin structuri special constituite în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu.
      (la data 09-iul-2006 Art. 60, alin. (2) din capitolul X modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 265/2006 )
      (3)Mecanismul de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv planul de investiţii, se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru economie - Departamentul pentru Energie.
      (4)Mecanismul de alocare anuală finală cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020 aferentă sectoarelor staţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 21-iul-2013 Art. 60, alin. (2) din capitolul X completat de Art. 1, punctul 5. din Legea 226/2013 )
      (la data 03-oct-2014 Art. 60, alin. (4) din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 811/2014 )

      Art. 61
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:
      a)dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de acţiuni;
      b)solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor şi interdicţiilor în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi;
      c)solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.

      Art. 62
      Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se găsesc perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligaţi să le întreţină pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.
      (la data 09-iul-2006 Art. 62 din capitolul X modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 265/2006 )

      Art. 63
      Autorităţile cu responsabilităţi privind securizarea frontierei au obligaţia să nu permită intrarea/ieşirea din ţară a surselor mobile poluante care nu respectă prevederile legale în vigoare.

      Art. 64
      Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:
      a)să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;
      b)să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare;
      c)să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;
      d)să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;
      e)să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;
      f)să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental.

      CAPITOLUL XI: Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre

      Art. 65
      Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu orice titlu.
      (la data 09-iul-2006 Art. 65 din capitolul XI modificat de Art. I, punctul 26. din Legea 265/2006 )

      Art. 66
      (1)Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

      Art. 67
      Controlul respectării reglementărilor legale privind protecţia, conservarea, amenajarea şi folosirea judicioasă a solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre se organizează şi se exercită de autorităţile competente pentru protecţia mediului, precum şi, după caz, de alte autorităţi ale administraţiei publice competente, potrivit dispoziţiilor legale.

      Art. 68
      Deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:
      a)să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic;
      b)să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere, feroviare şi de navigaţie;
      c)să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu.

      Art. 69
      Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier şi ai pajiştilor, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:
      a)să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
      b)să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale;
      c)să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;
      d)să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;
      e)să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;
      f)să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, pe grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;
      g)să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apă;
      h)să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajiştilor, în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;
      i)să exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic şi piscicol, potrivit prevederilor legale în domeniu;
      j)să exploateze pajiştile, în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice;
      k)să protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice;
      l)să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

      CAPITOLUL XII: Protecţia aşezărilor umane

      Art. 70
      Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
      a)să îmbunătăţească microclimatul localităţilor, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală;
      (la data 09-iul-2006 Art. 70, litera A. din capitolul XII modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 265/2006 )
      b)să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
      c)să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;
      d)să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu;
      e)să respecte regimul de protecţie specială a localităţilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora;
      f)să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă, în conformitate cu planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 70, litera F. din capitolul XII modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 265/2006 )
      g)să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;
      h)să nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel;
      i)să adopte măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi;
      j)să iniţieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreţinere şi dezvoltare a canalizării.

      Art. 71
      (1)Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
      (2)Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
      (la data 22-oct-2007 Art. 71 din capitolul XII modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 114/2007 )
      _______
      *) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.
      *) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a întocmi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, un program în care vor fi evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei prevăzute la alin. (1), cu indicarea termenelor intermediare propuse.
      *) Nerespectarea prevederilor art. II constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, în cuantumul prevăzut la art. 96 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.
      (la data 22-oct-2007 Art. 71 din capitolul XII a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Ordonanta urgenta 114/2007 )

      Art. 72
      La elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului se respectă prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor speciale şi se prevăd, în mod obligatoriu, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

      Art. 73
      Planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru planuri şi programe, conform legislaţiei în vigoare.

      CAPITOLUL XIII: Comitetul regional pentru protecţia mediului

      Art. 74
      (1)La nivelul fiecărei agenţii regionale pentru protecţia mediului se organizează un Comitet regional pentru protecţia mediului, denumit în continuare Comitet regional.
      (2)Componenţa Comitetului regional este următoarea:
      a)2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, dintre care un specialist pe probleme de protecţia mediului şi un specialist pe probleme de silvicultură;
      (la data 28-apr-2013 Art. 74, alin. (2), litera A. din capitolul XIII modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 117/2013 )
      b)un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;
      c)un reprezentant al agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din regiunea respectivă, desemnat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
      d)un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu;
      e)un reprezentant desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul finanţelor publice din cadrul unui judeţ din regiunea respectivă;
      f)un reprezentant al autorităţii publice din domeniul sănătăţii din regiunea respectivă;
      g)un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale;
      h)un prefect din regiunea respectivă, nominalizat de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei publice;
      i)un preşedinte de consiliu judeţean, nominalizat de preşedinţii consiliilor judeţene din regiunea respectivă;
      j)un reprezentant al administraţiei bazinale din regiunea respectivă;
      k)un reprezentant al operatorilor din regiunea respectivă, desemnat de agenţia judeţeană pentru protecţia mediului;
      l)un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul transporturilor şi infrastructurii;
      m)un reprezentant ales de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în regiunea respectivă;
      n)un primar de municipiu reşedinţă de judeţ, nominalizat de primarii celorlalte municipii reşedinţă de judeţ din regiunea respectivă.
      (la data 16-oct-2012 Art. 74, alin. (2) din capitolul XIII modificat de Art. III, punctul 6. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      (3)Reprezentanţii autorităţilor publice sunt desemnaţi de conducătorii autorităţilor respective.
      (4)Reprezentanţii administraţiei publice locale care fac parte din Comitetul regional funcţionează în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcţiei pe care o reprezintă.
      (5)Comitetul regional colaborează cu agenţia regională pentru protecţia mediului la aplicarea, la nivel regional, a strategiei şi politicii naţionale de protecţie a mediului, în care scop are următoarele atribuţii:
      a)avizează planul regional de acţiune pentru protecţia mediului şi planurile regionale sectoriale specifice şi analizează stadiul realizării acestora;
      b)avizează lista de proiecte prioritare care urmează să fie finanţate din fonduri comunitare şi/sau alte fonduri identificate la nivel regional şi urmăreşte aplicarea lor;
      c)evaluează stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în negocierea capitolului de mediu la nivelul regiunii respective şi recomandă acţiunile prioritare pentru conformare;
      d)stabileşte programe de educare şi de conştientizare a publicului privind protecţia mediului.
      (6)Secretariatul Comitetului regional este asigurat de către agenţia regională pentru protecţia mediului.
      (7)Comitetul regional are acces la informaţiile privind mediul deţinute de sau pentru orice autoritate publică, la informaţiile privind mediul deţinute de instituţii publice şi de operatorii economici, potrivit legii.
      (8)Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor regionale pentru protecţia mediului se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      CAPITOLUL XIV: Atribuţii şi răspunderi

      SECŢIUNEA 1: Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului
      Art. 75
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)reactualizează strategia protecţiei mediului, cu respectarea principiilor şi elementelor strategice prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;
      b)elaborează recomandările şi acţionează pentru integrarea politicilor de mediu în strategiile şi politicile sectoriale;
      c)coordonează activitatea de instruire în domeniul protecţiei mediului;
      d)corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi urbanism şi stabileşte măsuri de reconstrucţie ecologică;
      e)creează sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi termenii care permit accesul liber la informaţiile privind mediul şi participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
      f)stabileşte infrastructura pentru informaţia spaţială care serveşte scopurilor politicilor de mediu şi politicilor sau activităţilor care pot avea un impact asupra mediului;
      g)iniţiază proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementări şi proceduri specifice;
      h)avizează normele şi reglementările referitoare la activităţi cu impact asupra mediului, elaborate de alte autorităţi şi controlează aplicarea acestora;
      i)organizează sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului, coordonează activitatea acestuia şi asigură informarea autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele monitorizării contaminării radioactive a mediului;
      j)creează cadrul instituţional-administrativ pentru identificarea şi promovarea programelor de cercetare, pentru formarea şi instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiză, evaluare şi control al mediului;
      k)implementează politicile, strategiile şi reglementările de protecţie a mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului;
      (la data 16-oct-2012 Art. 75, litera K. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. III, punctul 7. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      l)numeşte comisii de experţi pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activităţi care implică organisme modificate genetic;
      m)asigură, contra cost, consultarea organismelor ştiinţifice şi a experţilor interni şi externi, după caz;
      n)elaborează şi implementează programe şi elaborează materiale educative privind protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 75, litera N. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 31. din Legea 265/2006 )
      o)urmăreşte, în sfera sa de competenţă, respectarea obligaţiilor asumate prin convenţiile internaţionale la care România este parte;
      p)urmăreşte şi analizează aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, întocmeşte, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, rapoarte anuale privind starea mediului;
      q)colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţari şi reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale în domeniul protecţiei mediului;
      r)aplică sancţiuni, prin Garda Naţională de Mediu, pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de reglementare, titularilor activităţilor;
      s)colaborează cu autorităţile publice şi alte persoane juridice, în scopul diminuării efectelor negative ale activităţilor economice asupra mediului şi încurajează introducerea tehnicilor şi tehnologiilor adecvate pentru mediu;
      t)pune la dispoziţie publicului date privind starea mediului, programele şi politica de protecţie a mediului;
      ţ)se consultă cel puţin o dată pe an cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei protecţiei mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 75, litera Ţ. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 265/2006 )
      u)identifică, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, noi instrumente financiare care favorizează protecţia şi îmbunătăţirea calităţii elementelor de mediu;
      v)realizează activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului prin Garda Naţională de Mediu;
      w)colaborează cu autorităţile publice de protecţie civilă pentru elaborarea planurilor operative şi pentru executarea în comun a intervenţiilor în caz de poluări sau accidente ecologice;
      x)elaborează Programul Operaţional Sectorial Mediu având responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program;
      y)propune, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului, declararea prin hotărâre a Guvernului de zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi elaborează, împreună cu alte autorităţi publice centrale şi locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 75, litera Y. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 265/2006 )
      z)autorizarea laboratoarelor pentru controlul calităţii mediului.
      (la data 09-iul-2006 Art. 75 din capitolul XIV, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 33. din Legea 265/2006 )
      z1)plăteşte, în condiţiile legii, contribuţii obligatorii sau voluntare la organizaţiile constituite în baza tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, prin Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în limita bugetului aprobat.
      (la data 28-apr-2013 Art. 75, litera Z^1. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 117/2013 )
      Art. 76
      (1)În exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii-şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane împuternicite din cadrul acesteia au acces, în condiţiile legii, oricând şi în orice incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact asupra mediului.
      (la data 16-oct-2012 Art. 76, alin. (1) din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. III, punctul 9. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      (2)Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      Art. 77
      Autorităţile competente pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate integral de la bugetul de stat.
      Art. 78
      Pentru exercitarea atribuţiilor sale, autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită informaţiile necesare altor autorităţi publice centrale, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor fizice şi juridice.
      Art. 79
      (1)În exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii regionali, comisarii şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane împuternicite din cadrul acesteia, au acces, în condiţiile legii, oricând şi în orice incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact asupra mediului.
      (2)Mijloacele de transport şi intervenţie auto şi navale din dotarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului sunt prevăzute cu girofar de culoare albastră şi avertizare acustică.
      (3)Persoana fizică sau juridică prejudiciată ca urmare a exercitării atribuţiilor de verificare, inspecţie şi control poate depune plângere organelor competente în termen de 15 zile de la constatarea prejudiciului.
      (4)În obiectivele, incintele şi zonele cu regim special din domeniul internelor, justiţiei şi siguranţei naţionale, personalul prevăzut la alin. (1) are acces numai în prezenţa personalului specializat al acestora, după caz.
      (5)În obiectivele, incintele şi zonele aparţinând structurilor componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională controlul se realizează de către personalul specializat din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

      SECŢIUNEA 2: Atribuţii şi răspunderi ale altor autorităţi centrale şi locale
      Art. 80
      Autorităţile administraţiei publice centrale au următoarele obligaţii:
      a)să elaboreze politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de activitate, în conformitate cu principiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
      b)să asigure integrarea politicilor de mediu în politicile specifice;
      c)să elaboreze planuri şi programe sectoriale, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      d)să asigure pregătirea şi transmiterea către autorităţile competente pentru protecţia mediului a informaţiilor şi documentaţiilor necesare obţinerii avizului de mediu pentru planurile şi programele pentru care este necesară evaluarea de mediu.
      e)să asigure, în structura lor organizatorică, structuri cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, încadrate cu personal de specialitate;
      f)să dezvolte, cu sprijinul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, programe de restructurare, în acord cu strategia pentru protecţia mediului şi politica de mediu şi să asiste unităţile aflate în coordonarea, în subordinea sau sub autoritatea lor, la punerea în aplicare a acestor programe;
      g)să elaboreze normele şi reglementările specifice domeniului de activitate în conformitate cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului şi să le înainteze pentru avizare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
      Art. 81
      Autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniile dezvoltării şi prognozei au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
      a)elaborează politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltării durabile, cu luarea în considerare a posibilelor efecte asupra mediului;
      b)integrează în politica proprie măsuri şi acţiuni de refacere a zonelor afectate şi măsuri de prevenire a dezastrelor;
      c)elaborează Planurile de dezvoltare regională şi celelalte planuri şi programe, conform legislaţiei în vigoare;
      d)cooperează cu autorităţile competente pentru protecţia mediului la elaborarea şi aplicarea strategiilor, a planurilor şi programelor din domeniile lor specifice de activitate;
      e)colaborează cu autorităţile competente la identificarea şi implementarea proiectelor prioritare finanţate din surse externe.
      Art. 82
      Autoritatea publică centrală pentru sănătate are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)organizează şi coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de risc din mediu;
      b)asigură supravegherea şi controlul calităţii apei potabile şi de îmbăiere, precum şi calitatea produselor alimentare;
      c)elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reglementări privind calitatea şi igiena mediului şi asigură controlul aplicării acestora;
      d)colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în managementul calităţii mediului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei;
      e)colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în autorizarea activităţilor prevăzute la art. 24 şi 39 şi la emiterea acordului de import pentru aceste activităţi;
      f)exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de art. 24-28, şi art. 39 pentru a preveni orice efect advers asupra stării de sănătate a populaţiei, a lucrătorilor şi a mediului şi transmite autorităţilor competente rezultatele controalelor şi măsurile adoptate;
      g)colaborează cu celelalte autorităţi publice centrale cu reţea sanitară proprie, pentru cunoaşterea exactă a stării de sănătate a populaţiei şi pentru respectarea normelor de igienă a mediului din domeniul lor de activitate;
      h)colaborează, la nivel central şi local, în asigurarea accesului publicului la informaţia de sănătate în relaţie cu mediul.
      Art. 83
      Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii:
      a)elaborează norme şi instrucţiuni specifice pentru domeniile sale de activitate, în concordanţă cu legislaţia privind protecţia mediului;
      b)supraveghează respectarea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a normelor de protecţia mediului pentru activităţile din zonele militare;
      c)controlează acţiunile şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a legislaţiei de protecţia mediului în domeniul militar;
      d)asigura realizarea evaluării impactului asupra mediului, a raportului de amplasament şi, după caz, a raportului de securitate, prin structuri specializate, atestate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, numai pentru proiectele şi activităţile din zonele militare;
      e)asigură informarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi şi a calităţii mediului în zona de impact, precum şi cu privire la orice poluare accidentală datorată activităţii desfăşurate.
      Art. 84
      Autorităţile publice centrale în domeniul securităţii naţionale au următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)realizează activitatea de protecţie a mediului prin structuri proprii care desfăşoară acţiuni de control, îndrumare şi coordonare, în scopul păstrării şi menţinerii echilibrului ecologic în domeniile sale de activitate;
      b)elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în domeniile sale de activitate;
      c)supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a normelor de protecţie a mediului, pentru activităţile proprii;
      d)controlează şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul propriu a legislaţiei de protecţie a mediului în domeniul său de activitate;
      e)asigura evaluarea impactului asupra mediului a obiectivelor şi activităţilor proprii prin structuri specializate, certificate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
      Art. 85
      Autoritatea publică centrală pentru educaţie şi cercetare asigură:
      a)adaptarea planurilor şi programelor de învăţământ la toate nivelurile, în scopul însuşirii noţiunilor şi principiilor de protecţie a mediului, pentru conştientizarea, instruirea şi educaţia în acest domeniu;
      b)promovarea tematicilor de studii şi programe de cercetare care răspund priorităţilor stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      c)elaborarea programelor educaţionale în scopul formării unui comportament responsabil faţă de mediu;
      d)elaborarea programelor şi studiilor specifice de cercetare ştiinţifică privind controlul produselor şi procedeelor biotehnologice şi de prevenire, reducere/eliminare a riscurilor implicate de obţinerea şi utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne;
      e)colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în autorizarea activităţilor prevăzute la art. 39, din domeniul său de activitate;
      f)exercita controlul de specialitate pentru activităţile prevăzute de art. 39, din domeniul său de activitate, pentru a preveni orice efect advers asupra stării de sănătate a populaţiei, a lucratorilor şi a mediului şi transmite autorităţilor competente rezultatele controalelor şi măsurile adoptate.
      Art. 86
      Autoritatea publică centrală în domeniile economiei şi comerţului are următoarele atribuţii:
      a)elaborează politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de activitate în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului;
      b)elaborează şi aplică la nivel naţional strategia de exploatare a resurselor minerale, în concordanţă cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;
      c)elaborează politica în domeniul reciclării şi valorificării deşeurilor industriale;
      d)dezvoltă şi promovează legislaţia privind protecţia mediului din domeniile specifice de competenţă;
      e)colaborează cu alte autorităţi publice centrale la elaborarea mecanismelor financiare pentru stimularea utilizării tehnologiilor curate;
      f)colaborează la elaborarea şi promovarea normelor care asigură implementarea cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării pentru anumite categorii de activităţi industriale;
      g)încurajează introducerea sistemelor de management de mediu şi a etichetei ecologice;
      h)promovează norme şi asigura implementarea acestora în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase;
      i)exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de art. 24-28.
      Art. 87
      Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)asigură protecţia şi conservarea solurilor şi menţinerea patrimoniului funciar;
      b)iniţiază proiecte de acte normative privind volumul de masă lemnoasă ce se recoltează anual din fondul forestier naţional, pe baza avizului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform legislaţiei în vigoare;
      c)asigură autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic;
      d)aprobă locaţiile şi suprafeţele pe care urmează să fie cultivate plante superioare modificate genetic, în vederea autorizării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 87, litera D. din capitolul XIV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 34. din Legea 265/2006 )
      e)colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în autorizarea şi controlul activităţilor prevăzute la art. 39;
      f)asigură, prin registrul naţional, evidenţa suprafeţelor cultivate şi a cultivatorilor de plante superioare modificate genetic;
      g)aplică principiul coexistenţei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole;
      h)asigură informarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului asupra rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul organismelor modificate genetic.
      Practică judiciară extinsă (72 referinte)
      Practică judiciară (17 referinte)
      Art. 88
      Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)dezvoltă planuri şi programe care materializează politica naţională de amenajare a teritoriului şi localităţilor, cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei specifice privind evaluarea de mediu a planurilor şi programelor;
      b)elaborează şi aplică programe pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, a transporturilor multimodale şi a transportului combinat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      c)asigură controlul gazelor de eşapament;
      d)elaborează şi dezvoltă planuri de acţiune şi programe privind îmbunătăţirea calităţii şi protecţiei mediului, inclusiv în domeniul zgomotului şi vibraţiilor pentru toate modurile de transport şi infrastructurile acestora;
      e)urmăreşte protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin măsuri impuse unităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul turismului şi încurajează aplicarea principiilor ecoturismului.
      Art. 89
      Autoritatea publică centrală în domeniul administraţiei şi internelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)elaborează strategiile în domeniile gospodăririi comunale şi al producerii şi distribuţiei energiei termice în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului;
      b)elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru domeniile sale de activitate;
      c)supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a normelor de protecţie a mediului pentru activităţile proprii;
      d)aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul din domeniul internelor a legislaţiei de protecţie a mediului;
      e)sprijină autorităţile competente pentru protecţia mediului în exercitarea controlului transporturilor de substanţe şi materiale supuse unui regim special, pe baza normelor avizate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      f)participă, potrivit competenţelor, la acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie în caz de accidente ecologice prin Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă.
      Art. 90
      Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)aplică prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      b)urmăresc respectarea legislaţiei de protecţia mediului de către operatorii economici care prestează servicii publice de gospodărie comunală;
      c)adoptă programe şi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localităţilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      d)să aibă personal specializat pentru protecţia mediului şi să colaboreze în acest scop cu autorităţile pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 90, litera D. din capitolul XIV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 265/2006 )
      e)promovează o atitudine corespunzătoare a comunităţilor locale în legătură cu importanţa protecţiei mediului;
      f)asigură, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, luarea măsurilor de salubrizare a localităţilor, de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor verzi, a pieţelor şi a parcurilor publice;
      g)conservă şi protejează spaţiile verzi urbane şi/sau rurale, astfel încât să se asigure suprafaţa optimă stabilită de reglementările în vigoare, în localităţile în care nu există posibilitatea asigurării acesteia, conservarea spaţiilor verzi existente este prioritară;
      h)supraveghează operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi dezvoltarea sistemelor de colectare a deşeurilor refolosibile;
      (la data 09-iul-2006 Art. 90, litera I. din capitolul XIV, sectiunea 2 abrogat de Art. I, punctul 36. din Legea 265/2006 )
      Art. 91
      Autoritatea naţională în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii umane, sănătăţii şi bunăstării animalelor;
      b)asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al trasabilităţii produselor;
      c)colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente şi transparente privind evaluarea riscului şi autorizarea organismelor modificate genetic, precum şi a unor criterii pentru evaluarea potenţialelor riscuri care rezultă din utilizarea alimentelor şi hranei modificate genetic, pentru animale;
      d)informează autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asupra rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul organismelor modificate genetic.
      Art. 92
      Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii umane, sănătăţii şi bunăstării animale, protecţiei mediului şi intereselor consumatorilor;
      b)elaborează, împreună cu autorităţile publice centrale pentru protecţia mediului, pentru agricultură, silvicultură şi cu autoritatea sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, reglementările referitoare la produsele biocide, îngrăşăminte chimice, produsele de protecţie a plantelor, organismele modificate genetic obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne şi asigură controlul aplicării acestora în domeniul său de competenţă;
      c)controlează trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic în toate etapele introducerii lor pe piaţă;
      d)asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al trasabilităţii produselor şi comunică autorităţii centrale pentru protecţia mediului rezultatele controlului.
      Art. 93
      Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgentă şi Garda financiară sunt obligate să acorde sprijin, la cerere, reprezentanţilor autorităţilor competente pentru protecţia mediului în exercitarea atribuţiilor lor.

      SECŢIUNEA 3: Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice
      Art. 94
      (1)Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop:
      a)solicită şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei subsecvente;
      b)respectă condiţiile din actele de reglementare obţinute;
      c)nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită stabilite prin actele de reglementare;
      d)persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului;
      e)asistă persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;
      f)asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;
      g)realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;
      h)se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii;
      i)suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte";
      j)asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
      k)asigură evidenţa rezultatelor şi raportează autorităţii competente pentru protecţia mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare;
      l)informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major;
      m)depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;
      n)nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
      o)aplică măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe suprafeţele terestre şi acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestionează precum şi pentru refacerea ecologică a acestora;
      p)nu folosesc momeli periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu excepţia cazurilor special autorizate:
      q)asigură condiţii optime de viaţă, în conformitate cu prevederile legale, animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;
      r)asigură luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor deţinute cu orice titlu, neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (1), litera R. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37. din Legea 265/2006 )
      s)să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă.
      (2) Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează ori exploatează resursele solului şi subsolului au următoarele obligaţii: (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (2) din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 38. din Legea 265/2006 )
      a)să efectueze remedierea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;
      b)să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau, după caz, celelalte autorităţi competente, potrivit legii, despre orice situaţii accidentale care pun în pericol mediul şi să acţioneze pentru refacerea acestuia.
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (2), litera B. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 38. din Legea 265/2006 )
      (3)Persoanele fizice şi juridice care cultivă plante superioare modificate genetic au următoarele obligaţii:
      a)să solicite şi să obţină autorizaţia din partea autorităţii publice competente pentru agricultură;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (3), litera A. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 39. din Legea 265/2006 )
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (3), litera B. din capitolul XIV, sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 40. din Legea 265/2006 )
      (4)Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în vederea respectării regimului ariilor naturale protejate:
      a)să respecte prevederile planurilor de management şi ale regulamentelor ariilor naturale protejate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (4), litera A. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 41. din Legea 265/2006 )
      b)să nu desfăşoare activităţi care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate, precum şi prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (4), litera C. din capitolul XIV, sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 42. din Legea 265/2006 )
      d)să permită accesul în aria naturala protejată a administratorilor sau custozilor precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute cu orice titlu.
      Art. 95
      (1)Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă. în cazul pluralităţii autorilor, răspunderea este solidară.
      (2)În mod excepţional, răspunderea poate fi şi subiectivă pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate şi habitatelor naturale, conform reglementărilor specifice.
      (3)Prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului se realizează conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor specifice.

      CAPITOLUL XV: Sancţiuni

      Art. 96
      (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 43. din Legea 265/2006 )
      1.obligaţiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare şi de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce la pericole de accidente;
      2.obligaţiile persoanelor juridice de a ţine evidenţa strictă a substanţelor şi preparatelor periculoase şi de a furniza informaţiile şi datele cerute de autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
      3.obligaţiile persoanelor juridice de a identifica şi preveni riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot prezenta asupra sănătăţii populaţiei şi mediului şi de a anunţa iminenţa producerii unor descărcări neprevăzute sau accidentale autorităţii competente pentru protecţia mediului şi de apărare civilă;
      4.obligaţia persoanelor fizice şi juridice autorizate de a aplica, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor radioactive în limitele admise;
      5.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice autorizate de a menţine în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactivă semnificativă care ar rezulta dintr-o eliminare accidentală de substanţe radioactive;
      6.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a întreţine perdelele forestiere şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană;
      7.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic;
      8.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a asigura la amplasarea, proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel, cât şi la schimbarea destinaţiei terenurilor, condiţiile prevăzute în acordul şi în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu;
      9.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
      10.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a lua măsuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie;
      11.obligaţiile deţinătorilor cu orice titlu ai suprafeţelor de teren de a proteja flora şi fauna sălbatică existente pe acestea, în sensul menţinerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversităţii, precum şi exploatării durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului înconjurător şi sănătăţii umane;
      12.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a adopta şi/sau aplica măsuri obligatorii cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor, a curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi, în conformitate cu planurile de urbanism;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1), punctul 12. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 43. din Legea 265/2006 )
      13.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale persoanelor juridice, după caz, să prevadă la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
      14.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice;
      15.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel;
      16.obligaţia desfăşurării pe suprafaţa ariilor naturale protejate numai a acelor activităţi conforme prevederilor planurilor de management şi regulamentelor ariilor naturale protejate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1), punctul 16. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 43. din Legea 265/2006 )
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1), punctul 17. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 44. din Legea 265/2006 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 18. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 19. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 20. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      21.obligaţia de a nu intra pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi a nu practica sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili;
      22.obligaţia de a respecta prevederile planurilor de management şi ale regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate conform prevederilor legale;
      23.obligaţia de a se legitima la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă;
      (la data 29-iun-2007 Art. 96, alin. (1), punctul 24. din capitolul XV abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      25.obligaţia de a permite accesul în aria protejată a administratorilor sau custozilor precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute cu orice titlu.
      26.obligaţia persoanelor fizice de a nu deversa în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 27. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      28.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a marca individual specimenele aparţinând speciilor de floră şi faună sălbatică pentru care există astfel de prevederi în regulamentele Comisiei Europene privind conservarea speciilor de faună şi floră sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea sau în legislaţia naţională specifică, conform metodelor aprobate ori recomandate de Conferinţa Părţilor a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, şi, în particular, marcarea prin etichetare a caviarului atât pentru comerţul intern, cât şi pentru cel internaţional.
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1) din capitolul XV completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 265/2006 )
      1.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de solicitare şi obţinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum şi a acordului de import/export şi a autorizaţiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de autoritate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 1. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 265/2006 )
      11.obligaţia autorităţilor publice locale de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, de a nu reduce suprafeţele acestora ori obligaţia de a nu le strămuta;
      (la data 22-oct-2007 Art. 96, alin. (2), punctul 1. din capitolul XV completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 114/2007 )
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 2. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 47. din Legea 265/2006 )
      3.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind îmbunătăţirea microclimatului urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, de a înfrumuseţa şi proteja peisajul, de a menţine curăţenia localităţilor;
      4.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei;
      5.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;
      6.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a reglementa accesul anumitor tipuri de autovehicule sau a desfăşurării unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă;
      7.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea aplicarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, în acord cu planificarea de mediu;
      8.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi de a dezvolta sisteme de colectare a deşeurilor refolosibile;
      9.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a avea personal specializat pentru protecţia mediului şi de a colabora în acest scop cu autorităţile pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 9. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 48. din Legea 265/2006 )
      10.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a asigura, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, salubrizarea stradală, a spaţiilor verzi, pieţelor şi parcurilor publice, şi întreţinerea acestora;
      11.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta prevederile din planurile de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale, şi a altor obiective, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;
      12.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a amenaja, întreţine şi dezvolta reţele de canalizare;
      13.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a furniza şi/sau utiliza informaţii corecte pentru elaborarea evaluărilor de mediu, evaluărilor impactului asupra mediului, a bilanţurilor de mediu şi a rapoartelor de amplasament;
      14.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, de a verifica eficienţa acestora şi de a pune în exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis;
      15.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a livra, manipula, transporta şi de comercializa îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi a mediului;
      16.obligaţiile persoanelor juridice de a stoca temporar îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri unde s-au prevăzut toate măsurile de securitate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 17. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 49. din Legea 265/2006 )
      18.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie;
      19.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a administra produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice numai cu avizul autorităţilor competente pentru protecţia mediului, autorităţilor competente din domeniu sanitar şi al comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare prin mass-media;
      20.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a aplica, în perioada înfloririi plantelor a căror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protecţie a plantelor care sunt selective faţă de insectele polenizatoare;
      21.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi momeli periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu excepţia cazurilor special autorizate;
      22.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a efectua evaluarea adecvată la realizarea planurilor sau proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar.
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (2), punctul 22. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      23.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care gestionează suprafeţele terestre şi acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologică, de a aplica măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      24.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura condiţii optime de viaţă animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;
      25.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu exercita acţiuni care să ducă la distrugerea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice de pe cuprinsul ţării;
      26.desfăşurarea de activităţi de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, de persoane fizice sau juridice neautorizate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului;
      27.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice, care prospectează, explorează sau exploatează resursele naturale, de a remedia zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 27. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 50. din Legea 265/2006 )
      28.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a executa în termen toate lucrările de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei prevăzute în actele de reglementare;
      29.obligaţia persoanelor juridice de a aplica măsurile de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile care implică organisme modificate genetic;
      30.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura dotarea, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare;
      31.obligaţiile persoanelor juridice de a amenaja porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de altă natură, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi de a constitui echipe de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă;
      32.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu produce poluarea apelor de suprafaţă prin spălarea de obiecte, produse, ambalaje, materiale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 32. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 51. din Legea 265/2006 )
      33.obligaţia persoanelor juridice de a nu deversa în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 33. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 51. din Legea 265/2006 )
      34.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu arunca şi de a nu depozita pe maluri, în albiile râurilor, apele de suprafaţa şi în zonele umede deşeuri de orice fel;
      35.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu introduce în apele de suprafaţă şi în zonele umede substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice sau alte substanţe periculoase,
      (3) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 265/2006 )
      1.obligaţia persoanelor fizice de a funcţiona cu respectarea prevederilor autorizaţiei de mediu şi a persoanelor juridice de a funcţiona cu respectarea prevederilor autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu pentru activităţile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului;
      11.obligaţia titularului de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului când intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a condiţiilor care au stat la baza emiterii acestora, înainte de realizarea modificării;
      12.obligaţia titularului de a nu desfăşura activităţi sau de a nu realiza proiecte, planuri ori programe care ar rezulta în urma modificărilor care fac obiectul notificării prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a) până la adoptarea unei decizii potrivit prevederilor art. 16 alin. (4);
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (3), punctul 1. din capitolul XV completat de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      2.obligaţia titularilor activităţilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului de a respecta termenele impuse de autoritatea competentă de protecţia mediului în derularea acestor proceduri;
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (3), punctul 3. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      4.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a diminua, modifica sau înceta activităţile generatoare de poluare la cererea motivată a autorităţilor pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3), punctul 4. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 265/2006 )
      5.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asista persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante;
      6.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a prezenta autorităţilor competente pentru protecţia mediului un document certificat pentru conformitate cu originalul, care cuprinde obligaţiile asumate privind protecţia mediului, în termen de 60 de zile de la data semnării sau emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre procedurile prevăzute la art. 10 alin. (2);
      7.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a facilita verificarea, inspecţia şi controlul activităţilor ai căror titulari sunt şi prelevarea de probe;
      8.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura accesul persoanelor împuternicite la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele potenţial generatoare de impact asupra mediului;
      9.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a realiza în totalitate şi la termen măsurile impuse, în conformitate cu actele de reglementare şi prevederile legale, de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecţia şi controlul în domeniul protecţiei mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3), punctul 9. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 265/2006 )
      10.obligaţiile persoanelor juridice de a acoperi costurile măsurilor necesare pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor efectelor adverse ale activităţilor cu organisme modificate genetic;
      11.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a produce îngrăşăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor numai prin tehnologii şi biotehnologii autorizate, potrivit prevederilor legale;
      12.introducerea pe teritoriul ţării, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, de culturi de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului cu consultarea Academiei Române şi, după caz, a autorităţii centrale pentru sănătate;
      121.exportul exemplarelor aparţinând speciilor non-CITES de floră şi faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre ţările din Uniunea Europeană, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (3), punctul 12. din capitolul XV completat de Art. I, punctul 24. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      13.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a îmbunătăţi performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi de a nu pune în exploatare instalaţiile ale căror emisii depăşesc limitele stabilite prin actele de reglementare;
      14.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu şi de a înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte".
      15.obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, substanţe petroliere sau periculoase, ape care conţin substanţe periculoase.
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3) din capitolul XV completat de Art. I, punctul 53. din Legea 265/2006 )
      (4)Amenzile aplicate în temeiul unei legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului din domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor se fac venit la bugetul de stat.
      (la data 01-ian-2012 Art. 96, alin. (4) din capitolul XV modificat de Art. VII, punctul 3. din Ordonanta urgenta 71/2011 )

      Art. 97
      (1)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 96 se realizează de:
      a)comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;
      b)autorităţile administraţiei publice locale şi personalul împuternicit al acestora;
      c)Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor prin personalul împuternicit, în domeniile lor de activitate, conform atribuţiilor stabilite prin lege.
      (la data 09-iul-2006 Art. 97, alin. (1) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 265/2006 )
      (2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 96 se realizează şi de personalul structurilor de administrare şi custozii ariilor naturale protejate, numai pe teritoriul ariei naturale protejate administrate.
      (la data 09-iul-2006 Art. 97, alin. (2) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 265/2006 )
      (3)Dispoziţiile art. 96 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
      (4)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
      (5)Actele de constatare a contravenţiilor întocmite de agenţii constatatori din cadrul autorităţilor prevăzute la alin. (1) sunt acte procedurale, potrivit reglementărilor legale, cu toate efectele prevăzute de legislaţia în vigoare.
      (la data 09-iul-2006 Art. 98, alin. (2), punctul 15. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 57. din Legea 265/2006 )

      Art. 98
      (1)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;
      b)poluarea accidentală datorită nesupravegherii executării lucrărilor noi, funcţionării instalaţiilor, echipamentelor tehnologice şi de tratare şi neutralizare, menţionate în prevederile acordului de mediu şi/sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
      (2)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;
      b)producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;
      c)continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;
      d)importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;
      e)omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;
      f)producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;
      g)nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.
      (3)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate;
      b)producerea sau importul în scopul introducerii pe piaţă, precum şi utilizarea unor substanţe şi preparate periculoase fără respectarea prevederilor actelor normative în vigoare şi introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură în scopul eliminării acestora;
      c)transportul şi tranzitul de substanţe şi preparate periculoase, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare;
      d)desfăşurarea de activităţi cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora, fără a solicita şi a obţine acordul de import/export sau autorizaţiile prevăzute de reglementările specifice;
      e)cultivarea plantelor superioare modificate genetic în vederea testării sau în scop comercial, fără înregistrarea prevăzută de lege.
      (4)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)provocarea, datorită nesupravegherii surselor de radiaţii ionizante, a contaminării mediului şi/sau a expunerii populaţiei la radiaţii ionizante, omisiunea de a raporta prompt creşterea peste limitele admise a contaminării mediului, aplicarea necorespunzătoare ori neluarea măsurilor de intervenţie în caz de accident nuclear;
      b)descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale ori provocarea, cu ştiinţă, de poluare, prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct ori de pe nave sau platforme plutitoare, a unor substanţe ori deşeuri periculoase.
      (5)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani următoarele fapte:
      a)continuarea activităţii care a cauzat poluarea după dispunerea încetării acestei activităţi;
      b)neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri;
      c)refuzul intervenţiei în cazul poluării accidentale a apelor şi a zonelor de coastă;
      d)refuzul controlului la introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor periculoase sau introducerea în ţară a culturilor de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
      (6)Tentativa se pedepseşte.
      (la data 01-feb-2014 Art. 98 din capitolul XV modificat de Art. 171 din titlul II din Legea 187/2012 )

      Art. 99
      (1)Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală, conform competenţelor legale.
      (2)Descoperirea şi stabilirea, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, jandarmi şi personalul împuternicit din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a săvârşirii oricăreia dintre infracţiunile prevăzute la art. 98, se aduce de îndată la cunoştinţa organului de urmărire penală competent potrivit legii de procedură penală.

      CAPITOLUL XVI: Dispoziţii tranzitorii şi finale

      Art. 100
      În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului este Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

      Art. 101
      În scopul aplicării eficiente a măsurilor de protecţie a mediului domeniile şi dispoziţiile generale din prezenta ordonanţă de urgenţă se vor reglementa prin acte normative speciale.

      Art. 102
      În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, titularii de activităţi aflaţi în derularea procedurii de reglementare au obligaţia să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completă, conform legislaţiei în vigoare la data solicitării actului de reglementare.
      (2)Până la adoptarea noilor proceduri de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului, emiterea actelor de reglementare se realizează conform actelor normative existente la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (la data 09-iul-2006 Art. 102 din capitolul XVI completat de Art. I, punctul 58. din Legea 265/2006 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 103 din capitolul XVI abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )

      Art. 104
      Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, cu excepţia următoarelor prevederi:
      a)art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune după 30 octombrie 1999;
      b)art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 30 octombrie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune înainte de 30 octombrie 1999;
      c)art. 21 alin. (1) lit. d) şi e) şi art. 54 care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.
      (la data 09-iul-2006 Art. 104, litera C. din capitolul XVI modificat de Art. I, punctul 59. din Legea 265/2006 )

      Art. 105
      La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
      a)Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare;
      b)orice alte dispoziţii contrare.

    • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

      Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizării depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii şi ţinând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice trebuie transpuse în legislaţia naţională, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior şi a importului de blănuri şi produse obţinute din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu standardele internaţionale şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie creat cadrul instituţional şi sancţiunile pentru încălcarea prevederilor conţinute în acestea.

      Având în vedere că potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar - capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protecţia naturii" nu există perioade de tranziţie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării,
      luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancţiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

      CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

      Art. 1
      Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.

      Art. 2
      Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează:
      a)asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României;
      b)menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
      c)identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
      d)categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;
      e)constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului acesteia;
      f)regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
      g)măsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora;
      h)responsabilităţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 3
      Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanţe de urgenţă:
      a)parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
      b)rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
      c)grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
      d)colecţiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autorităţile ştiinţifice competente;
      e)zonele de protecţie specială - sanitară, hidrologică, hidrogeologică şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural;
      f)administrarea ariilor naturale protejate de interes judeţean sau local.

      Art. 4
      În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
      1.conservare - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9;
      2.habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
      3.tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care:
      a)sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
      b)au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă;
      c)sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.
      Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2;
      4.tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate particulară, ţinând cont de proporţia arealului lor natural de răspândire.
      Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;
      5.stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
      a)arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
      b)are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
      c)speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9;
      6.habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
      7.specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:
      a)periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;
      b)vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă;
      c)rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
      d)endemice, speciile de plante/animale care se găsesc exclusiv într-o regiune/locaţie şi care necesită o atenţie particulară datorită caracteristicilor habitatului lor şi/sau impactului potenţial al exploatării acestora asupra stării
      8.specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
      Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;
      9.stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
      a)datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;
      b)arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil;
      c)există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
      10.sit/arie - zonă definită geografic, exact delimitată;
      11.sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;
      12.arie specială de conservare - situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în care sunt aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat;
      121.arii de protecţie specială avifaunistică - ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A;
      13.exemplar - orice plantă sau animal în stare vie ori moartă sau orice parte ori derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele care le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci ori etichete sau în orice alte situaţii;
      14.mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;
      15.patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
      16.bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în vederea menţinerii în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
      17.peisaj - zona percepută de către populaţie ca având caracteristici specifice rezultate în urma acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;
      171.declararea zonelor naturale - operaţiunea de încadrare a zonelor naturale în categoriile de arii naturale protejate prevăzute la art. 5 alin. (1);
      18.arie naturală protejată - zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;
      19.conservare "in situ" - protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;
      20.coridor ecologic - zona naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice şi în care se aplică unele măsuri de protecţie şi conservare;
      21.reţea naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate, de interes naţional, comunitar şi internaţional;
      22.reţea ecologică a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;
      23.reţea ecologică "Natura 2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;
      24.specii indigene - speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor;
      25.specii protejate - orice specii de floră şi faună sălbatică care beneficiază de un statut legal de protecţie;
      26.specii alohtone - speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască;
      27.specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;
      28.zonare internă a ariilor naturale protejate - definirea şi delimitarea de zone în interiorul ariilor naturale protejate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi planurilor de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management şi se reglementează activităţile umane în conformitate cu obiectivele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată;
      29.activităţi cu impact negativ semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate şi/sau coridoarelor ecologice - activităţi din afara limitei unei arii naturale protejate care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate;
      30.comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate şi/sau care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;
      31.activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii;
      32.turism speologic specializat - parcurgerea unei peşteri în echipe mici, conduse de ghizi agreaţi de administraţia/custodele peşterii şi dotate cu echipament corespunzător, care utilizează (dacă este cazul) doar amenajări temporare pentru asigurarea siguranţei participanţilor;
      33.reconstrucţie ecologică - refacerea ecosistemelor naturale fundamentale şi menţinerea sau refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate;
      34.plan de management al ariei naturale protejate - documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management. Planul de management se aprobă în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;
      35.regulament al ariei naturale protejate - documentul în care se includ toate prevederile legate de activităţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum şi activităţile restricţionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate;
      36.modalitate de administrare a ariei naturale protejate - felul în care se asigură managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri de administrare special constituite sau prin custozi, după caz;
      37.administrator al ariei naturale protejate - orice persoană fizică sau juridică care administrează arii naturale protejate, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      38.coordonare metodologică - sprijin acordat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor sau de alte autorităţi în vederea administrării ariilor naturale protejate;
      39.comanagement - actul de administrare al unei arii naturale protejate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor în parteneriat cu diferite entităţi.

      CAPITOLUL II: Regimul ariilor naturale protejate

      SECŢIUNEA 1: Categorii de arii naturale protejate
      Art. 5
      (1)Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
      a)de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
      b)de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
      c)de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
      d)de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.
      (2)Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)-c), sunt prevăzute în anexa nr. 1.
      (3)Prin aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigură regimul corespunzător de protecţie, conservare şi utilizare pentru:
      a)cele mai reprezentative habitate naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologică floristică şi faunistică specifică, incluzând zone marine, de litoral şi de coastă, zone de câmpie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apă cu zone de luncă şi lacuri naturale, asigurându-se protecţia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
      b)habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice ori rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de protecţie şi conservare in situ;
      c)zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educaţional, sanogen şi recreativ;
      d)elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
      e)tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5;
      f)coridoarele ecologice definite şi identificate pe bază de studii ştiinţifice avizate de Academia Română.
      (4)Categoriile de arii naturale protejate prevăzute la alin. (1) lit. a)- c) se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale autorizate.

      SECŢIUNEA 2: Declararea zonelor naturale şi instituirea regimului de arie naturală protejată
      Art. 6
      Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
      a)asigurarea securităţii naţionale;
      b)asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor;
      c)prevenirea unor catastrofe naturale.
      Art. 7
      Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu alte dispoziţii legale în materie.
      Art. 8
      (1)Declararea zonelor naturale şi instituirea regimului de arie naturală protejată se fac după cum urmează:
      a)prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal;
      b)prin hotărâre a Guvernului, pentru rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei, geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
      c)prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbărilor climatice, pentru siturile de importanţă comunitară, cu avizul Academiei Române;
      d)prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judeţean sau local.
      (2)Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în vederea promovării actului normativ de desemnare a acestora.
      (3)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor stabileşte lista siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene.
      (4)Zonele şi siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zonă umedă de importanţă internaţională, geoparc, rezervaţie a biosferei şi ariile speciale de conservare dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pe baza documentaţiei solicitate de organismele internaţionale autorizate şi cu condiţia recunoaşterii lor prealabile de către aceste organisme.
      (5)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1).
      (51)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes comunitar se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (3).
      (52)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (5).
      (6)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes judeţean sau local se bazează pe o documentaţie ştiinţifică ce se înaintează la consiliile judeţene sau locale, după caz, în vederea analizei şi luării hotărârii de declarare şi instituire.
      Art. 9
      Pentru urgentarea măsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturală protejată din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi pentru ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1), (3) şi (5), prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, până la declarare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
      Art. 10
      Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunităţilor locale.
      Art. 11
      (1)Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă:
      a)studiul de fundamentare ştiinţifică;
      b)documentaţia cartografică cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor;
      b1)suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea formei de proprietate şi a proprietarilor la data înfiinţării ariei;
      b2)hotărârile consiliului comunal, orăşenesc, municipal sau judeţean, după caz, de avizare a suprafeţei administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată;
      c)avizul Academiei Române.
      (2)Normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional se stabileşte de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (3)Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes comunitar trebuie să cuprindă:
      a)Formularul Standard Natura 2000, stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/CE şi aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia;
      b)avizul Academiei Române.
      (4)Formularul Standard Natura 2000, prevăzut la alin. (3) lit. a) se poate modifica şi completa prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor Comisiei Europene.
      (5)Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional trebuie să cuprindă:
      a)fundamentarea ştiinţifică a sitului patrimoniului natural universal, a zonei umede de importanţă internaţională, a geoparcului sau a rezervaţiei biosferei, după caz;
      b)documentul prin care se atestă recunoaşterea zonei ca arie naturală protejată de interes internaţional de către organismele internaţionale autorizate;
      c)avizul Academiei Române.
      (6)Normativul de conţinut standard necesar în vederea fundamentării ştiinţifice a instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional stabilite de către organismele internaţionale autorizate se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (7)Normativul de conţinut standard prevăzut la alin. (6) se poate modifica şi completa prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor organismelor internaţionale autorizate.
      Art. 12
      (1)În momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată, autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie să înştiinţeze deţinătorii şi administratorii de terenuri şi să iniţieze consultări cu toţi factorii interesaţi.
      (2)Până la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate, deţinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta măsurile de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
      Art. 13
      Rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale, ariile speciale de protecţie avifaunistică, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protecţie şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează acelaşi regim.
      Art. 14
      (2)Coridoarele ecologice se stabilesc pe baza unor studii de specialitate şi sunt desemnate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române.
      (3)Tipologia coridoarelor ecologice, precum şi normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea desemnării coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (4)Măsurile de management pentru menţinerea funcţiilor coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordinul prevăzut la alin. (3).
      Art. 15
      - Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare, precum şi de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, în sistemul informatic de identificare a parcelelor (LPIS).

      SECŢIUNEA 3: Administrarea reţelei naţionale de arii naturale protejate
      Art. 16
      (1)Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, conform categoriilor definite în anexa nr. 1, constituie reţeaua naţională de arii naturale protejate.
      (2)Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor umede de importanţă internaţională, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structurile de administrare special constituite, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a)-c).
      (3)Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanţă internaţională, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică care nu necesită structuri de administrare special constituite se administrează prin preluare în custodie, potrivit art. 18 alin. (4).
      (4)Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc avându-se în vedere:
      a)categoria ariei naturale protejate;
      b)întinderea ariei naturale protejate şi complexitatea obiectivelor de management;
      c)capacitatea ştiinţifică şi tehnică şi posibilităţile financiare necesare atingerii obiectivelor de conservare.
      Art. 17
      (1)Responsabilităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin:
      a)Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;
      b)Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";
      c)autorităţilor administraţiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale acestora.
      Art. 18
      (1)Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
      a)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
      b)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii, şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
      b1)structuri de administrare special constituite în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, al institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, al staţiunilor didactice experimentale, precum şi al altor structuri de cercetare ştiinţifică din sectorul public şi privat şi al muzeelor, create în termen de maximum 6 luni de la atribuirea în administrare uneia dintre entităţile menţionate anterior, şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
      c)structuri de administrare constituite în baza unor parteneriate publice sau public-private, în care Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este partener prin instituţii publice aflate în subordine; structurile de administrare se află în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
      f)Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".
      (2)În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale sau ale parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalităţile prevăzute la alin. (1), după caz.
      (3)În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care sunt cuprinse total sau parţial în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora.
      (4)Modul de atribuire a administrării, respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se stabileşte printr-o metodologie care se elaborează de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      Art. 19
      (1)Structurile de administrare special constituite au personalitate juridică şi se stabilesc pentru asigurarea administrării ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) şi b).
      (2)Pe lângă structurile de administrare special constituite se înfiinţează consilii consultative de administrare, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.
      (3)Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administraţia ariei naturale protejate şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (4)Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate.
      (5)Componenţa consiliilor ştiinţifice se propune de către administraţia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, iar regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor ştiinţifice se stabileşte, cu avizul Academiei Române, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în mod unitar pentru toate ariile naturale protejate.
      (6)Evaluarea managementului ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se face cel puţin o dată pe an de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza rapoartelor întocmite de structurile de administrare şi avizate de consiliile ştiinţifice.
      Art. 20
      (1)Custozii sunt persoane juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, conform contractului de custodie.

      Art. 21
      (1)Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile ştiinţifice şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, emis în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale. În cazul în care nu există administratori sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de către alte entităţi, urmând să fie însuşite de către administratori în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora.
      (2)Pentru ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite, planurile de management şi regulamentele se elaborează de către custozii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului/instituţiile din subordinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţii publice centrale din domeniul culturii şi consultarea autorităţilor publice centrale din domeniul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, agriculturii şi silviculturii. În cazul în care nu există custozi sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de alte entităţi, urmând să fie însuşite de către custozi, în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora.
      (3)Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de management ale ariei naturale protejate.
      (4)Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
      (5)Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.
      (6)Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.
      (7)Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii totale a ariilor naturale protejate, se va realiza un singur plan de management, ţinând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul suprapunerii parţiale a ariilor naturale protejate, planurile de management ale acestora se elaborează astfel încât în zonele de suprapunere să existe o corelare a măsurilor de conservare, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management.
      Practică judiciară extinsă (5 referinte)
      Art. 22
      (1)Zonarea internă a parcurilor naţionale şi naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonelor de protecţie strictă, a zonelor de protecţie integrală, a zonelor-tampon şi a zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Termenul pentru elaborarea planului de management este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare.
      (2)Zonele cu protecţie strictă sunt zonele din parcurile naţionale şi naturale, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind atât rezervaţii ştiinţifice, cât şi zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
      (3)În zonele prevăzute la alin. (2) se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management.
      (4)Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naţionale şi naturale.
      a)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
      b)activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
      (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice, se pot desfăşura următoarele activităţi:
      a)ştiinţifice şi educative;
      b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
      c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
      d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
      f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;

      g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      h)acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
      i)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (7)Zonele-tampon, în parcurile naţionale denumite zone de conservare durabilă şi în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi care fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă.
      (71)În zonele-tampon, respectiv în zonele de conservare durabilă şi de management durabil este interzisă realizarea de construcţii noi, cu excepţia celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
      (8)În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
      a)ştiinţifice şi educative;
      b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
      c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului natural, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
      d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
      e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
      f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate;
      j)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate.
      k)activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.
      (9)În zonele de management durabil se pot desfăşura următoarele activităţi:
      a)ştiinţifice şi educative;
      b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
      c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
      d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
      e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
      f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate;
      j)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;
      k)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
      l)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;
      m)activităţi de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vânătoare de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului ştiinţific;
      n)activităţi de pescuit sportiv.
      (10)Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
      (11)În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management:
      a)activităţi de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale;
      b)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;
      c)activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultura;
      d)activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului şi dacă reprezintă o activitate tradiţională;
      e)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
      f)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;
      g)activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică;
      h)alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.
      i)activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
      Art. 23
      (1)În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului ariei naturale protejate.
      (2)În rezervaţiile naturale nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea, promovarea şi asigurarea continuităţii existenţei obiectivelor pentru care au fost constituite, precum şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale.
      Art. 24
      (1)Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier din acestea decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare.
      (2)Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.
      Art. 25
      Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o dată pe an, pe baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de către autorităţile competente pentru protecţia mediului.
      Art. 26
      (1)Pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite potrivit alin. (2). Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Compensaţiile se vor acorda începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (2)Până la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensaţii, şi să transmită aceste informaţii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate.
      (4)Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administraţia ariei naturale protejate sau de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (5)Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini şi în parcuri de agrement, în grădini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de altă natură, măsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către administratorii sau deţinătorii acestora.
      Art. 27
      (1)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.
      (2)Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28.
      (3)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform prevederilor alin. (1), se face de către autoritatea publică centrală pentru agricultură sau, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în baza actelor de reglementare emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului.
      (4)Pentru protecţia patrimoniului natural şi a peisajului, autorităţile administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, mediului şi dezvoltării durabile elaborează un regulament-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
      Art. 28
      (1)Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor. Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.
      (2)Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
      (3)Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum şi competenţele de emitere a avizului Natura 2000 se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (4)În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea.
      (5)În urma evaluării adecvate, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori a planului. În situaţiile prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori, după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate.
      (6)Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi după consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu.
      (7)Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a reţelei «Natura 2000».
      (8)În situaţiile prevăzute la alin. (7), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor informează Comisia Europeană despre măsurile compensatorii adoptate.
      (9)În situaţia în care siturile incluse în reţeaua «Natura 2000», identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz, sunt cele privind:
      a)sănătatea sau siguranţa publică;
      b)anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;
      c)alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.
      (10)În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.
      (11)Administratorii şi custozii ariilor naturale protejate de interes naţional şi/sau comunitar, în vederea luării în considerare a tuturor aspectelor din teren, vor fi consultaţi de către autorităţile de mediu competente în cadrul etapei de încadrare de mediu a proiectelor/planurilor/activităţilor care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate.
      Art. 281
      Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate se realizează numai cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional.
      Art. 29
      (1)Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigură managementul, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare.
      (2)În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevăzute la alin. (1).
      (3)În ariile naturale protejate în care este permis ecoturismul, construcţiile, dotările şi amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instruire ecologică ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.
      (4)În cazul construcţiilor existente în ariile naturale protejate, care nu sunt amplasate în zonele de dezvoltare durabilă, realizate cu respectarea legislaţiei, se permite întreţinerea sau refacerea lor, în caz de distrugere, fără posibilitatea extinderii acestora, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific.
      (5)Sunt permise activităţi pentru menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de transport public şi a celei de furnizare a utilităţilor publice existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific.
      Art. 30
      (1)Administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să evalueze costurile necesare implementării planurilor de management şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (2)Resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional se asigură din bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau a măsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea administraţiilor din subordine.
      (3)Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, administratorii/custozii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileşte de administratorul/custodele ariei naturale protejate şi se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate.
      (4)Din tarifele prevăzute la alin. (3), cele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial se avizează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin direcţia responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate, conform prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (5)Sumele provenite din tarifele prevăzute la alin. (4) se fac venit la bugetul administraţiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management.
      (6)Pentru siturile "Natura 2000" autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor trebuie să transmită Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în vederea cofinanţării.

      CAPITOLUL III: Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună

      Art. 31
      (1)Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepţia păsărilor, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, se fac prin declararea de situri de importanţă comunitară şi arii speciale de conservare, selectate şi desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (4).
      (2)În vederea protecţiei şi conservării speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare care apar în mod regulat şi nu sunt prevăzute în această anexă, se declară arii de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).
      (3)Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre şi acvatice de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional sau prin aplicarea de măsuri de protecţie în afara ariilor naturale protejate.
      (4)În scopul protecţiei şi conservării speciilor, se elaborează planuri de acţiune naţionale/regionale pentru fiecare specie, documente care conţin măsuri de acţiune şi conservare, în conformitate cu planurile de acţiune pentru specii, agreate la nivel internaţional/european.
      (5)Planurile prevăzute la alin. (4) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

      Art. 32
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar.
      (2)Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naţionale a siturilor "Natura 2000".

      Art. 33
      (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
      a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
      b)perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
      c)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
      d)deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
      e)recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
      f)deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
      (2) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) şi (4) şi ale art. 38 din prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi ale art. 17, art. 19 alin. (5), art. 20, 22, 24 şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise:
      a)uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
      b)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
      c)culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
      d)perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      e)deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
      f)vânzarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul vânzării şi oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
      (3)Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.
      (4)În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.
      (5)Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.
      (6)Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (7)Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (8)Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8.

      Art. 34
      (1)În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (2)Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene.
      (3)Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene.

      Art. 35
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului (CEE) nr.348/81 al Consiliului din 20 ianuarie 1981 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse derivate din cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind comerţul cu produse derivate din focă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeană.
      (11)Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune.
      (12)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive.
      (2)Autorităţile ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, sunt, după caz:
      a)Academia Română;
      b)Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
      c)Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
      (3)Instrucţiunile de aplicare a reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 36
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B.
      (11)Pe baza informaţiilor obţinute prin sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor ia măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile ori capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.
      (2)Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 37
      (1)Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:
      a)reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
      b)interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;
      c)reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;
      d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote;
      e)încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale;
      f)evaluarea măsurilor adoptate.
      (2)Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E, precum şi în cazul aplicării derogărilor prevăzute la art. 38, este interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea gravă a unei specii.
      (3)Mijloacele, sistemele sau metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 6.

      Art. 38
      (1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 şi 37, se stabilesc derogări, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, numai în următoarele situaţii:
      a)în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;
      b)pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor şi apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;
      c)în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;

      d)în scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor;
      e)pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B;
      f)în interesul siguranţei aeriene, pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare.
      (2)Derogările se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române.
      (21)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru stabilirea derogărilor care privesc toate speciile de păsări, precum şi speciile de mamifere prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, este necesar şi avizul conform al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (22)Procedura de stabilire a derogărilor se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (23)Derogările prevăzute la alin. (21) specifică următoarele:
      a)speciile care fac obiectul derogărilor;
      b)mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare;
      c)condiţiile de risc şi circumstanţele de timp şi spaţiu sub rezerva cărora pot fi acordate astfel de derogări;
      d)autoritatea împuternicită să declare că sunt îndeplinite condiţiile impuse şi să decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite şi de către cine;
      e)controalele care trebuie efectuate.
      (3)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează:
      a)anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice;
      b)la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A.
      (4)Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conţine informaţii privind:
      a)speciile care fac obiectul derogărilor şi motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse şi datelor ştiinţifice de fundamentare;
      b)mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi motivaţia utilizării acestora;
      c)circumstanţele de timp şi de loc în care aceste derogări sunt acordate;
      d)autoritatea abilitată să declare şi să controleze dacă sunt întrunite condiţiile necesare şi să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi ce persoane le vor duce la îndeplinire;
      e)măsurile de control aplicate şi rezultatele obţinute.

      Art. 39
      (1)Pentru exemplarele cu dizabilităţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin speciilor prevăzute în anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E şi în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, se pot înfiinţa centre de reabilitare şi/sau îngrijire.
      (2)Procedura de înfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin ai autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 40
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010.
      (2)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.

      CAPITOLUL IV: Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural

      Art. 41
      Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, şeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.

      Art. 42
      (1)Bunurile patrimoniului natural, respectiv peşteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolaţi şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8.
      (2)Pentru peşteri, zona de protecţie se stabileşte în funcţie de caracteristicile şi clasa peşterii, aşa cum este definită la art. 43 alin. (5), cu avizul Academiei Române.
      (3)Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peşteri au obligaţia de a permite accesul spre aceste intrări.
      (4)Beneficiarul unei lucrări de investiţii are obligaţia de a anunţa descoperirea oricărei peşteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate, respectiv administratorului sau custodelui ariei naturale protejate, agenţiei judeţene pentru protecţia mediului sau reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale.

      Art. 43
      (1)Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publică a statului.
      (2)Nominalizarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului.
      (3)Peştera este o cavitate naturală formată în scoarţa terestră, suficient de largă şi adâncă încât să permită intrarea omului. Prin extensie, peştera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare şi este format din mai multe galerii, săli, puţuri şi hornuri. Termenul se aplică şi în cazul cavităţilor definite mai sus, care sunt parţial ori complet inundate sau care au fost deschise prin derocări ori decolmatări.
      (4)Peştera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), ştiinţifică (structuri geologice şi minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice şi istorice, sedimente, fauna cavernicolă şi specii sălbatice) şi cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreaţională şi educativă).
      (5)Peşterile se clasifică în funcţie de valorile acestora, aşa cum au fost definite la alin. (4), în clase de protecţie, după cum urmează:
      a)clasa A - peşteri cu sectoare de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional;
      b)clasa B - peşteri cu sectoare de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
      c)clasa C - peşteri cu sectoare de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor;
      d)clasa D - peşteri de dimensiuni mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru geologia, biodiversitatea şi evoluţia unei regiuni, al căror spaţiu trebuie conservat şi protejat de poluare sau distrugeri.
      (51)Clasa unei peşteri va fi dată de clasa sectorului cu nivelul cel mai ridicat de conservare şi protecţie, unde clasa A este cea mai ridicată, nivelurile scăzând în ordine alfabetică până la clasa D. În cazul marilor reţele subterane, când situaţia o cere, spaţiul unei peşteri poate fi clasificat în sectoare, care au clase de protecţie diferită.
      (52)Pentru încadrarea/reîncadrarea peşterilor sau sectoarelor de peşteri în clasele A, B, C şi D, se constituie, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, Comisia Patrimoniului Speologic, care funcţionează sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza unui regulament propriu, parte a ordinului de constituire. Comisia Patrimoniului Speologic este formată din specialişti ai Institutului de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Române, ai Federaţiei Române de Speologie şi ai altor instituţii şi organizaţii naţionale cu competenţe în domeniul explorării, protecţiei şi conservării patrimoniului speologic.
      (6)Încadrarea/Reîncadrarea peşterilor în clasele A, B, C şi D se face prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza unor fundamentări ştiinţifice însuşite şi aprobate de Comisia Patrimoniului Speologic. Până la stabilirea legală a clasei sale de protecţie, orice peşteră existentă sau nou descoperită beneficiază de protecţie maximă prin aplicarea prevederilor art. 44.
      (7)Peşterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificări a factorilor naturali sau amenajări, cu excepţia celor destinate protejării peşterii şi a celor temporare necesare explorării lor şi/sau evacuării victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Comisia Patrimoniului Speologic şi cu avizul emis de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
      (9)Peşterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii.
      (11)Peşterile din clasa C se constituie ca rezervaţii naturale. Peşterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, activităţilor de documentare, cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, pe baza autorizaţiilor emise de Comisia Patrimoniului Speologic, cu avizul administraţiei/custodelui ariei naturale protejate în care sunt incluse.

      Art. 44
      În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
      a)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă de Comisia Patrimoniului Speologic, potrivit prevederilor art. 45;
      b)utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;
      c)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;
      d)degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;
      e)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peşterilor;
      f)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii;
      g)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;
      h)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

      Art. 45
      (1) Comisia Patrimoniului Speologic are competenţa să elibereze autorizaţii pentru:
      a)activităţi ştiinţifice, de explorare, turism speologic specializat şi de documentare în peşteri din clasa A;
      b)săpături, derocări şi colectări din peşteri;
      c)amenajarea infrastructurii pentru turism sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peşterilor.
      (2)Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizări privind scopul, mijloacele, durata, proporţiile, garanţiile acţiunii şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.

      Art. 46
      (1)Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eşantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafie.
      (2)Inventarierea, clasificarea, protecţia şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul măsurilor de protecţie şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenţa Academiei Române şi a autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
      (3)Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.

      Art. 47
      Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
      a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
      b)dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează;
      c)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;
      d)schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.

      Art. 48
      În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
      a)supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologică sau minerală;
      b)avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
      c)conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specială;
      d)conservarea colecţiilor de bunuri geologice de provenienţă locală;
      e)colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autorităţile locale;
      f)întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se înaintează Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.

      Art. 49
      (1)Florile de mină şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
      (2)Comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
      (3)Procedura de eliberare a acordului prevăzut la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      CAPITOLUL V: Organizarea şi exercitarea controlului

      Art. 50
      (1)Controlul aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se exercită de către personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale:
      a)Gărzii Naţionale de Mediu;
      c)autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi structurilor teritoriale ale acesteia cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi, respectiv, silviculturii;
      d)structurilor de administrare şi custozilor ariilor naturale protejate;
      e)gestionarilor fondurilor de vânătoare, pe domeniul lor de competenţă;
      f)Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domeniul său de competenţă, în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu specii de floră şi faună sălbatică;
      g)Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru operaţiunile vamale;
      h)Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";
      i)altor autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
      (2)Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercită şi de personalul special împuternicit al acestora.
      (3)Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să furnizeze informaţiile şi datele solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (4)În vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la alin. (1) nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate.

      CAPITOLUL VI: Sancţiuni

      Art. 51
      Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz.

      Art. 52
      Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă săvârşirea următoarelor fapte:
      a)scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1);
      b)scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fără acordul administratorului sau, după caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2);
      c)nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);
      d)nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2);
      e)vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere şi creştere a puilor;
      f)vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;
      g)capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi pentru cazurile în care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6;
      h)capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale;
      i)amplasarea de construcţii, investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamităţi naturale şi a celor realizate în scopul asigurării securităţii naţionale.

      Art. 53
      (1)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
      a)nerespectarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului;
      b)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;
      c)neanunţarea descoperirii oricărei peşteri;
      d)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale protejate;
      e)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie;
      f)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode;
      g)nedesemnarea, în cadrul şantierelor de exploatare, a persoanelor de specialitate care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru.
      h)camparea pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara locurilor special amenajate, precum şi nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare;
      i)circulaţia cu bicicletele în afara traseelor special desemnate şi semnalizate;
      j)activităţile de turism ecvestru în afara traseelor special desemnate şi semnalizate;
      k)organizarea de manifestări sportive, culturale, tabere, pe teritoriul ariei naturale protejate, fără acordul administratorului/custodelui ariei naturale protejate;
      l)accesul şi circulaţia vizitatorilor în extravilan, în habitate naturale, în afara traseelor turistice avizate şi semnalizate ca atare, pe suprafaţa ariilor naturale protejate;
      m)neevacuarea de către persoanele juridice sau fizice a deşeurilor generate în urma activităţilor proprii în ariile naturale protejate.
      (2)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
      a)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei în zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) şi alin. (9) lit. e);
      b)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) şi alin. (9) lit. f);
      c)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi din zonele tampon din parcurile naţionale şi din parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) şi alin. (9) lit. g);
      d)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) şi alin. (9) lit. h);
      e)utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) şi alin. (9) lit. i);
      f)nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c);
      g)nefurnizarea informaţiilor şi datelor solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      h)interzicerea accesului personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1), în vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate;
      i)cele prevăzute la art. 16 lit. f), g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările şi completările ulterioare.
      j)amenajarea sau reamenajarea de trasee turistice, instalarea de panouri informative fără avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;
      k)abandonarea animalelor domestice pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara păşunilor;
      l)hrănirea animalelor sălbatice de către orice persoană fizică sau juridică pe suprafaţa ariilor naturale protejate, cu excepţia administratorilor fondurilor cinegetice şi administratorilor/ custozilor ariilor naturale protejate;
      m)accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe suprafaţa ariilor naturale protejate, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere şi a terenurilor special amenajate şi semnalizate în acest scop;
      n)realizarea de săpături, excavaţii şi orice alte lucrări care modifică configuraţia naturală a terenurilor din ariile naturale protejate fără avizul administratorilor sau, respectiv, custozilor acestora;
      o)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (8) lit. j).
      (3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
      a)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5);
      c)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f);
      d)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g);
      e)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i);
      f)nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2);
      g)comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării, în stare vie sau moartă, ale oricăror părţi sau produse provenite de la speciile prevăzute în anexa nr. 5 E fără autorizaţia specială emisă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6);
      h)introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, potrivit prevederilor art. 34;
      i)nerespectarea prevederilor art. 48;
      j)comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) fără acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
      k)cele prevăzute la art. 16 lit. a), b), e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările şi completările ulterioare;
      l)comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al produselor derivate din focă fără respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009.
      m)nerespectarea prevederilor art. 4 şi 7 din Regulamentul (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune;
      n)nerespectarea prevederilor art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1.143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive.
      (31)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, următoarele fapte:
      a)nerespectarea prevederilor Regulamentului ariei naturale protejate, în cazul în care fapta nu este sancţionată prin alte acte normative;
      b)nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (10);
      c)nerespectarea prevederilor art. 281
      (4)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1)-(3) se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)-f), h) şi i) şi alin. (2), după caz.
      (5)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

      Art. 54
      Prevederile art. 53 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

      CAPITOLUL VII: Dispoziţii finale şi tranzitorii

      Art. 55
      Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române.

      Art. 56
      (1)De la data înfiinţării Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului apelor şi pădurilor, atribuţiile legate de administrare vor fi preluate de către aceasta.
      (11)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt detaliate în hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea entităţii prevăzute la alin. (1).
      (2)Până la stabilirea şi adoptarea planurilor de management în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, se aplică planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzând zonelor de protecţie integrală din prezenta ordonanţă de urgenţă.

      Art. 561
      (1)În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea şi capacitatea conservativă pentru care au fost declarate iniţial, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor poate dispune încetarea regimului de arie naturală protejată, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1).
      (2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea de conservare pentru care au fost declarate iniţial, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1), dispune încetarea regimului de arie naturală protejată.
      (3)Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes naţional, în sensul delimitării unei precizii mai bune, se face la iniţiativa structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional, fără limite identificate până la aprobarea prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului prin lege, stabilirea limitelor şi modificarea lor se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea custodelui ariei naturale protejate respective, în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

      Art. 57
      Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
      a)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
      b)art. 2 pct. 7, 36, 37, 62-65, art. 50, art. 51 alin. (41), (5) şi (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 şi art. 103 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006.
      -****-
      Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune:
      a)Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 aprilie 1979, amendată de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19 octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Greciei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august 1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Spaniei şi Portugaliei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie 1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva 79/409/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164 din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august 1997, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor sale, descrise în instrumentele Consiliului adoptate prin procedura de consultare (unanimitate), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din 16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 19 noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei şi Portugaliei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 236 din 23 septembrie 2003;
      b)Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendată de: Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la progresul tehnic şi ştiinţific a Directivei 92/43/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997, Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor descrise în instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; şi
      c)Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006, amendată de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21 martie 2007.

      ANEXA Nr. 1: SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT al categoriilor de arii naturale protejate

      În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) din prezenta ordonanţă de urgenţă, scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua naţională de arii protejate sunt următoarele:
      a)Rezervaţii ştiinţifice
      Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie sau de altă natură. Mărimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice".
      b)Parcuri naţionale
      Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cât mai puţin influenţate prin activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN "Parc naţional: arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".
      c)Monumente ale naturii
      Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integrităţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinătorul terenului.
      Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.
      Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
      d)Rezervaţii naturale
      Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
      Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele.
      Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
      e)Parcuri naturale
      Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.
      Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
      De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
      Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
      f)Rezervaţii ale biosferei
      Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităţi umane a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaţiilor biosferei este determinată de cerinţele de protecţie şi conservare eficiente ale mediului natural şi ale diversităţii biologice specifice.
      Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om - Biosferă de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervaţiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
      Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
      1.zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
      2.zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervaţiei;
      3.zone de reconstrucţie ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;
      4.zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
      Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural.
      g)Zone umede de importanţă internaţională
      Zonele umede de importanţă internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.
      Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.
      h)Situri naturale ale patrimoniului natural universal
      Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de protecţie şi conservare ale sitului natural.
      Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de protecţie şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
      i)Arii speciale de conservare
      Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.
      Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din prezenta ordonanţă de urgenţă.
      Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană, şi vor face parte din reţeaua europeană "Natura 2000".
      j)Arii de protecţie specială avifaunistică
      Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A.
      Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare.
      Ariile speciale de protecţie sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului şi fac parte din reţeaua europeană "NATURA 2000".
      k)Situri de importanţă comunitară
      Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii.
      Propunerile de situri de importanţă comunitară se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza criteriilor enunţate în anexa nr. 7.
      l)Geoparcul
      Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanţă ştiinţifică, educaţională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pământului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.
      Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţă suficient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor în armonie cu mediul natural.
      Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale şi naţionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecţie, educaţie, cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din mediul rural şi întăririi identităţii locale.
      Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată şi în conformitate cu recomandările UNESCO şi Cartei Reţelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
      1.zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
      2.zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia geoparcului;
      3.zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
      Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Reţeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţională a funcţionarii unui geoparc şi acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor.

      ANEXA Nr. 2: TIPURI de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare

      Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.

      1110 Maluri nisipoase acoperite permanent cu un strat mic de apă marină;
      1140 Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip neacoperite de apă;
      1150 * Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip;
      1160 Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip;
      1210 Vegetaţie anuală la linia de ţărm;
      1220 Vegetaţie perenă a ţărmurilor stâncoase;
      1310 Salicornia şi alte specii anuale care colonizează regiunile mlăştinoase sau nisipoase;
      1340 * Pajişti sărăturate continentale;
      1530 Stepe şi mlaştini sărăturate panonice;
      2330 Dune continentale cu păşuni deschise cu Corynephorus şi Aprostis;
      2340 * Dune continentale panonice;
      2110 Dune mobile embrionare;
      2120 Dune mobile de-a lungul ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe);
      2130 Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri);
      2160 Dune cu Hippophae rhamnoides;
      2180 Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală şi boreală;
      2190 Depresiuni umede intradunale;
      3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţia de Littorelletea uniflorae şi/sau de Isoeto-Nanoiuncetea;
      3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentonică de Chara spp.;
      3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Mapnopotamion sau Hvdrocharition;
      3160 Lacuri distrofice şi bălti;
      31AO * Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuşi;
      3220 Râuri alpine şi vegetaţia herbacee de pe malurile lor;
      3230 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Mvricaria permanica;
      3240 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Salixelaeapnos;
      3260 Cursuri de apă din pajiştile montane cu vegetaţia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian;
      3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.;
      4060 Pajişti alpine şi boreale;
      4030 Pajişti uscate;
      4070 * Tufişuri cu Pinus mupo şi Rhododendron hirsutum (Muqo-Rhododendretum hirsuţi);
      40AO Tufişuri subcontinentale peri-panonice;
      40CO Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice;
      5130 Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase;
      6110 * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alvsso-Sedion albi;
      6120 * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; pajişti xerofile calcaroase pe nisip;
      6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
      6170 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine;
      6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-festucetaliapalentis);
      6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);
      6220 * Pseudostepe cu iarbă şi plante anuale de Thero-Brachypodietea;
      6230 * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;
      6240 * Pajişti stepice subpanonice;
      6250 * Pajişti stepice panonice pe loess;
      6260 * Pajişti panonice nisipoase;
      6290 Stepe ponto-panonice vestice;
      62CO *Stepe ponto-sarmatice;
      62DO Pajişti acidofile Oro-Moesiene;
      6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);
      6420 Pajişti umede cu ierburi înalte;
      6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan şi alpin;
      6440 Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii,
      6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanpiusorba officinalis);
      6520 Pajişti montane;
      7110 * Turbării active;
      7120 Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală;
      7130 Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria);
      7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare;
      7150 Depresiuni pe substraturi turboase;
      7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae;
      7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
      7230 Mlaştini alcaline;
      7240 * Vegetaţie pionieră alpină cu Caricion bicoloris-atrofuscae;
      8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani);
      8120 Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietearotundifolii);
      8150 Grohotişuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;
      8160 * Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;
      8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică;
      8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică;
      8230 Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;
      8240 Grohotiş şi lespezi calcaroase;
      8310 Grote neexploatate turistic;
      9110 Păduri tip Luzulo-Fapetum;
      9130 Păduri tip Asperulo-Fapetum;
      9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer şi Rumex arifolius;
      9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fapion;
      9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli;
      9170 Stejăris cu Galio-Carpinetunr,
      9180 * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion;
      9190 Stejăriş bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur,
      91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus anpustifolia;
      91 DO * Turbării împădurite;
      91EO * Păduri aluviale cu Alnus plutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);
      91FO Păduri mixte cu Quercus robur, U/mus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);
      91 HO * Păduri panonice cu Quercus pubescens;
      91IO Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.;
      91 MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc;
      91VO Păduri dacice de fag (Svmphyto-Fapiori);
      91XO * Păduri de fag dobrogene;
      91YO Păduri dacice de stejar şi carpen;
      91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice;
      91AA Păduri estice de stejar alb;
      91 BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice;
      9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
      9420 Păduri alpine cu Larixdecidua şi/sau Pinus cembra;
      9260 Păduri cu Castanea sativa;
      9280 Păduri cu Quercus frainetto;
      92AO Galerii cu Salix alba şi Populus alba;
      95AO Păduri oro-mediteraneene înalte de pin;
      9530 Păduri sub-mediteraneene de pin cu pin negru endemic.

      ANEXA Nr. 3: SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică

      (1)Interpretare
      1.Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea reţelei "NATURA 2000".
      2.Speciile prezentate în anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori subspeciei; sau
      b)prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.
      3.Simboluri
      Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară la nivelul Uniunii Europene.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      CHIROPTERA
      Rhinolophidae
      - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă al lui Blasius)
      - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă)
      - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă)
      - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă)
      - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavă al lui Mehely)
      Vespertilionidae
      - Barbastella barbastellus (Liliac cârn)
      - Miniopterus schreibersi(Liliac cu aripi lungi)
      - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)
      - Myotis blythi (Liliac comun mic)
      - Myotis capaccinii(Liliac cu picioare lungi)
      - Myotis dasycneme (Liliac de iaz)
      - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu)
      - Myotis myotis (Liliac comun)
      RODENTIA
      Sciuridae
      - Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău/Şuită)
      Cricetidae
      - Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc)
      Microtidae
      - Microtus tatricus (Şoarece de Tatra)
      Zapodidae
      - Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă)
      Castoridae
      - Castor fiber (Castor)
      CARNIVORA
      Canidae
      - *Canis lupus (Lup)
      (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 92. din Legea 49/2011 )
      Ursidae
      - * Ursus arctos (Urs brun)
      Mustelidae
      - Lutra lutra (Vidră, Lutră)
      (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 92. din Legea 49/2011 )
      - * Mustela lutreola (Noriţă, Nurcă, Vidră mică, Dihor de apă)
      - Vormela peregusna (Dihor pătat)
      - Mustela eversmanni (Dihor de stepă)
      Felidae
      - Lynx lynx (Râs)
      Phocidae
      - * Monachus monachus (Vacă de mare, Focă cu burtă albă)
      ARTILODACTYLA
      Bovidae
      - * Bison bonasus (Zimbru)
      CETACEA
      - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros)
      - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare)
      PĂSĂRI
      GAVIIFORMES
      Gavidae
      - Gavia stellata (Fundac mic)
      - Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac)
      - Gavia immer (Cufundac mare)
      PELECANIFORMES
      Phalacrocoracidae
      - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic)
      Pelecanidae
      - Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
      - Pelecanus crispus (Pelican creţ)
      CICONIFORMES
      Ardeidae
      - Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă)
      - Ixobrychus minutus (Stârc pitic)
      - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte)
      - Ardeola ralloides (Stârc galben)
      - Egretta garzetta (Egretă mică)
      - Egretta alba (Egretă mare)
      - Ardea purpurea (Stârc roşu)
      Ciconiidae
      - Ciconia nigra (Barză neagră)
      - Ciconia ciconia (Barză albă)
      Threskiornithidae
      - Plegadis felcinellus (Ţigănuş, Ibis negru)
      - Platalea leucorodia (Lopătar, Stârc lopătar)
      ANSERIFORMES
      Anatidae
      - Cygnus cygnus (Lebădă de iarnă)
      - Anser erythropus (Gârliţă mică)
      - Branta ruficollis (Gâscă cu gât roşu)
      - Tadorna ferruginea (Călifar roşu)
      - Aythya nyroca (Raţă roşie, Raţă cu ochii albi)
      - Oxyura leucocephala (Raţă cu cap alb)
      FALCONIFORMES
      Accipitridae
      - Pernis apivorus (Viespar)
      - Milvus migrans (Gaie brună, Gaie neagră)
      - Milvus milvus (Gaie roşie, Şorliţă)
      - Haliaeetus albicilla (Codalb)
      - Neophron percnopterus (Hoitar)
      - Gypaetus barbatus (Zăganul, Vulturul bărbos)
      - Aegypius monachus (Vultur pleşuv brun, Vultur negru)
      - Gyps fulvus (Vultur pleşuv sur)
      - Circaetus gallicus (Şerpar)
      - Circus aeruginosus (Erete de stuf)
      - Circus cyaneus (Erete vânăt)
      - Circus macrourus (Erete alb)
      - Circus pygargus (Erete sur)
      - Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)
      - Buteo rufinus (Şorecar mare)
      - Aquila pomarina (Acvilă ţipătoare mică)
      - Aquila danga (Acvilă ţipătoare mare)
      - Aquila heliaca (Acvilă de câmp)
      - Aquila chrysaetos (Acvilă de munte)
      - Hieraaetus pennatus (Acvilă pitică, Acvilă mică)
      Pandionidae
      - Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar)
      Falconidae
      - Falco naumanni(Vânturel, Vinderel mic)
      - Falco vespertinus (Şoimuleţ, Vânturel de seară)
      - Falco cherrug (Şoim dunărean)
      - Falco peregrinus (Şoim călător)
      GALLIFORMES
      Tetraornidae
      - Tetrao tetrix tetrix (Cocoş de mesteacăn)
      - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
      GRUIFORMES
      Rallidae
      - Porzana porzana (Creştet pestriţ, Cresteluţ pestriţ)
      - Porzana parva (Cresteluţ mijlociu, Creştet mijlociu, Creştet cenuşiu)
      - Porzana pussilla (Cresteluţ pitic, Creştet pitic)
      - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp)
      Gruidae
      - Grus grus (Cocor)
      Otididae
      - Otis tarda (Dropie)
      CHARADRIIFORMES
      Recurvirostridae
      - Recurvirostra avosetta (Ciocîntors)
      - Himantopus himantopus (Piciorong, Cătăligă)
      Burhinidae
      - Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului)
      Glareolidae
      - Glareola pratincola (Ciovlică ruginie)
      Charadriidae
      - Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
      - Charadrius alexandrinus (Prundăraş de sărătură)
      - Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundăraş de munte)
      Scolopacidae
      - Calidris alpina (Fungaci de ţărm)
      - Gallinago media (Becaţină mare)
      - Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subţire)
      - Tringa glareola (Fluierar de mlaştină)
      - Phalaropus lobatus (Notatiţă)
      Laridae
      - Larus melanocephalus (Pescăruş cu cap negru)
      - Larus genei (Pescăruş cu cioc subţire, pescăruş roz, pescăruş rozalb)
      - Larus minutus (Pescăruş mic)
      Sternidae
      - Sterna (Gelochelidon) nilotica (Pescăriţă râzătoare)
      - Sterna caspia (Pescăriţă mare)
      - Sterna sandvicensis (Chiră de mare)
      - Sterna hirundo (Chiră de baltă)
      - Sterna albifrons (Chiră mică)
      - Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb)
      - Chlidonias niger (Chirighiţă neagră)
      STRIGIFORMES
      Strigidae
      - Bubo bubo (Buhă, Bufniţă)
      - Glaucidium passerinum (Ciuvică)
      - Asio flammeus (Ciuf de câmp)
      - Aegolius funereus (Minuniţă)
      CAPRIMULGIFORMES
      Caprimulgidae
      - Caprimulgus europaeus (Caprimulg)
      CORACIIFORMES
      Alcedinidae
      - Alcedo atthis (Pescăraş albastru)
      Coraciidae
      - Coracias garrulus (Dumbrăveancă)
      PICIFORMES
      Picidae
      - Picus canus (Ghionoaie sură)
      - Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră)
      - Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare (pestriţă) de grădină]
      - Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar)
      - Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb)
      - Picoides tridactylus (Ciocănitoare de munte)
      PASSERIFORMES
      Alaudidae
      - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan)
      - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol)
      - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure)
      Motacillidae
      - Anthus campestris (Fâsă de câmp)
      Muscicapidae/Turdinae
      - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru)
      - Luscinia svecica (Guşă vânătă)
      Muscicapidae/Sylviinae
      - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig)
      - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă)
      - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă)
      Muscicapidae (Muscicarpinae)
      - Ficedula parva (Muscar mic)
      - Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
      Laniidae
      - Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic)
      - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic)
      Emberizidae
      - Emberiza hortulana (Presură de grădină)
      REPTILE
      CHELONIA (TESTUDINES)
      Testudinidae
      - Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană)
      - Testudo graeca (Ţestoasă de uscat dobrogeană)
      Emydidae
      - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)
      OPHIDIA (SERPENTES)
      Colubridae
      - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates)
      Viperidae
      - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperă de stepă)
      - * Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneaţă)
      AMFIBIENI
      CAUDATA
      Salamandridae
      - Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă)
      - Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean)
      - Triturus montandoni (Triton carpatic)
      - Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean)
      ANURA
      Discoglossidae
      - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
      - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
      Pelobatidae
      - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă)
      PEŞTI
      PETROMYZONIFORMES
      Petromyzonidae
      - Eudontomyzon danfordi (Chişcar)
      - Eudontomyzon mariae
      - Eudontomyzon vladykovi
      CLUPEIFORMES
      Clupeidae
      - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)
      - Alosa caspia caspia (Rizeafcă)
      SALMONIFORMES
      Salmonidae
      - Hucho hucho (Lostriţă)
      Umbridae
      - Umbra krameri (Ţigănuş)
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)
      - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
      - Zingel spp.
      CYPRINIFORMES
      Cyprinidae
      - Aspius aspius (Avat)
      - Barbus meridionalis (Moioagă)
      - Chalcalburnus chalcoides (Obleţ mare)
      - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)
      - Gobio uranoscopus (Petroc)
      - Gobio kessleri (Petroc)
      - Leuciscus (Telestes) souffia (Clean dungat)
      - Pelecus cultratus (Sabiţă)
      - Rutilus pigus (Babuşcă de Tur)
      - Rhodeus sericeus amarus (Boarcă)
      Cobitidae
      - Cobitis elongata (Fâsă mare)
      - Cobitis taenia (Zvârlugă)
      - Misgurnis fossilis (Ţipar, Vârlan)
      - Sabanejewia aurata (Dunarinţă)
      SCORPAENIFORMES
      - Cottus gobio (Zglăvoc)
      NEVERTEBRATE
      ARTHROPODA
      CRUSTACEA
      Decapoda (Crustacei)
      - * Austropotamobius torrentium
      INSECTA
      Coleoptera (Gândaci)
      - Bolbelasmus unicornis
      - Boros schneideri
      - Buprestis splendens
      - Carabus hampei
      - Carabus hungaricus
      - Carabus variolosus
      - Cerambyx cerdo (Croitor)
      - Cucujus cinnaberinus
      - Graphoderus bilineatus
      - Lucanus cervus (Rădaşcă)
      - Morimus funereus
      - Oxyporus mannerheimi
      - * Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
      - *Phryganophilus ruficollis
      - Pilemia tigrina
      - Probaticus subrugosus
      - * Pseudogaurotina excellens
      - Rhysodes sulcatus
      - * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
      - Stephanopachys substriatus
      Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
      - Arytrura musculus
      - *Callimorpha quatripunctaria (Euplagia, Panaxia)
      - Catopta thrips
      - Colias myrmidone
      - Cucullia mixta lorica
      - Dioszeghyana schmidtii
      - Eriogaster catax
      - Euphydryas aurinia
      - Euphydryas maturna
      - Erannis ankeraria
      - Gortyna borelii lunata
      - Glyphipterix loricatella
      - Hypodryas maturna partiensis
      - Lycaene helle
      - Lycaena dispar
      - Lepidea morsei
      - Maculinea teleius
      - Maculinea nausithous
      - *Nymphalis vaualbum
      - Pseudophilotes bavius
      Odonata (Libelule)
      - Coenagrion ornatum
      - Coenagrion mercuriale
      - Cordulegaster heros
      - Leucorrhinia peeforalis
      - Ophiogomphus cecilia
      Orthoptera (Greieri şi Cosaşi)
      - Isophya harzi
      - Isophya stysi
      - Isophya costată
      - Pholidoptera transsylvanica
      - Odontopodisma rubripes
      - Paracaloptenus caloptenoides
      - Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius
      MOLLUSCA
      Gastropoda (Melci)
      - Anisus vorticulus
      - Chilostoma banaticum
      - Theodoxus transversalis
      - Vertigo angustior
      - Vertigo genesii
      - Vertigo moulinisiana
      BIVALVIA
      Unionoida (Scoici)
      - Unio crassus
      b)PLANTE
      PTERIDOPHYTA
      Marsileaceae
      - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)
      Aspleniaceae
      - Asplenium adulterinum (Feriguţă, Ruginiţă)
      ANGIOSPERMAE
      Alismataceae
      - Caldesia parnassifolia (Limbariţă)
      - Luronium natans
      Boraginaceae
      - Echium russicum (Capul şarpelui)
      Campanulaceae
      - Adenophora lilifolia
      - Campanula romanica (Clopoţel dobrogean)
      - * Campanula serrata (Clopoţel)
      Caryophyllaceae
      - * Dianthus diutinus (Garofiţă)
      - Moehringia jankae (Merinană)
      Chenopodiaceae
      - * Salicornia veneta
      Asteraceae (Compositae)
      - Centaurea jankae
      - Centaurea pontica
      - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte)
      - Cirsium brachycephalum (Pălămidă)
      - * Serratula lycopifolia (Gălbinare)
      Brassicaceae (Crucifere)
      - Crambe tataria (Târtan)
      - Draba dorneri (Flămânzică)
      - Thlaspi jankae (Punguliţă)
      Cyperaceae
      - Eleocharis carniolica
      Droseraceae
      - Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel)
      Poaceae (Graminae)
      - Poa granitica ssp. disparilis (Firuţă de munte)
      - Stipa danubialis (Colilie)
      Fabaceae (Leguminoase)
      - Astragalus peterffi (Cosaci)
      Iridaceae
      - Gladiolus palustris (Gladiolă)
      - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris)
      - Iris humilisssp. arenaria (I. arenaria) (Iris)
      Lamiaceae (Labiatae)
      - Dracocephalum austriacum (Mătăciune)
      Liliaceae
      - Colchicum arenarium (Brânduşă)
      - Tulipa hungarica (Lalea galbenă)
      Oleaceae
      - Syringa josikaea (Liliac transilvănean, Lemnul vântului)
      Orchidaceae
      - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)
      - Liparis loeselii (Moşişoare)
      Paeoniaceae
      - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor)
      Ranunculaceae
      - Pulsatilla patens (Dediţei, Sisinei)
      - Pulsatilla grandis
      - *Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediţei)
      Rosaceae
      - Agrimonia pilosa (Turiţă)
      - Potentilla emilii-popii(Buruiană cu cinci degete)
      Rubiaceae
      - Galium moldavicum
      Santalaceae
      - Thesium ebracteatum (Măciulie)
      Saxifragaceae
      - Saxifraga hirculus (Ochii şoricelului)
      Scrophulariaceae
      - Tozzia carpathica (Iarba gâtului)
      Apiaceae (Umbelliferae)
      - Angelica palustris (Angelică de baltă)
      - Apium repens (Ţelină)
      - *Ferula sadleriana (Aerel)
      PLANTE INFERIOARE
      Bryophyta
      - Buxbaumia viridis
      - Dichelyma capillaceum
      - Dicranum viride
      - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus
      - Encalypta mutica
      - Mannia triandra
      - Meesia longiseta
      - Orthotrichum rogeri

      ANEXA Nr. 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

      (la data 28-apr-2010 anexa 4^A a fost in legatura cu Hotarirea 323/2010 )
      (1)Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      MICROCHIROPTERA
      - Toate speciile
      RODENTIA
      Gliridae
      - Muscardinus avellanarius (Pârş de alun)
      - Dryomys nitedula (Pârş cu coada stufoasă)
      Sciuridae
      - Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău, Şuiţă)
      Castoridae
      - Castor fiber (Castor)
      Cricetidae
      - Cricetus cricetus (Hârciog/Căţelul pământului)
      - Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic)
      Microtidae
      - * Microtus tatricus (Şoarecele de Tatra)
      Zapodidae
      - Sicista betulina (Şoarece săritor de pădure)
      - Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă)
      CARNIVORA
      Canidae
      - Caniş lupus (Lup)
      Ursidae
      - Ursus arctos (Urs brun)
      Mustelidae
      - Lutra lutra (Vidra, Lutra)
      - Mustela eversmani (Dihor de stepă)
      - Mustela lutreola (Noriţă/Nurcă)
      - Vormela peregusna (Dihorul pătat)
      Felidae
      - Felis silvestris (Pisică sălbatică)
      - Lynx lynx (Râs)
      Phocidae
      - * Monachus monachus (Focă cu burtă albă)
      ARTIODACTYLA
      Bovidae
      - * Bison bonasus (Zimbru)
      CETACEA
      - Toate speciile
      REPTILE
      TESTUDINATA
      Testudinidae
      - Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană)
      - Testudo graeca (Ţestoasă de uscat)
      Emydidae
      - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)
      SAURIA
      Lacertidae
      - Lacerta agilis (Şopârlă cenuşie)
      - Lacerta trilineata (Guşter vărgat)
      - Lacerta vivipara panonica (Şopârlă de munte)
      - Lacerta viridis (Guşter)
      - Podarcis muralis (Şopârlă de zid)
      - Podarcis taurica (Şopârlă de stepă)
      Scincidae
      - Ablepharus kitaibelli (Şopârlă mică)
      OPHIDIA
      Colubridae
      - Coluber caspius (Şarpe rău)
      - Coronella austriaca (Şarpe de alun)
      - Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap)
      - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
      - Natrix tessellata (Şarpe de apă)
      Viperidae
      - Vipera ammodytes (Viperă cu corn)
      - Vipera ursinii (Viperă de stepă)
      Boidae
      - Eryx jaculus (Şarpe de stepă, Boa de nisip)
      AMFIBIENI
      CAUDATA
      Salamandridae
      - Triturus cristatus (Triton cu creastă)
      - Triturus montandoni (Triton carpatic)
      - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean)
      ANURA
      Discoglossidae
      - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
      - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
      Hylidae
      - Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel)
      Ranidae
      - Rana arvalis (Broască de mlaştină, Broască cafenie)
      - Rana dalmatina (Broască de pădure)
      Pelobatidae
      - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasă)
      - Pelobates syriacus (Broască de pământ dobrogeană)
      Bufonidae
      - Bufo viridis (Broască râioasă verde)
      PEŞTI
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Zingel zingel (Pietrar)
      - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
      ACIPENSERIFORMES
      Acipenseridae
      - Acipenser sturio (şip)
      NEVERTEBRATE
      ARTHROPODA
      CRUSTACEA
      Decapoda (Crustacei)
      - * Austropotamobius torrontium
      INSECTA
      Coleoptera (Gândaci)
      - Bolbelasmus unicornis
      - Boros schneideri
      - Buprestis splendens
      - Carabus hampei
      - Carabus hungaricus
      - Carabus variolosus
      - Cerambyx cardo (Croitor)
      - Cucujus cinnaberinus
      - Graphoderus bilineatus
      - Lucanus cervus (Rădaşca)
      - Morimus funereus
      - Oxyporus mannerheimi
      - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
      - Phryganophilus ruficollis
      - Pilemia tigrina
      - Probaticus subrugosus
      - * Pseudogaurotina excellens
      - Rhysodes sulcatus
      - * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
      - Stephanopachys substriatus
      Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
      - Apatura metis
      - Arytrura musculus
      - Catopta thrips
      - Colias myrmidone
      - Cucullia mixta lorica
      - Erebia sudetica radnaensis
      - Erannis ankeraria
      - Eriogaster catax
      - Euphydryas aurinia
      - Glyphipterix loricatelia
      - Gortyna borelii lunata
      - Hyles hippophaes
      - Hypodryas maturna partiensis
      - Lopinga achine
      - Lycaena dispar
      - Lychaene noile
      - * Lepidea morsei
      - Maculinea arion
      - Maculinea nausithous
      - Maculinea teleius
      - Nymphalis vaualbum
      - Parnassius mnemosyne
      - Parnassius mnemosyne
      - Parnassius apollo
      - Proserpinus proserpina
      - Pseudophilotes bavius
      - Zerynthia polyxena
      Odonata (Libelule)
      - Coenagrion ornatum
      - Coenagrion mercuriale
      - Leucorrhinia pectoralis
      - Cordulegaster heros
      - Ophiogomphus cecilia
      Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
      - Isophya harzi
      - Isophya stysi
      - Pholidoptera transsylvanica
      - Isophya costată
      - Odontopodisma rubripes
      - Paracaloptenus caloptenoides
      - Saga pedo
      - Stenobothrus eurasius
      MOLLUSCA
      Gastropoda
      - * Anisus vorticulus
      - Theodoxus transversalis
      - Chilostoma banaticum
      - Vertigo angustior
      - Vertigo genesii
      - Vertigo moulinsiana
      b)PLANTE
      Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3, cu excepţia Bryophyta, plus cele prevăzute în continuare:
      Scrophulariaceae
      - Lindernia procumbens

      ANEXA Nr. 4B: SPECII DE INTERES NAŢIONAL. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

      (la data 28-apr-2010 anexa 4^B a fost in legatura cu Hotarirea 323/2010 )
      (1)_
      Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      INSECTIVORA
      Soricidae
      - Sorex alpinus (Chiţcan de munte)
      - Neomys anomalus (Chiţcan de apă)
      CHIROPTERA
      Vespertilionidae
      - Vespertilo murinus (Liliacul bicolor)
      RODENTIA
      Spalacidae
      - Spalax leucodon (Orbetele mic)
      - Spalax graecus (Orbetele mare)
      ARTIODACTYLA
      Cervidae
      - Alcesalces (Elanul)
      CETACEA
      - Delphinus delphis (Delfin)
      PĂSĂRI
      PODICIPEDIFORMES
      Podicipedidae
      - Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic)
      FALCONIFORMES
      Falconidae
      - Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel)
      - Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor)
      GRUIFORMES
      Gruidae
      - Grus grus (Cocor)
      - Anthropoides virgo (Cocor mic)
      CHARADRIIFORMES
      Scolopacidae
      - Limicola falcinellus (Fugaci de mlaştină, Prundăraş de nămol)
      - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte)
      - Arenaria interpres (Pietruş)
      ANSERIFORMES
      Stercorariidae
      - Stercorarius spp. (Lup de mare)
      STRIGIFORMES
      Tytonidae
      - Tyto alba (Strigă)
      Strigidae
      - Otus scops (Ciuş, Ciuf pitic)
      - Athene noctua (Cucuvea)
      CORACIFORMES
      Upupidae
      - Upupa epops (Pupăză)
      APODIFORMES
      Meropidae
      - Merops apiaster (Prigorie)
      PICIFORMES
      Picidae
      - Picus viridis (Ghionoaia verde)
      - Jynx torquilla (Capîntortură)
      PASSERIFORMES
      Alaudidae
      - Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheată)
      Motacillidae
      - Motacilla spp. (Codobatură)
      Bombycillidae
      - Bombycilla garrulus (Mătăsar)
      Cinclidae
      - Cinclus cinclus (Mierlă de apă, Pescărel negru)
      Prunellidae
      - Prunella spp. (Brumăriţe)
      Turdidae
      - Erithacus rubecula (Măcăleandru)
      - Phoenicurus spp. (Codroşi)
      - Monticola saxatilis (Mierlă de piatră)
      Remizidae
      - Remiz pendulinus (Piţigoi pungar, Boicuş)
      Sturnidae
      - Sturnus roseus (Pastor roseus) (Lăcustar)
      Emberizidae
      - Emberizacia (Presură de munte)
      Sylviidae
      - Cettia cetti (Stufărica)
      - Locustella spp. (Greuşel)
      - Phylloscopus spp. (Pitulice)
      - Regulus spp. (Auşel) Muscicapidae
      - Muscicapa striata (Muscarul sur)
      Timaliidae
      - Panurus biarmicus (Piţigoi de stuf)
      Paridae
      - Aegithalos caudatus (Piţigoiul codat)
      Sittidae
      - Sitta europaea (Scorţarul, Toiul)
      Tichodromadidae
      - Tichodroma muraria (Fluturaşul de stâncă)
      Oriolidae
      - Oriolus oriolus (Grangurul)
      Corvidae
      - Nucifraga caryocatactes (Alunarul)
      - Corvus corax (Corbul)
      Passeridae
      - Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă)
      Emberizidae
      - Emberiza meianocephala (Presură cu cap negru)
      - Miliaria calandra (Presură sură)
      Fringillidae
      - Serinus serinus (Cănăraş)
      - Carduelis spp. (Sticleţi, Scatii, Inăriţe, Florinţi)
      - Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu)
      - Coccothraustes coccothraustes (Botgros)
      REPTILE
      SAURIA
      Lacertidae
      - Lacerta praticola (Şopârlă de luncă)
      - Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă de nisip)
      Anguidae
      - Anguis fragilis (Năpârcă, Şarpele de sticlă)
      OPHIDIA
      Colubridae
      - Coluber caspius (Şarpele de stepă, Şarpele rău)
      Viperidae
      - Vipera berus (Viperă comună)
      AMFIBIENI
      CAUDATA
      Salamandridae
      - Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte)
      - Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun)
      - Salamandra salamandra (Salamandră)
      ANURA
      Bufonidae
      - Bufobufo (Broască râioasă brună)
      Ranidae
      - Rana temporaria (Broască roşie de munte)
      - Rana lessonae (Broască verde de baltă)
      PEŞTI
      SALMONIFORMES
      Salmonidae
      - Hucho hucho (Lostriţă)
      CYPRINIFORMES
      Cyprinidae
      - Scardinius racovitzai (Roşioară de Peţea)
      - Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernuşcă)
      - Carassius carassius (Caracudă) GADIFORMES
      Gadidae
      - Lota lota (Mihalţ)
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Stizostedion volgensis (Şalău vărgat)
      - Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete)
      - Percarina demidoffi (Percarina)
      Gobiidae
      - Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă)
      - Neogobius syrman (Guvid de Babadag)
      SCORPAENIFORMES
      Cottidae
      - Cottus poecilopus
      NEVERTEBRATE
      ARTHROPODA
      INSECTA
      Coleoptera (Gândaci)
      - Chrysobothrys leonhardi
      - Scarabaeus affinis
      - Brachyta balcanica
      - Pedostrangalia verticalis
      - Calchaenesthes oblongomaculata
      - Neodorcadion exornatum
      - Xylosteus spinolae spinolae
      Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
      - Apatura metis
      - Arethusana arethusa arethusa
      - Argynnis laodice
      - Arida (Eumedonia) eumedon
      - Boloria (Clossiana) titania transsylvanica
      - Boloria aquilonaris
      - Catocala diversa
      - Coenonympha leander
      - Coenonympha tullia tullia
      - Colias chrysotheme
      - Conisania poelli ostrogovichi
      - Cucullia balsamitae
      - Cuculia biornata
      - Cuculia gnaphalii
      - Cupido osiris
      - Dasypolia templi koenigi
      - Diachrysia chryson deltaica
      - Erebia sudetica radnaensis
      - Erebia pharte
      - Erebia gorge
      - Erebia melas runcensis
      - Erebia melas carpathicola
      - Euchloe ausonia taurica
      - Everes alcetas
      - Grammia quenseli
      - Heteropterus morpheus
      - Hyponephele lupinus lupinus
      - Hyponephele lycaon
      - Kentrochrysalis elegans steffensi
      - Kirinia roxelana
      - Lasiocampa eversmanni
      - Lamonia balcanica
      - Lychaena hippothoe hippothoe
      - Maculinea alcon
      - Muschampia cribrellum
      - Muschampia tessellum
      - Neptis hylas (sappho)
      - Oxytripia orbiculosa
      - Paradrymonia vittata bulgarica
      - Pericalia matronula
      - Peridea korbi herculana
      - Phyllodesma ilicifolia ilicifolia
      - Pieris ergane
      - Plebeius sephirus
      - Piusia putnami gracilis
      - Plusidia cheiranthi
      - Polia cherrug
      - Potyommatus amandus
      - Pseudophilotes bavius egea
      - Psodos quadrifaria
      - Pyrgus sidae sidae
      - Pyrocieptria cora
      - Rileyiana fovea
      - Rhypariorides metelkana
      - Schinia cognata
      - Schistostege decussata dioszeghyi
      - Spaelotis suecica gylkosi
      - Tomares nogelii dobrogensis
      - Zerynthia (Allancastria) cerisy ferdinandi
      - Zygaena laeta orientis
      - Zygaena nevadensis gheorghenica
      Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
      - Capraiscola ebneri
      - Chorthippus acroleucus
      - Isophya dobrogensis
      - Metrioptera domogledi
      - Miramella (Capraiuscola) ebneri
      - Odontopodisma acuminata
      - Odontopodisma carpathica
      - Odontopodisma montana
      - Onconotus servi/lei
      - Podismopsis transsylvanica
      - Poecilimon intermedius
      - Uvarovitettix transsylvanica
      - Zubovskya banatica
      MOLLUSCA
      Gastropoda (Melci)
      - Alopia sp.
      - Bathyomphalus contortus
      - Cochlodina marisi
      - Graciliaria inserta
      - Gyraulus crista
      - Herilla ziegleri dacica
      - Holandrina holandri
      - Melanopsis parreyssi
      - Physa fontinalis
      - Psudalinda sp.
      - Serrulina serrulata
      - Theodoxus prevostianus
      Bivalvia
      - Adacna fragilis
      - Hypanis plicata reliefa
      - Monodacna colorata
      - Pseudanodonta complanata
      b)PLANTE
      Asteraceae
      - Achillea impatiens
      - Andryala levitomentosa
      - Artemisia lerchiana
      - Centaurea ruthenica
      - Centaurea varnensis
      Brassicaceae
      - Alyssum caliacre
      Caryophyllaceae
      - Dianthus dobrogensis
      - Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus
      - Silene thymifolia
      - Stellaria longifolia
      Cyperaceae
      - Carex chordorrhiza
      - Carex lachenalii
      - Rhynchospora alba
      - Schoenus ferugineus
      Euphorbiaceae
      - Euphorbia carpatica
      Fabaceae
      - Astragalus excapus
      Dipsacaceae
      - Cephalaria radiata
      Ericaceae
      - Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului)
      - Vaccinium uliginosus
      Gentianaceae
      - Lomantogonium carinthiacum
      Liliaceae
      - Tofieldia calycuta
      Linaceae
      - Linum pallasianum ssp. borzaeanum
      Lycopodiaceae
      - Lycopodium inundatum
      Salicaceae
      - Salix bicolor
      Scrophulariaceae
      - Pedicularis sylvatica (Vârtejul pământului)
      Paeoniaceae
      - Paeonia tenuifolia (Bujor)
      Poaceae
      - Corynephorus canescens
      - Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare)
      - Leymus sabulosus (Perişor)
      - Sesleria uliginosa
      Polygonaceae
      - Polygonum alpinum (Troscot de munte)
      Portulacaceae
      - Montia minor
      Rosaceae
      - Potentilla haynaldiana
      Zygophyllaceae
      - Nitraria schoberi (Gărdurariţă)

      ANEXA Nr. 5A: SPECII DE INTERES COMUNITAR. Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management

      (1)Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      CARNIVORA
      Canidae
      - Caniş aureus (Şacal/Lup auriu)
      Mustelidae
      - Martes martes (Jder de copac)
      - Mustela putorius (Dihor de casă)
      ARTIODACTYLA
      Bovidae
      - Rupicapra rupicapra (Capră neagră)
      AMFIBIENI
      ANURA
      Ranidae
      - Rana esculenta (Broască verde de lac)
      - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac)
      - Rana temporaria (Broască roşie de munte)
      PEŞTI
      ACIPENSERIFORMES
      Acipenseridae
      - Toate speciile
      CLUPEIFORMES
      Clupeidae
      - Alosa spp. (Scrumbii)
      SALMONIFORMES
      Salmonidae
      - Thymallus thymallus (Lipanul)
      Cyprinidae
      - Barbus barbus (Mreana)
      - Barbus meridionalis (Moioagă)
      - Rutiluspigus (Babuşcă de Tur)
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Zingel zingel (Pietrar)
      NEVERTEBRATE
      MOLLUSCA
      GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
      Helicidae
      - Helixpomatia (Melcul de livadă)
      HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
      Hirudinidae
      - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală)
      ARTHROPODA
      CRUSTACEA-DECAPODA
      Astacidae
      - Astacus astacus (Rac de râu)
      b)PLANTE
      LICHENES
      Cladoniaceae
      - Cladonia subgenus Cladina
      BRYOPHYTA
      MUSCI
      Leucobryaceae
      - Leucobryum glaucum
      Sphagnaceae
      - Sphagnum spp. (Muşchi de turbă)
      PTERIDOPHYTA
      - Lycopodium spp. (Pedicuţă)
      ANGIOSPERMAE
      Amaryllidaceae
      - Galanthus nivalis (Ghiocel alb)
      Asteraceae (Compositae)
      - Amica montana (Arnică)
      - Artemisia eriantha
      Gentianaceae
      - Gentiana lutea (Ghinţură)
      Lilliaceae
      - Ruscus acuteatus (Ghimpe)

      ANEXA Nr. 5B: SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (la data 16-apr-2011 anexa 5^B modificat de Art. I, punctul 99. din Legea 49/2011 )

      (1)Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      LAGOMORPHA
      Lepuridae
      - Lepus europaeus (Iepure de câmp)
      - Oryctolagus cuniculus (Iepurele de vizuină)
      RODENTIA
      Sciuridae
      - Sciurus vulgaris (Veveriţă)
      - Marmota marmota (Marmotă)
      Myocastoridae
      - Myocastor coypus (Nutrie)
      Muridae
      - Ordratra zibethicus
      CARNIVORA
      Canidae
      - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă)
      - Vulpes vulpes (Vulpe)
      Mustelidae
      - Martes foina (Jder de piatră/Beică)
      - Mustela erminea (Helge/Hermină)
      - Mustela nivalis (Nevăstuică)
      - Mustela vison (Nurcă Americană)
      - Meles meles (Bursuc/Viezure)
      ARTIODACTYLA
      Cervidae
      - Capreolus capreolus (Căprioară)
      - Cervus elaphus (Cerb)
      - Dama dama (Cerb lopătar)
      - Ovis ammon musimon (Muflon)
      Suidae
      - Susscrofa (Mistreţ)
      PEŞTI
      PERCIFORMES
      Gobiidae
      - Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare)
      - Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarbă)
      - Mesogobius batrachocephalus (Hanos)

      ANEXA Nr. 5C: SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este permisă

      PĂSĂRI
      ANSERIFORMES
      Anatidae
      - Anser albifrons (Gârliţă mare)
      - Anser fabalis (Gâscă de semănătură)
      - Anser anser (Gâscă de vară)
      - Anas penelope (Raţă fluierătoare)
      - Anas platyrhynchos (Raţă mare)
      - Anascrecca (Raţă pitică)
      - Anasclypeata (Raţă lingurar)
      - Anas strepera (Raţă pestriţă)
      - Anas acuta (Raţă suliţar)
      - Anas querquedula (Raţă cârâitoare)
      - Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu)
      - Aythya fuligula (Raţă moţată)
      - Aythya marila (Raţă cu cap negru)
      - Bucephala clangula (Raţă sunătoare)
      GALLIFORMES
      Tetraonidae
      - Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca)
      - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
      Phasianidae
      - Perdix perdix (Potârniche)
      - Coturnix coturnix (Prepeliţă)
      - Phasianus colchicus (Fazan)
      GRUIFORMES
      Rallidae
      - Gallinula chloropus (Găinuşă de baltă)
      - Fulica atra (Lişiţă)
      CHARADRIIFORMES
      Scolopacidae
      - Lymnocryptes mini mus (Becaţină mică)
      - Gallinago gallinago (Becaţină comună)
      - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure)
      COLUMBIFORMES
      Columbidae
      - Columba oenas (Porumbel de scorbură)
      - Columba palumbus (Porumbel gulerat)
      - Streptopelia decaocto (Guguştiuc)
      - Streptopelia turtur (Turturică)
      PASERIFORMES
      Alaudidae
      - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae
      - Garrulus glandarius (Gaiţă)
      - Pica pica (Coţofană)
      - Corvus monedula (Stăncuţă)
      - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură)
      - Corvus corone corone (Cioară neagră)
      - Corvus corone cornix (Cioară grivă)
      - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică)
      Sturnidae
      - Sturnus vulgaris (Graurul comun)
      - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean)
      Turdidae/Muscicapidae
      - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc)
      - Turdus philomelos (Sturzul cântător)
      - Turdus Hiacus (Sturzul de vii)
      - Turdus pilaris (Cocoşar)

      ANEXA Nr. 5 D: SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă

      ANSERIFORMES

      ANEXA Nr. 5E: SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă în condiţii speciale

      ANSERIFORMES
      Anatidae
      - Anser albifrons albifrons (Gârliţa mare)
      - Anser anser (Gâscă mare)
      - Anas penelope (Raţa fluierătoare)
      - Anas crecca (Raţa mică)
      - Anas acuta (Raţa suliţar)
      - Anas clypeata (Raţa lingurar)
      - Aythya ferina (Raţa cu cap castaniu)
      - Aythya fuligula (Raţa moţată)
      - Aythya marila (Raţa cu cap negru)
      - Melanitta nigra (Raţa neagră)
      GALLIFORMES
      Tetraonidae
      - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
      GRUIFORMES
      Rallidae
      - Fulica atra (Lişiţa)
      CHARADRIIFORMES
      Charadriide
      - Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
      Scolopacidae
      - Lymnocryptes minimus (Becaţină mică)
      - Gallinago gallinago (Becaţină comună)
      - Scolopax rusticola (Sitar de pădure)

      ANEXA Nr. 6: METODE ŞI MIJLOACE de captură şi ucidere şi modalităţi de deplasare interzise în vederea capturării sau uciderii

      a)Mijloace neselective:
      MAMIFERE
      - Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie;
      - Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească;
      - Surse luminoase artificiale;
      - Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;
      - Mijloace de luminare a ţintelor;
      - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
      - Explozivi;
      - Fileuri/năvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
      - Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
      - Arbalete;
      - Otrăvuri şi momeli otrăvite sau care conţin anestezice;
      - Gazare sau afumare;
      - Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe.
      PEŞTI
      - Otrăviri;
      - Explozivi, curent electric;
      - Tipuri de plase/setei interzise.
      PĂSĂRI
      - Laţuri, sârme, cârlige, păsări oarbe sau mutilate, folosite ca momeală vie;
      - Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească;
      - Surse de lumină artificială, oglinzi, dispozitive pentru luminarea ţintelor;
      - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
      - Explozivi;
      - Plase, capcane, momeli otrăvite sau tranchilizante;
      - Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe.
      b)Modalităţi de deplasare:
      - Pe cale aeriană;
      - Vehicule terestre cu motor în funcţiune;
      - Bărci care se deplasează cu o viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigaţia maritimă, se poate autoriza, din motive de siguranţă, utilizarea bărcilor cu motor cu o viteză până la 18 km/h.
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor informează Comisia Europeană cu privire la toate autorizaţiile acordate.

      ANEXA Nr. 7: CRITERII pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificării ca situri de importanţă comunitară şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare

      I.Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importanţei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare)
      A.Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2:
      a)gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
      b)suprafaţa ariei acoperită de tipul de habitat natural, în comparaţie cu suprafaţa totală acoperită de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu naţional;
      c)gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat natural în cauză şi posibilităţi de refacere/reconstrucţie;
      d)evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
      B.Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
      a)mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor prezente în aria respectivă, în relaţie cu populaţiile prezente în cadrul întregului teritoriu naţional;
      b)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilităţile de restaurare;
      c)gradul de izolare a populaţiilor prezente în situl respectiv în relaţie cu distribuţia naturală a speciilor;
      d)evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
      C.Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanţă comunitară, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecărei specii prevăzute în anexa nr. 3.
      D.Această listă va conţine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la lit. A şi B.

      II.Etapa 2: Evaluarea importanţei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale
      1.Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanţă comunitară.
      2.Evaluarea importanţei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legătură cu "Natura 2000", va ţine seama de următoarele criterii:
      a)valoarea relativă a sitului la nivel naţional;
      b)poziţia geografică a sitului în legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele părţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
      c)suprafaţa totală a sitului;
      d)numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv;
      e)valoarea ecologică globală a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauză.

      ANEXA Nr. 8: STUDII ŞI CERCETĂRI necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări

      a)Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora
      b)Enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit
      c)Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare
      d)Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaţionale
      e)Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări
      f)Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării mediului
      g)Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de păsări.
      Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 442 din data de 29 iunie 2007
      *) în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate" se înlocuieşte cu sintagma "Ministerul Mediului".

    • ORDIN nr. 932 din 18 mai 2016 privind aprobarea Procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje

      Având în vedere Referatul de aprobare nr. 100.753/2016 al Direcţiei generale deşeuri, situri contaminate şi substanţe periculoase, în temeiul prevederilor:
      - art. 16 alin. (5) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
      - art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
      - art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările ulterioare,
      ministrul mediului, apelor şi pădurilor şi viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emit următorul ordin:
      Art. 1
      Se aprobă Procedura de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje, denumită în continuare Procedură, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
      Art. 2
      Garda Naţională de Mediu efectuează cel puţin o dată pe an controale tematice conform prevederilor legale în vigoare şi transmite comisiei de autorizare rezultatele controalelor efectuate, în termen de 30 de zile de la data efectuării acestora.
      Art. 3
      (1)Operatorii economici care au depus documentaţii în vederea autorizării/reautorizării potrivit Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri şi al ministrului administraţiei şi internelor nr.2.742/3.190/305/2011 pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare, a procentajului minim de valorificare a deşeurilor de ambalaje preluate de la populaţie, a operatorilor economici în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, precum şi pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor comisiei de autorizare, cu modificările ulterioare, anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, dar nu au fost autorizaţi/reautorizaţi din cauza încetării aplicabilităţii acestuia, vor depune documentaţia refăcută conform prevederilor Procedurii aprobate prin prezentul ordin, cu excepţia prevederii de la cap. III art. 20 din Procedură, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
      (2)Operatorii economici autorizaţi pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje, titulari de licenţă în vigoare se vor conforma prevederilor menţionate în Procedură la cap. IV - Obligaţii ale operatorilor economici autorizaţi, începând cu data intrării în vigoare a acestui ordin.
      Art. 4
      Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

       

      CAPITOLUL I: Prevederi generale

      Art. 1
      Prin prezenta Procedură de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje (Procedură) se stabileşte autorizarea operatorilor economici prevăzuţi la art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 249/2015, în vederea îndeplinirii cel puţin a obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, de reciclare a deşeurilor de ambalaje prevăzute la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 249/2015.

      Art. 2
      Licenţa de operare se emite şi se anulează de către conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la propunerea comisiei de autorizare, denumită în continuare Comisia, cu avizul secretarului de stat cu atribuţii în domeniu, din cadrul aceleiaşi instituţii, în baza depunerii dosarului complet de autorizare, potrivit prevederilor prezentei Proceduri.

      Art. 3
      Comisia are următoarele atribuţii:
      a)verifică existenţa şi conţinutul documentelor din dosarul depus de solicitant conform prevederilor art. 16 şi 18 din cap. II;
      b)propune acordarea/anularea licenţei de operare, după caz;
      c)adoptă, prin decizie a preşedintelui Comisiei, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei.

      Art. 4
      Comisia are următoarea componenţă:
      a)un reprezentant al direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - membru, cu drept de vot;
      b)un reprezentant al direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul juridic, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - membru, cu drept de vot;
      c)un reprezentant al direcţiei de specialitate cu atribuţii în domeniul economico-financiar, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - membru, cu drept de vot;
      d)un reprezentant din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) - membru observator, fără drept de vot;
      e)un reprezentant din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului - membru, cu drept de vot;
      f)un reprezentant din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu - membru, cu drept de vot;
      g)2 reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri - membri, cu drept de vot;
      h)un reprezentant al direcţiei generale de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fără drept de vot, care asigură secretariatul Comisiei.

      Art. 5
      Preşedintele Comisiei se alege dintre membrii acesteia cu majoritate de voturi din numărul total de membri.

      Art. 6
      Componenţa nominală a Comisiei se stabileşte pe baza nominalizărilor primite din partea instituţiilor prevăzute la art. 4 lit. d)-g), în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei Proceduri, pentru un mandat de 12 luni, cu posibilitatea înnoirii mandatului sau înlocuirii persoanelor nominalizate.

      Art. 7
      Reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt nominalizaţi de către conducătorii direcţiilor de specialitate prevăzute la art. 4 lit. a)-c) şi h), în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei Proceduri, pentru un mandat de 12 luni, cu posibilitatea înnoirii mandatului sau înlocuirii persoanelor nominalizate.

      Art. 8
      Reprezentanţii instituţiilor de la art. 4 lit. d)-g), precum şi conducătorii direcţiilor de specialitate prevăzute la art. 4 lit. a)-c) şi h) decid în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei Proceduri, pentru un mandat de 12 luni, cu posibilitatea înnoirii mandatului sau înlocuirii persoanelor nominalizate, şi câte un membru supleant care să facă parte din Comisia prevăzută la art. 2, iar în cazul în care membrii supleanţi sau persoanele desemnate conform art. 6 şi 7 nu pot participa la întrunirea Comisiei reprezentanţii instituţiei/direcţiei de specialitate au obligaţia să desemneze o altă persoană.

      Art. 9
      Fiecare membru din Comisie, inclusiv membrii supleanţi, trebuie să semneze în cadrul primei şedinţe la care participă o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, care va fi înaintată şi păstrată la secretariatul Comisiei.

      Art. 10
      Modelul declaraţiei menţionate la art. 9 este prevăzut în anexa nr. 4.

      Art. 11
      Comisia se întruneşte ori de câte ori este cazul, la solicitarea preşedintelui Comisiei.

      Art. 12
      Comisia este legal constituită în prezenţa a 2/3 din membri.

      Art. 13
      Deciziile Comisiei se iau cu majoritate de voturi din numărul total de membri.

      Art. 14
      Secretarul Comisiei redactează, la propunerea membrilor Comisiei, proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei, în termen de 10 zile lucrătoare de la constituirea Comisiei, care va cuprinde modul de lucru al acesteia.

      Art. 15
      În termen de 5 zile de la redactarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei acesta se adoptă conform prevederilor art. 3 lit. c).

      CAPITOLUL II: Depunerea solicitării de autorizare

      Art. 16
      Dosarul de autorizare cuprinde următoarele documente:
      a)cerere-tip de acordare a licenţei de operare, potrivit anexei nr. 1 la Procedură;
      b)actul constitutiv al persoanei juridice, în copie conformă cu originalul;
      c)certificatul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în copie conformă cu originalul;
      d)certificatul constatator detaliat, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii, de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în original, din care să rezulte acţionariatul societăţii, faptul că obiectul principal de activitate este în conformitate cu prevederile art. 26 lit. p), iar capitalul social subscris şi vărsat este de 400.000 lei;
      e)cazierul fiscal valabil la data depunerii, din care să rezulte faptul că nu au fost săvârşite fapte sancţionate de legile fiscale, financiare, vamale şi nici fapte care privesc disciplina financiară;
      f)certificatul de atestare fiscală valabil la data depunerii, din care să rezulte faptul că nu au datorii la bugetul statului;
      g)dovada că acţionarii sunt numai operatori economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015, respectiv înregistrarea în calitate de contribuabili la AFM;
      h)planul de operare conform cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la Procedură;
      i)opisul documentelor care sunt depuse la dosarul de autorizare potrivit prevederilor de la lit. a)-h).

      Art. 17
      Dosarul de autorizare, conţinând toate documentele obligatorii menţionate la art. 16, se depune de către solicitant la sediul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în atenţia direcţiei generale de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor, în format material, în două exemplare şi în format electronic, un exemplar.

      Art. 18
      Dosarul de autorizare va avea ordinea prezentată la art. 16, iar fiecare pagină din dosarul de autorizare va fi numerotată, iar pentru documentele prevăzute la lit. b) şi c) se certifică pentru conformitate.

      CAPITOLUL III: Etapa de verificare a dosarului de autorizare, de emitere a licenţei de operare sau de respingere a dosarului de autorizare

      Art. 19
      În cazul în care dosarul de autorizare cuprinde toate documentele şi informaţiile prevăzute la art. 16, în formatul şi conţinutul solicitat, în termen de 30 de zile de la data depunerii acestuia Comisia va informa solicitantul cu privire la decizia luată.

      Art. 20
      Licenţa de operare se emite după ce operatorul economic solicitant depune la sediul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în atenţia direcţiei generale de specialitate cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor, dovada achitării tarifului de emitere a licenţei de operare, în condiţiile Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.108/2007privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

      Art. 21
      Licenţa de operare se emite conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Procedură.

      Art. 22
      În cazul în care dosarul de autorizare nu cuprinde toate documentele şi informaţiile prevăzute la art. 16 sau acesta este prezentat sub un alt format decât cel prevăzut la art. 17 şi 18, Comisia va informa solicitantul cu privire la deficienţele constatate.

      Art. 23
      În situaţia în care, în termen de 30 de zile de la primirea informării menţionate la art. 22, solicitantul nu remediază aceste deficienţe, solicitarea de autorizare se respinge.

      Art. 24
      Solicitantul poate ataca decizia de respingere a dosarului de autorizare potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

      Art. 25
      Solicitantul poate depune un nou dosar de autorizare, conform prevederilor de la cap. II după cel puţin 15 zile lucrătoare de la respingere, termen în care se obligă să remedieze deficienţele constatate la depunerea anterioară.

      CAPITOLUL IV: Obligaţii ale operatorilor economici autorizaţi

      Art. 26
      Operatorii economici care au obţinut licenţa de operare au următoarele obligaţii:
      a)să asigure şi să finanţeze, în numele operatorilor economici responsabili, colectarea, valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje, să raporteze modul de gestionare a acestora şi să atingă cel puţin obiectivele prevăzute în Legea nr. 249/2015 art. 16 alin. (4);
      b)să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile legii, cu autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, pentru asigurarea colectării separate, valorificării sau incinerării în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclării deşeurilor de ambalaje din deşeurile municipale, în limita cantităţilor de ambalaje primare preluate prin contract de la operatorii economici responsabili;
      c)să acţioneze fără discriminare şi să asigure desfăşurarea activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje în mod transparent faţă de operatorii economici pentru care a preluat responsabilităţile;
      d)să respecte tarifele declarate, în relaţia cu toţi operatorii economici pentru care au preluat responsabilitatea, orice modificare notificându-se Comisiei cu 15 zile înainte de aplicarea lui;
      e)să încheie contracte cu colectorii autorizaţi să preia deşeuri de ambalaje şi cu operatorii economici autorizaţi pentru reciclarea şi/sau valorificarea, respectiv incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie, care acceptă condiţiile contractuale, în limita cantităţilor şi tipurilor de ambalaje preluate de la operatorii economici responsabili, cu respectarea principiului proximităţii;
      f)să informeze în scris Comisia asupra oricărei schimbări a datelor care au stat la baza eliberării licenţei de operare, în termen de maximum 15 zile de la intrarea în vigoare a modificării;
      g)să transmită, la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului sau a unităţilor din subordonarea sau în coordonarea acesteia, informaţii referitoare la activitatea pentru care a obţinut licenţa de operare în vederea elaborării de studii, statistici ori pentru monitorizarea respectării prevederilor privind protecţia mediului şi pentru respectarea obligaţiilor privind raportările către Comisia Europeană, potrivit legii;
      h)să transmită, la solicitarea Comisiei, orice informaţii referitoare la activitatea pentru care a obţinut licenţa de operare, în condiţiile legii;
      i)să depună toate diligenţele pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute în planul de operare din anexa nr. 2;
      j)să pună la dispoziţia organelor de control abilitate potrivit legii toate documentele solicitate conform prevederilor legale în vigoare;
      k)să efectueze anual auditul financiar extern conform Standardului român de audit financiar CECAR şi auditul operaţional extern, conform cerinţelor minime prezentate în anexa nr. 5 aferente activităţilor desfăşurate efectuate de auditori independenţi, şi să transmită Comisiei, până la 1 septembrie anul următor, rezultatele acestora;
      l)să transmită, până la 15 septembrie anul următor, operatorilor economici pentru care au preluat responsabilitatea rezultatul auditului financiar extern şi al celui operaţional extern realizate pentru anul anterior;
      m)să afişeze pe site-ul propriu lista cu operatorii economici pentru care au preluat responsabilitatea, precum şi tarifele declarate în relaţia cu toţi operatorii economici pentru care au preluat responsabilitatea;
      n)să reinvestească eventualul profit în aceleaşi tipuri de activităţi întreprinse în vederea îndeplinirii responsabilităţilor care le revin operatorilor economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015;
      o)să acţioneze fără discriminare faţă de materialele de ambalaj propuse spre contractare de către oricare operator economic responsabil;
      p)să aibă ca scop numai desfăşurarea activităţilor necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor care le revin operatorilor economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015 şi raportarea informaţiilor referitoare la gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
      q)să depună la Comisie, cu 60 de zile înainte de expirare, un nou plan de operare, conform cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la Procedură, valabil pentru următorii 3 (trei) ani.

      CAPITOLUL V: Anularea licenţei de operare

      Art. 27
      (1)Anularea licenţei de operare se face în cazurile prevăzute la art. 26 alin. (4) din Legea nr. 249/2015.
      (2)Licenţa de operare se anulează de către conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la propunerea Comisiei, cu avizul secretarului de stat cu atribuţii în domeniu, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
      (3)Operatorul economic căruia i s-a anulat licenţa de operare este obligat ca în decurs de maximum 30 de zile să comunice în scris acest lucru tuturor operatorilor economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015 pentru care au preluat responsabilitatea gestionării deşeurilor de ambalaje şi să le transmită situaţia îndeplinirii obiectivelor până la acea dată.

      CAPITOLUL VI: Anexe

      Art. 28
      Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta procedură.

      ANEXA nr. 11: CERERE de acordare a licenţei de operare
      (- Anexa nr. 1 la procedură)
      Antet solicitant
      Nr. ..../.............
      Subscrisa, ................, cu sediul social în ............, str. ............. nr. ....., bl. ....., ap. ......, judeţul/sectorul ..............., înregistrată la ............ cu nr. ......., cod unic de înregistrare nr. ....../.......... cont bancar nr. ........, deschis la .........., sucursala ..........., telefon ......., fax ......., e-mail .........., reprezentată prin ................, în calitate de reprezentant legal, solicită acordarea licenţei de operare în vederea preluării responsabilităţilor gestionării deşeurilor de ambalaje, inclusiv a îndeplinirii cel puţin a obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, de reciclare a deşeurilor de ambalaje prevăzute în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
      Anexăm documentele specifice prevăzute în Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri nr. 932/481/2016 pentru aprobarea Procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje.
      Declar pe propria răspundere, potrivit legii penale, că documentele prezentate în copie sunt conforme cu originalul.
      Data ................
      Reprezentant legal,
      ........................
      (numele, prenumele şi semnătura)

      ANEXA nr. 12: PLANUL DE OPERARE realizat pe o perioadă de 3 ani care conţine responsabilităţile operatorilor economici
      (- Anexa nr. 2 la procedură)
      Include obligatoriu îndeplinirea următoarelor cerinţe:
      a)cantităţile anuale de ambalaje estimate a fi introduse pe piaţă pentru care se îndeplinesc responsabilităţile, distinct pentru ambalajele primare, secundare şi terţiare şi pentru tipuri de materiale;
      b)cantităţile anuale de deşeuri de ambalaje estimate a fi colectate, reciclate şi valorificate distinct din comerţ/industrie şi din gospodăriile populaţiei pe tipuri de materiale;
      c)modul de organizare şi finanţare a gestionării deşeurilor de ambalaje pentru care se îndeplinesc responsabilităţile pentru realizarea cel puţin a obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, de reciclare a deşeurilor de ambalaje prevăzute în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
      d)tarifele plătite de către operatorii economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015;
      e)modul de calcul al tarifelor, distinct pentru deşeurile de ambalaje din comerţ/industrie şi pentru deşeurile de ambalaje din deşeurile menajere astfel încât să fie acoperite totalitatea costurilor de gestionare a deşeurilor pentru ambalajele pentru care au preluat responsabilităţile ţinând seama şi de valoarea materialelor din deşeurile de ambalaje;
      f)modul de colaborare, în condiţiile legii, cu autorităţile administraţiei publice locale, pentru asigurarea colectării separate, valorificării sau incinerării în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclării deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie, în limita cantităţilor preluate prin contract de la operatorii economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015;
      g)procedura de selecţie a operatorilor economici cu care se are în vedere încheierea de contracte pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje.

      ANEXA nr. 13: LICENŢĂ DE OPERARE
      (- Anexa nr. 3 la procedură)

      MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR
      Nr. ........ din ...................
      pentru ...................... din localitatea ..............., str. ................ nr. ......, judeţul/sectorul .............., înregistrată la ............. cu nr. .........., cod unic de înregistrare nr. ....../..............., în vederea preluării responsabilităţilor gestionării deşeurilor de ambalaje, inclusiv a îndeplinirii cel puţin a obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, de reciclare a deşeurilor de ambalaje prevăzute la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, emisă în baza Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri nr.932/481/2016 pentru aprobarea Procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje.
      Data emiterii: .................
      Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
      ..........................

      ANEXA nr. 14: Declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate a membrilor Comisiei de autorizare
      (- Anexa nr. 4 la procedură)
      - model -
      Subsemnatul, .................., declar că sunt de acord să particip la procesul emiterii/acordării/anulării licenţei de operare în cazul operatorilor economici care se supun prevederilor Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri nr. 932/481/2016 pentru aprobarea Procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje.
      Declar că sunt imparţial faţă de toate părţile implicate în cadrul acestui proces şi sunt de acord să nu divulg nicio informaţie sau documente (informaţii confidenţiale) dezvăluite mie, descoperite de mine sau elaborate de mine în cursul sau ca rezultat al procesului şi nu vor fi dezvăluite unei părţi terţe.
      Informaţiile confidenţiale nu vor fi dezvăluite niciunui angajat sau expert, cu excepţia situaţiei în care aceştia sunt de acord să îndeplinească termenii acestei declaraţii.
      Numele şi prenumele: .........................
      Denumirea instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea: .......................
      Semnătura: ....................
      Data: ...................

      ANEXA nr. 15: Cerinţe minime pentru auditul operaţional
      (- Anexa nr. 5 la procedură)
      Programul de audit pentru auditarea operatorilor economici autorizaţi definiţi în prezentul ordin trebuie să cuprindă următoarele cerinţe minime:
      - verificarea îndeplinirii obligaţiilor descrise la cap. IV din procedură;
      - verificarea acurateţei raportărilor privind îndeplinirea cel puţin a obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, de reciclare a deşeurilor de ambalaje;
      - verificarea conformităţii raportărilor în relaţia cu generatorii de deşeuri de ambalaje, colectorii de deşeuri sau valorificatorii de deşeuri;
      - determinarea riscurilor care ar putea apărea în activitatea operatorilor economici licenţiaţi;
      - determinarea discrepanţelor dintre datele evaluate la nivel intern şi cele raportate către autorităţile de mediu;
      - verificarea proceselor interne pentru fiecare tip de activitate;
      - verificarea existenţei controalelor efectuate de către autorităţile de mediu;
      - verificarea respectării elementelor din autorizaţia de mediu, după caz.
      Raportul de audit va cuprinde cel puţin următoarele elemente:
      - modul de îndeplinire a fiecăreia dintre obligaţiile descrise la cap. IV din procedură;
      - dacă operatorul economic şi-a îndeplinit cel puţin obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, de reciclare a deşeurilor de ambalaje conform prevederilor art. 16 alin. (4) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
      - dacă s-au respectat prevederile legislaţiei de mediu în domeniu;
      - dacă s-a asigurat transparenţa faţă de toţi operatorii economici pentru care au preluat responsabilitatea;
      - riscurile la care se expun şi modul lor de remediere;
      - elementele care împiedică operatorul economic autorizat să îşi îndeplinească obiectivele de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, de reciclare a deşeurilor de ambalaje.
      Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 409 din data de 31 mai 2016

    • ORDIN nr. 1385 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean

      În temeiul prevederilor art. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul şi ale art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr.408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,
      ministrul mediului şi gospodăririi apelor emite următorul ordin:

      Art. 1
      Se aprobă Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

      Art. 2
      Prevederile prezentului ordin se aplică planurilor prevăzute la art. 8 alin. (1) sau la art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

      Art. 3
      În sensul prezentului ordin, autorităţi competente, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, sunt autorităţile publice centrale şi judeţene prevăzute la art. 81 alin. (3), art. 82 alin. (2) şi la art. 83 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

      Art. 4
      Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

      ANEXĂ:
      PROCEDURĂ de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean
      Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 66 din data de 29 ianuarie 2007

    • HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

      În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 181 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001,
      Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
      Art. 1
      (1)Agenţii economici care generează deşeuri au obligaţia să ţină o evidenţă a gestiunii acestora, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1, pentru fiecare tip de deşeu.
      (2)Datele centralizate anual privind evidenţa gestiunii deşeurilor se transmit autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, la cererea acestora.
      Art. 2
      (1)Agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor sunt obligaţi să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor conform art. 1 alin. (1) numai pentru deşeurile generate în cadrul activităţilor proprii.
      (2)Evidenţa gestiunii deşeurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate şi eliminate se raportează de către agenţii economici autorizaţi, menţionaţi la alin. (1), la solicitarea autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului sau a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului deşeurilor, conform prevederilor legale.
      Art. 3
      (1)Pentru evidenţa la nivel naţional a gestiunii deşeurilor autoritatea publică centrală de protecţie a mediului organizează, împreună cu autorităţile publice teritoriale de protecţie a mediului şi cu alte instituţii aflate în coordonare, raportarea statistică anuală în acest domeniu.
      (2)Metodologia şi sistemul de raportare care stau la baza cercetărilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare.
      (3)Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deşeurilor, se păstrează de către autorităţile publice teritoriale de protecţie a mediului într-un registru de evidenţă o perioadă de minimum 3 ani.
      Art. 4
      (1)Pentru evidenţa gestiunii deşeurilor se stabileşte, în baza prevederilor anexelor nr. IA şi IB la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în anexa nr. 2.
      (2)Lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în anexa nr. 2, include şi deşeurile periculoase, stabilite în baza prevederilor art. 181 alin. (1) şi ale anexelor nr. IC, ID şi IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.
      (3)Deşeurile periculoase prevăzute în anexa nr. 2 sunt marcate cu un asterisc (*).
      Art. 5
      (1)Tipurile de deşeuri prevăzute în anexa nr. 2 sunt definite în mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre.
      (2)Titlurile şi subtitlurile categoriilor de deşeuri sunt definite printr-un cod format din două, respectiv din 4 cifre.
      Art. 51
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite anual Comisiei Europene un raport privind luarea unor decizii de amendare a listei comunitare a deşeurilor.
      (2)Raportul prevăzut la alin. (1) este elaborat pe baza unor documente justificative puse la dispoziţie de către deţinătorul deşeului, în urma cărora autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate lua decizia, în situaţii excepţionale, că deşeul specificat încadrat ca periculos nu îndeplineşte niciuna dintre proprietăţile prevăzute în anexa nr. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sau că deşeul specificat încadrat ca nepericulos îndeplineşte una sau mai multe dintre proprietăţile prevăzute în aceeaşi anexă.
      Art. 6
      Pentru încadrarea în anexa nr. 2 a unui deşeu în mod individual, agenţii economici au obligaţia codificării acestora cu 6 cifre, după următoarea procedură:
      a)se identifică activitatea generatoare de deşeuri din cap. 01-12 sau 17-20;
      b)se identifică subcapitolul în care se încadrează deşeul;
      c)se identifică, în cadrul subcapitolului, deşeul în mod individual, conform codului corespunzător, format din 6 cifre, excluzându-se codurile terminate cu 99;
      d)dacă deşeul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examinează pentru identificarea deşeului cap. 13, 14 şi 15;
      e)dacă deşeul nu este identificat nici în cap. 13, 14 şi 15, se examinează cap. 16;
      f)dacă deşeul nu este identificat nici în cap. 16, atunci se examinează pentru identificare codurile cu terminaţia 99 - alte deşeuri, corespunzătoare activităţii din care pro-vine deşeul.
      Art. 7
      Deşeurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalaje din materiale diferite, se încadrează la codul 15 01, şi nu la codul 20 01.
      Art. 8
      (1)Deşeurile clasificate ca periculoase - deşeurile marcate cu asterisc (*) - prezintă una sau mai multe dintre proprietăţile periculoase din anexa nr. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.
      (2)Deşeurile care au proprietăţile prevăzute la H3 - H8, H10 şi H11 din anexa nr. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, sunt periculoase dacă au una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:
      a)temperatură de inflamabilitate <</u> 550 C;
      b)una sau mai multe substanţe clasificate ca foarte toxice, în concentraţie totală > 0,1 %;
      c)una sau mai multe substanţe clasificate ca toxice, în concentraţie totală > 3 %;
      d)una sau mai multe substanţe clasificate ca dăunătoare, în concentraţie totală > 25 %;
      e)una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R35, în concentraţie totală > 1 %;
      f)una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R34, în concentraţie totală > 5 %;
      g)una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R41, în concentraţie totală > 10 %;
      h)una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R36, R37 şi R38, în concentraţie totală > 20 %;
      i)o substanţă cunoscută ca fiind cancerigenă din categoria 1 sau 2, în concentraţie > 0,1 %;
      j)o substanţă cunoscută ca fiind cancerigenă din categoria 3, în concentraţie > 1 %;
      k)o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 1 sau 2, clasificată ca R60 şi R61, în concentraţie > 0,5 %;
      l)o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 3, clasificată ca R62 şi R63, în concentraţie > 5 %;
      m)o substanţă mutagenă din categoria 1 sau 2, clasificată ca R46, în concentraţie > 0,1 %;
      n)o substanţă mutagenă din categoria 3, clasificată ca R40, în concentraţie > 1 %.
      (3)Pentru proprietăţile periculoase prevăzute la alin. (2) se fac următoarele precizări:
      a)se utilizează pentru proprietatea periculoasă H10 denumirea toxic pentru reproducere, definită în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001, pentru a se evidenţia mai clar această proprietate periculoasă;
      b)substanţele sunt clasificate ca periculoase în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;
      c)metal greu înseamnă orice compus al arsenului, cadmiului, cromului (VI), cuprului, plumbului, mercurului, nichelului, seleniului, staniului, stibiului, taliului şi telurului, precum şi acestea în formă metalică, în măsura în care sunt clasificate ca substanţe periculoase.
      Art. 9
      Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 30 milioane lei la 75 milioane lei următoarele fapte:
      a)absenţa evidenţei gestiunii deşeurilor;
      b)înscrierea de date incorecte în evidenţa gestiunii deşeurilor;
      c)neutilizarea codurilor deşeurilor prevăzute în anexa nr. 2 pentru evidenţa gestiunii deşeurilor;
      d)netransmiterea evidenţei gestiunii deşeurilor autorităţilor publice centrale şi autorităţilor publice teritoriale de protecţie a mediului.
      Art. 10
      Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 9 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului şi din cadrul autorităţilor publice teritoriale de protecţie a mediului.
      Art. 11
      Contravenţiilor prevăzute la art. 9 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.
      Art. 12
      Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
      Art. 13
      Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 23 martie 1999.

       

      ANEXA Nr. 2: LISTA cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

      Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*)
      Categorii de deşeuri
      01. Deşeuri de la explorarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor
      02. Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor
      03. Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului
      04. Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă
      05. Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor
      06. Deşeuri din procese chimice anorganice
      07. Deşeuri din procese chimice organice
      08. Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice
      09. Deşeuri din industria fotografică
      10.Deşeuri din procesele termice
      11.Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasă
      12.Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice
      13.Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19)
      14.Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi (cu excepţia 07 şi 08)
      15.Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire., filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte
      16.Deşeuri nespecificate în altă parte
      17.Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)
      18.Deşeuri din activităţi de ocrotire a sănătăţii umane sau din activităţi veterinare şi/sau cercetări conexe (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucătarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sănătăţii)
      19.Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial
      20.Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat

      01 DEŞEURI REZULTATE DE LA EXPLOATAREA MINIERĂ ŞI A CARIERELOR ŞI DE LA TRATAREA FIZICĂ ŞI CHIMICĂ A MINERALELOR
      01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor
      01 01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor metalifere
      01 01 02 deşeuri de la excavarea minereurilor nemetalifere
      01 03 deşeuri de la procesarea fizica şi chimica a minereurilor metalifere
      01 03 04* reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri
      01 03 05* alte reziduuri cu conţinut de substanţe periculoase
      01 03 06 reziduuri, altele decât cele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05

      01 03 07* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizica şi chimica a minereurilor metalifere
      01 03 08 deşeuri sub forma de praf şi pulberi, altele decât cele specificate la 01 03 07
      01 03 09 nămoluri roşii de la producerea aluminei, altele decât cele specificate la 01 03 07
      01 03 99 alte deşeuri nespecificate
      01 04 deşeuri de la procesarea fizica şi chimica a minereurilor nemetalifere
      01 04 07* deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea, fizica şi chimica a minereurilor nemetalifere
      01 04 08 deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră, altele decât cele specificate la 01 04 07
      01 04 09 deşeuri de nisip şi argila
      01 04 10 deşeuri sub forma de praf şi pulberi, altele decât cele specificate la 01 04 07
      01 04 11 deşeuri de la procesarea leşiei şi rocilor care conţin săruri, altele decât cele specificate la 01 04 07
      01 04 12 reziduuri şi alte deşeuri de la spălarea şi purificarea minereurilor, altele decât cele specificate la 01 04 07 şi 01 04 11
      01 04 13 deşeuri de la tăierea şi şlefuirea pietrei, altele decât cele specificate la 01 04 07
      01 04 99 alte deşeuri nespecificate
      01 05 noroaie de foraj şi alte deşeuri de la forare
      01 05 04 deşeuri şi noroaie de foraj pe baza de apa dulce
      01 05 05* deşeuri şi noroaie de foraj cu conţinut de uleiuri
      01 05 06* noroaie de foraj şi alte deşeuri de forare cu conţinut de substanţe periculoase
      01 05 07 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de baritina, altele decât cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06
      01 05 08 noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de cloruri, altele decât cele specificate la 01 05 05 şi 01 05 06
      01 05 99 alte deşeuri nespecificate

      02 DEŞEURI DIN AGRICULTURA, HORTICULTURA, ACVACULTURA, SILVICULTURA, VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT, DE LA PREPARAREA ŞI PROCESAREA ALIMENTELOR
      02 01 deşeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vânătoare şi pescuit
      02 01 01 nămoluri de la spălare şi curăţare
      02 01 02 deşeuri de ţesuturi animale
      02 01 03 deşeuri de ţesuturi vegetale
      02 01 04 deşeuri de materiale plastice (cu excepţia ambalajelor)
      02 01 06 dejecţii animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei
      02 01 07 deşeuri din exploatarea forestiera
      02 01 08* deşeuri agrochimice cu conţinut de substanţe periculoase
      02 01 09 deşeuri agrochimice, altele decât cele specificate la 02 01 08
      02 01 10 deşeuri metalice
      02 01 99 alte deşeuri nespecificate
      02 02 deşeuri de la prepararea şi procesarea cărnii, peştelui şi altor alimente de origine animala
      02 02 01 nămoluri de la spălare şi curăţare
      02 02 02 deşeuri de ţesuturi animale
      02 02 03 materii care nu se pretează consumului sau procesării
      02 02 04 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
      02 02 99 alte deşeuri nespecificate
      02 03 deşeuri de la prepararea şi procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei, ceaiului şi tutunului; producerea conservelor; prepararea şi fermentarea drojdiei şi extractului de drojdie şi melasei
      02 03 01 nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi separare
      02 03 02 deşeuri de agenţi de conservare
      02 03 03 deşeuri de la extracţia cu solvenţi
      02 03 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării
      02 03 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
      02 03 99 alte deşeuri nespecificate
      02 04 deşeuri de la procesarea zahărului
      02 04 01 nămoluri ele la curăţarea şi spălarea sfeclei ele zahăr
      02 04 02 deşeuri de carbonat de calciu
      02 04 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
      02 04 99 alte deşeuri nespecificate
      02 05 deşeuri din industria produselor lactate
      02 05 01 materii care nu se pretează consumului sau procesării
      02 05 02 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
      02 05 99 alte deşeuri nespecificate
      02 06 deşeuri din industria produselor de panificaţie şi cofetărie
      02 06 01 materii care nu se pretează consumului sau procesării
      02 06 02 deşeuri de agenţi de conservare
      02 06 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
      02 06 99 alte deşeuri nespecificate
      02 07 deşeuri de la producerea băuturilor alcoolice şi nealcoolice (exceptând cafeaua, ceaiul şi cacaua)
      02 07 01 deşeuri de la spălarea, curăţarea şi prelucrarea mecanica a materiei prime
      02 07 02 deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice
      02 07 03 deşeuri de la tratamente chimice
      02 07 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării
      02 07 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă
      02 07 99 alte deşeuri nespecificate

      03 DEŞEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI PRODUCEREA PLĂCILOR ŞI MOBILEI, PASTEI DE HÂRTIE, HÂRTIEI şi CARTONULUI
      03 01 deşeuri de la procesarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei
      03 01 01 deşeuri de scoarţa şi de pluta
      03 01 04* rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândura şi furnir cu conţinut de substanţe periculoase
      03 01 05 rumeguş, talaş, aşchii, resturi ele scândura şi furnir, altele decât cele specificate la 03 01 04
      03 01 99 alte deşeuri nespecificate
      03 02 deşeuri de la conservarea lemnului
      03 02 01* agenţi ele conservare organici nehalogenati pentru lemn
      03 02 02* agenţi de conservare organoclorurati pentru lemn
      03 02 03* agenţi de conservare organometalici pentru lemn
      03 02 04* agenţi de conservare anorganici pentru lemn
      03 02 05* alţi agenţi de conservare pentru lemn, cu conţinut de substanţe periculoase
      03 02 99 alţi agenţi de conservare pentru lemn, nespecificaţi
      03 03 deşeuri de la producerea şi procesarea pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului
      03 03 01 deşeuri de lemn şi ele scoarţa
      03 03 02 nămoluri de leşie verde (de la recuperarea soluţiilor de fierbere)
      03 03 05 nămoluri de la eliminarea cernelii din procesul de reciclare a hârtiei
      03 03 07 deşeuri mecanice de la fierberea hârtiei şi cartonului reciclate
      03 03 08 deşeuri de la sortarea hârtiei şi cartonului destinate reciclării
      03 03 09 deşeuri de nămol de caustificare
      03 03 10 fibre, nămoluri de la separarea mecanica, cu conţinut de fibre, material de umplutura, cretare
      03 03 11 nămoluri ele la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 03 03 10
      03 03 99 alte deşeuri nespecificate

      04 DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PIELĂRIEI, BLĂNĂRIEI ŞI TEXTILĂ
      04 01 deşeuri din industriile pielăriei şi blănăriei
      04 01 01 deşeuri de la seruire
      04 01 02 deşeuri de la cenuşărire
      04 01 03* deşeuri de la degresare cu conţinut de solvenţi fără faza lichida
      04 01 04 flota de tăbăcire cu conţinut de crom
      04 01 05 flota de tăbăcire fără conţinut de crom
      04 01 06 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de crom
      04 01 07 nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incinta fără conţinut de crom
      04 01 08 deşeuri de piele tăbăcită (răzături, stutuituri, tăieturi, praf de lustruit) cu conţinut de crom
      04 01 09 deşeuri de la apretare şi finisare
      04 01 99 alte deşeuri nespecificate
      04 02 deşeuri din industria textila
      04 02 09 deşeuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri)
      04 02 10 materii organice din produse naturale (grăsime, ceara)
      04 02 14* deşeuri de la finisare cu conţinut de solvenţi organici
      04 02 15 deşeuri de la finisare cu alt conţinut decât cel specificat la 04 02 14
      04 02 16* coloranţi şi pigmenţi cu conţinut de substanţe periculoase
      04 02 17 coloranţi şi pigmenţi, alţii decât cei specificaţi la 04 02 16
      04 02 19* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de substanţe periculoase
      04 02 20 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 04 02 19
      04 02 21 deşeuri de fibre textile neprocesate
      04 02 22 deşeuri de fibre textile procesate
      04 02 99 alte deşeuri nespecificate

      05 DEŞEURI DE LA RAFINAREA PETROLULUI, PURIFICAREA GAZELOR NATURALE ŞI TRATAREA PIROLITICĂ A CĂRBUNILOR
      05 01 deşeuri de la rafinarea petrolului
      05 01 02* slamuri de la desalinizare
      05 01 03* slamuri din rezervoare
      05 01 04* nămoluri acide alchilice
      05 01 05* reziduuri uleioase
      05 01 06* nămoluri uleioase de la operaţiile de întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor
      05 01 07* gudroane acide
      05 01 08* alte gudroane
      05 01 09* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de substanţe periculoase
      05 01 10 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 05 01 09
      05 01 11* deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze
      05 01 12* acizi cu conţinut de uleiuri
      05 01 13 nămoluri de la cazanul apei de alimentare
      05 01 14 deşeuri de la coloanele de răcire
      05 01 15* argile de filtrare epuizate
      05 01 16 deşeuri cu conţinut de sulf de la desulfurarea petrolului
      05 01 17 bitum
      05 01 99 alte deşeuri nespecificate
      05 06 deşeuri de la tratarea pirolitică a cărbunilor
      05 06 01* gudroane acide
      05 06 03* alte gudroane
      05 06 04 deşeuri de la coloanele de răcire
      05 06 99 alte deşeuri nespecificate
      05 07 deşeuri de la purificarea şi transportul gazelor naturale
      05 07 01* deşeuri cu conţinut de mercur
      05 07 02 deşeuri cu conţinut de sulf
      05 07 99 alte deşeuri nespecificate

      06 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ANORGANICE
      06 01 deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (PPFU) acizilor
      06 01 01* acid sulfuric şi acid sulfuros
      06 01 02* acid clorhidric
      06 01 03* acid fluorhidric
      06 01 04* acid fosforic şi acid fosforos
      06 01 05* acid azotic şi acid azotos
      06 01 06* alţi acizi
      06 01 99 alte deşeuri nespecificate
      06 02 deşeuri de la PPFU bazelor
      06 02 01* hidroxid de calciu
      06 02 03* hidroxid de amoniu
      06 02 04* hidroxid de sodiu şi potasiu
      06 02 05* alte baze
      06 02 99 alte deşeuri nespecificate
      06 03 deşeuri de la PPFU sărurilor şi a soluţiilor lor şi a oxizilor metalici
      06 03 11* săruri solide şi soluţii cu conţinut de cianuri
      06 03 13* săruri solide şi soluţii cu conţinut de metale grele
      06 03 14 săruri solide şi soluţii, altele decât cele specificate la 06 03 11 şi 06 03 13
      06 03 15* oxizi metalici cu conţinut de metale grele
      06 03 16 oxizi metalici, alţii decât cei specificaţi la 06 03 15
      06 03 99 alte deşeuri nespecificate
      06 04 deşeuri cu conţinut de metale, altele decât cele specificate la 06 03
      06 04 03* deşeuri cu conţinut de arsen
      06 04 04* deşeuri cu conţinut de mercur
      06 04 05* deşeuri cu conţinut de alte metale grele
      06 04 99 alte deşeuri nespecificate
      06 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
      06 05 02* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      06 05 03 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 06 05 02
      06 06 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu sulf, proceselor chimice de sulfurare şi desulfurare
      06 06 02* deşeuri cu conţinut de stil furi periculoase
      06 06 03 deşeuri cu conţinut de sulfuri, altele decât cele specificate la 06 06 02
      06 06 99 alte deşeuri nespecificate
      06 07 deşeuri de la PPFU halogenilor şi a proceselor chimice cu halogeni
      06 07 01* deşeuri cu conţinut de azbest de la electroliza
      06 07 02* cărbune activ de la producerea clorului
      06 07 03* nămol de sulfat de bariu cu conţinut de mercur
      06 07 04* soluţii şi acizi, de exemplu acid de contact
      07 02 deşeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic şi fibrelor artificiale
      07 02 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma
      07 02 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 02 04* alţi solvenţi organici, soluţii de spălare şi soluţii muma
      07 02 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
      07 02 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
      07 02 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
      07 02 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
      07 02 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut ele substanţe periculoase
      07 02 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 02 11
      07 02 13 deşeuri de materiale plastice
      07 02 14* deşeuri de aditivi eu conţinut de substanţe periculoase
      07 02 15 deşeuri de aditivi, altele decât cele specificate la 07 02 14
      07 02 16* deşeuri cu conţinut de siliconi periculoşi
      07 02 17 deşeuri cu conţinut de siliconi altele decât cele menţionate la 07 02 16*
      07 02 99 alte deşeuri nespecificate
      07 03 deşeuri de la PPFU vopselelor şi pigmenţilor organici (cu excepţia 06 10)
      07 03 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma
      07 03 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 03 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 03 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
      07 03 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
      07 03 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
      07 03 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
      07 03 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      07 03 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 03 11
      07 03 99 alte deşeuri nespecificate
      07 04 deşeuri de la PPFU produselor de protecţie a instalaţiilor (cu excepţia 02 01 08 şi 02 01 09), agenţilor de conservare a lemnului (cu excepţia 03 02) şi altor biocide
      07 04 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma
      07 04 03* solvenţi organici halogenati, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 04 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 04 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
      07 04 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
      07 04 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
      07 04 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
      07 04 11* nămoluri de la tratarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      07 04 12 nămoluri de la tratarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 04 11
      07 04 13* deşeuri solide cu conţinut de substanţe periculoase
      07 04 99 alte deşeuri nespecificate
      06 07 99 alte deşeuri nespecificate
      06 08 deşeuri de la PPFU siliconului şi a derivaţilor din silicon
      06 08 02* deşeuri cu conţinut de siliconi periculoşi
      06 08 99 alte deşeuri nespecificate
      06 09 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu fosfor şi de la procesele chimice cu fosfor
      06 09 02 zgura fosforoasă
      06 09 03* deşeuri pe baza de calciu care conţin sau sunt contaminate cu substanţe periculoase
      06 09 04 deşeuri pe baza de calciu, altele decât cele specificate la 06 09 03
      06 09 99 alte deşeuri nespecificate
      06 10 deşeuri de la PPFU produselor chimice cu azot, procesele chimice cu azot şi obţinerea îngrăşămintelor
      06 10 02* deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
      06 10 99 alte deşeuri nespecificate
      06 11 deşeuri de la producerea pigmenţilor anorganici şi a opacizanţilor
      06 11 01 deşeuri pe baza de calciu de la producerea bioxidului de titan
      06 11 99 alte deşeuri nespecificate
      06 13 deşeuri de la procese chimice anorganice fără alta specificaţie
      06 13 01* produşi anorganici de protecţie a instalaţiei, agenţi de conservare a lemnului şi alte biocide.
      06 13 02* cărbune activ epuizat (cu excepţia 06 07 02)
      06 13 03 negru de fum
      06 13 04* deşeuri de la procesele cu azbest
      06 13 05* funingine
      06 13 99 alte deşeuri nespecificate

      07 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ORGANICE
      07 01 deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (PPFU) produşilor chimici organici de baza
      07 01 01* soluţii apoase de spălare şi soluţii muma
      07 01 03* solvenţi organici halogenati, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 01 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 01 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de distilare şi reacţie
      07 01 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare şi reacţie
      07 01 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
      07 01 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
      07 01 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      07 01 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 01 11
      07 01 99 alte deşeuri nespecificate
      07 05 deşeuri de la PPFU produselor farmaceutice
      07 05 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma
      07 05 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 05 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 05 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
      07 05 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
      07 05 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
      07 05 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
      07 05 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      07 05 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 05 11
      07 05 13* deşeuri solide cu conţinut de substanţe periculoase
      07 05 14 deşeuri solide, altele decât cele specificate la 07 05 13
      07 05 99 alte deşeuri nespecificate
      07 06 deşeuri de la PPFU grăsimilor, unsorilor, săpunurilor, detergenţilor, dezinfectanţilor şi produselor cosmetice
      07 06 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma
      07 06 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 06 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 06 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
      07 06 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
      07 06 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
      07 06 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
      07 06 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      07 06 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 06 11
      07 06 99 alte deşeuri nespecificate
      07 07 deşeuri de la PPFU produselor chimice înnobilate şi a produselor chimice nespecificate în lista
      07 07 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma
      07 07 03* solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 07 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma
      07 07 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reacţie
      07 07 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reacţie
      07 07 09* turte de filtrare halogenate şi absorbanţi epuizaţi
      07 07 10* alte turte de filtrare şi absorbanţi epuizaţi
      07 07 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      07 07 12 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 07 07 11
      07 07 99 alte deşeuri nespecificate

      08 DEŞEURI DE LA PRODUCEREA, PREPARAREA, FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA (PPFU) STRATURILOR DE ACOPERIRE (VOPSELE, LACURI ŞI EMAILURI VITROASE), A ADEZIVILOR, CLEIURILOR ŞI CERNELURILOR TIPOGRAFICE
      08 01 deşeuri de la PPFU vopselelor şi lacurilor şi îndepărtarea acestora
      08 01 11* deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut ele solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 01 12 deşeuri de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 11
      08 01 13* nămoluri de la vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 01 14 nămoluri de la vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 13
      08 01 15* nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 01 16 nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 15
      08 01 17* deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 01 18 deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor, altele decât cele specificate la 08 01 17
      08 01 19* suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 01 20 suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la 08 01 19
      08 01 21* deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor
      08 01 99 alte deşeuri nespecificate
      08 02 deşeuri de la PPFU altor materiale de acoperire (inclusiv materiale ceramice)
      08 02 01 deşeuri de pulberi de acoperire
      08 02 02 nămoluri apoase cu conţinut de materiale ceramice
      08 02 03 suspensii apoase cu conţinut de materiale ceramice
      08 02 99 alte deşeuri nespecificate
      08 03 deşeuri de la PPFU cernelurilor tipografice
      08 03 07 nămoluri apoase cu conţinut de cerneluri
      08 03 08 deşeuri lichide apoase cu conţinut de cerneluri
      08 03 12* deşeuri de cerneluri cu conţinut de substanţe periculoase
      08 03 13 deşeuri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 12
      08 03 14* nămoluri de cerneluri cu conţinut de substanţe periculoase
      08 03 15 nămoluri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 14
      08 03 16* deşeuri de soluţii de gravare
      08 03 17* deşeuri de tonere de imprimante cu conţinut de substanţe periculoase
      08 03 18 deşeuri de tonere de imprimante, altele decât cele specificate la 08 03 17
      08 03 19* ulei de dispersie
      08 03 99 alte deşeuri nespecificate
      08 04 deşeuri de la PPFU adezivilor şi cleiurilor (inclusiv produsele impermeabile)
      08 04 09* deşeuri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 04 10 deşeuri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 09
      08 04 11* nămoluri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 04 1 2 nămoluri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 11
      08 04 13* nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 04 14 nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 13
      08 04 15* deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
      08 04 16 deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la 08 04 15
      08 04 17* ulei de colofoniu
      08 04 99 alte deşeuri nespecificate
      08 05 alte deşeuri nespecificate în 08
      08 05 01* deşeuri de izocianaţi

      09 DEŞEURI DIN INDUSTRIA FOTOGRAFICĂ
      09 01 deşeuri din industria fotografica
      09 01 01* developanţi pe baza de apa şi soluţii de activare
      09 01 02* soluţii de developare pe baza de apa pentru plăcile offset
      09 01 03* soluţii de developare pe baza de solvenţi
      09 01 04* soluţii de fiecare
      09 01 05* soluţii de albire şi soluţii de albire filatoare
      09 01 06* deşeuri cu conţinut de argint de la tratarea în incinta a deşeurilor fotografice
      09 01 07 film sau hârtie fotografica cu conţinut de argint sau compuşi de argint
      09 01 08 film sau hârtie fotografica fără conţinut de argint sau compuşi de argint
      09 01 10 camere de unica folosinţa fără baterii
      09 01 11* camera de unica folosinţa cu baterii incluse la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
      09 01 12 camere de unica folosinţa cu baterii, altele decât cele specificate la 09 01 11
      09 01 13* deşeuri apoase lichide de la recuperarea în incinta a argintului, altele decât cele specificate la 09 01 06
      09 01 99 alte deşeuri nespecificate

      10 DEŞEURI DIN PROCESELE TERMICE
      10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaţii de combustie (cu excepţia 19)
      10 01 01 cenuşa de vatra, zgura şi praf de cazan (cu excepţia prafului de cazan specificat la 10 01 04)
      10 01 02 cenuşa zburătoare de la arderea cărbunelui
      10 01 03 cenuşa zburătoare de la arderea turbei şi lemnului netratat
      10 01 04* cenuşa zburătoare de la arderea uleiului şi praf de cazan
      10 01 05 deşeuri solide, pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere
      10 01 07 nămoluri pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere
      10 01 09* acid sulfuric
      10 01 13* cenuşi zburătoare de la hidrocarburile emulsionate folosite drept combustibil
      10 01 14* cenuşa de vatra, zgura şi praf de cazan de la co-incinerarea deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase
      10 01 15 cenuşa de vatra, zgura şi praf de cazan de la co-incinerarea altor deşeuri decât cele specificate la 10 01 14
      10 01 16* cenuşa zburătoare de la co-incinerare cu conţinut de substanţe periculoase
      10 01 17 cenuşa zburătoare de la co-incinerare, alta decât cea specificata la 10 01 16
      10 01 18* deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
      10 01 19 deşeuri de la spălarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 şi 10 01 18
      10 01 20* nămoluri de la. epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe periculoase
      10 01 21 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la 10 01 20
      10 01 22* nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 01 23 nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere, altele decât cele specificate la 10 01 22
      10 01 24 nisipuri de la paturile fluidizate
      10 01 25 deşeuri de la depozitarea combustibilului şi de la pregătirea cărbunelui de ardere pentru instalaţiile termice
      10 01 26 deşeuri de la epurarea apelor de răcire
      10 01 99 alte deşeuri nespecificate
      10 02 deşeuri clin industria siderurgica
      10 02 01 deşeuri de la procesarea zgurii
      10 02 02 zgura neprocesată
      10 02 07* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut ele substanţe periculoase
      10 02 08 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 02 07
      10 02 10 cruste de tunder
      10 02 11* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de uleiuri
      10 02 12 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 02 11
      10 02 13* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
      10 02 14 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 10 02 13
      10 02 15 alte nămoluri şi turte de filtrare
      10 02 99 alte deşeuri nespecificate
      10 03 deşeuri din metalurgia termica a aluminiului
      10 03 02 resturi de anozi
      10 03 04* zguri de la topirea primara
      10 03 05 deşeuri de alumina
      10 03 08* zguri saline de la topirea secundara
      10 03 09* scorii negre de la topirea secundara
      10 03 15* cruste care sunt inflamabile sau emit in, contact cu apa, gaze inflamabile în cantităţi periculoase
      10 03 16 cruste, altele decât cele specificate la 10 03 15
      10 03 17* deşeuri cu conţinut de gudroane de la producerea anozilor
      10 03 18 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la 10 03 17
      10 03 19* praf din gazele de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 03 20 praf din gazele de ardere, altul decât cel specificat la 10 03 19
      10 03 21* alte particule şi praf (inclusiv praf de la morile cu bile) cu conţinut de substanţe periculoase
      10 03 22 alte particule şi praf (inclusiv praf de la morile cu bile), altele decât cele specificate la 10 03 21
      10 03 23* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
      10 03 24 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 03 23
      10 03 25* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
      10 03 26 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 03 25
      10 03 27* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
      10 03 28 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 03 27
      10 03 29* deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre cu conţinut de substanţe periculoase
      10 03 30 deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre, altele decât cele specificate la 10 03 29
      10 03 99 alte deşeuri nespecificate
      10 04 deşeuri din metalurgia termica a plumbului
      10 04 01* zguri de la topirea primara şi secundara
      10 04 02* scorii şi cruste de la topirea primara şi secundara
      10 04 03* arseniat de calciu
      10 04 04* praf din gazul de ardere
      10 04 05* alte particule şi praf
      10 04 06* deşeuri solide de la epurarea gazelor
      10 04 07* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
      10 04 09* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
      10 04 10 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 04 09
      10 04 99 alte deşeuri nespecificate
      10 05 deşeuri din metalurgia termica a zincului
      10 05 01 zguri de la topirea primara şi secundara
      10 05 03* praf din gazul de ardere
      10 05 04 alte particule şi praf
      10 05 05* deşeuri solide de la epurarea gazelor
      10 05 06* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
      10 05 08* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
      10 05 09 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 05 08
      10 05 10* scorii şi cruste care sunt inflamabile sau emit, în contactul cu apa, gaze inflamabile în cantităţi periculoase
      10 05 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 05 10
      10 05 99 alte deşeuri nespecificate
      10 06 deşeuri din metalurgia termica a cuprului
      10 06 01 zguri de la topirea primara şi secundara
      10 06 02 scorii şi cruste de la topirea primara şi secundara
      10 06 03* praf din gazul de ardere
      10 06 04 alte particule şi praf
      10 06 06* deşeuri solide de la epurarea gazelor
      10 06 07* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
      10 06 09* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
      10 06 10 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 06 09
      10 06 99 alte deşeuri nespecificate
      10 07 deşeuri din metalurgia termica a argintului, aurului şi platinei
      10 07 01 zguri de la topirea primara şi secundara
      10 07 02 scorii şi cruste de la topirea primară şi secundara
      10 07 03 deşeuri solide de la epurarea gazelor
      10 07 04 alte particule şi praf
      10 07 05 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
      10 07 07* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
      10 07 08 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 07 07
      10 07 99 alte deşeuri nespecificate
      10 08 deşeuri din metalurgia termica a altor neferoase
      10 08 04 particule şi praf
      10 08 08* zgura salina de la topirea primara şi secundara
      10 08 09 alte zguri
      10 08 10* scorii şi cruste care sunt inflamabile sau care emit, în contact cu apa, gaze inflamabile în cantităţi periculoase
      10 08 11 scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 08 10
      10 08 12* deşeuri cu conţinut de gudron de la producerea anozilor
      10 08 13 deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la 10 08 12
      10 08 14 resturi de anozi
      10 08 15* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 08 16 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 08 15
      10 08 17* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 08 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele menţionate la 10 08 17
      10 08 19* deşeuri de la epurarea apelor de răcire cu conţinut de ulei
      10 08 20 deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele menţionate la 10 08 19
      10 08 99 alte deşeuri nespecificate
      10 09 deşeuri de la turnarea pieselor feroase
      10 09 03 zgura de topitorie
      10 09 05* miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
      10 09 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 09 05
      10 09 07* miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
      10 09 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 09 07
      10 09 09* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 09 10 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 09 09
      10 09 11* alte particule care conţin substanţe periculoase
      10 09 12 alte particule decât cele specificate la 10 09 11
      10 09 13* deşeuri de lianţi cu conţinut de substanţe periculoase
      10 09 14 deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 09 13
      10 09 15* deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, cu conţinut de substanţe periculoase
      10 09 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele specificate la 10 09 15
      10 09 99 alte deşeuri nespecificate
      10 10 deşeuri de la turnarea pieselor neferoase
      10 10 03 zgura de topitorie
      10 10 05* miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
      10 10 06 miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 10 05
      10 10 07* miezuri şi forme de turnare care avi fost folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase
      10 10 08 miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la 10 10 07
      10 10 09* praf din gazul de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 10 10 praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 10 09
      10 10 11* alte particule cu conţinut de substanţe periculoase
      10 10 12 alte particule, decât cele specificate la 10 10 11
      10 10 13* deşeuri de lianţi cu conţinut de substanţe periculoase
      I0 I0 14 deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 10 13
      10 10 15 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, cu conţinut de substanţe periculoase
      10 10 16 deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor, altele decât cele specificate la 10 10 15
      10 10 99 alte deşeuri nespecificate
      10 11 deşeuri de la producerea sticlei şi a produselor din sticla
      10 11 03 deşeuri din fibre de sticla
      10 11 05 particule şi praf
      10 11 09* deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesării termice, cu conţinut de substanţe periculoase
      10 11 10 deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesării termice, altele decât cele specificate la 10 11 09
      10 11 11* deşeuri de sticla sub forma de particule fine şi pudra de sticla cu conţinut de metale grele (de ex.: de la tuburile catodice)
      10 11 12 deşeuri de sticla, altele decât cele specificate la 10 11 11
      10 11 13* nămoluri de la şlefuirea şi polizarea sticlei cu conţinut de substanţe periculoase
      10 11 14 nămoluri de la şlefuirea şi polizarea sticlei, altele decât cele specificate la 10 11 13
      10 11 15* deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 11 16 deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 15
      10 11 17* nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere cu conţinut de substanţe periculoase
      10 11 18 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la 10 11 17
      10 11 19* deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii cu conţinut de substanţe periculoase
      10 11 20 deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 10 11 19
      10 11 99 alte deşeuri nespecificate
      10 12 deşeuri de la fabricarea materialelor ceramice, cărămizilor, ţiglelor şi materialelor de construcţie
      10 12 01 deşeuri de la prepararea amestecurilor anterior procesării termice
      10 12 03 particule şi praf
      10 12 05 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
      10 12 06 forme şi mulaje uzate
      10 12 08 deşeuri ceramice, de cărămizi, ţigle sau materiale de construcţie (după procesarea termica)
      10 12 09* deşeuri solide de la. epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
      10 12 10 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 12 09
      10 12 11* deşeuri de la smălţuire cu conţinut de metale grele
      10 12 12 deşeuri de la smălţuire, altele decât cele specificate la 10 12 11
      10 12 13 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
      10 12 99 alte deşeuri nespecificate
      10 13 deşeuri de la fabricarea cimentului, varului şi gipsului, a articolelor şi produselor derivate din ele
      10 13 01 deşeuri de la prepararea amestecului, anterior procesării termice
      10 13 04 deşeuri de la calcinarea şi hidratarea varului
      10 13 06 particule şi praf (cu excepţia 10 13 12 şi 10 13 13)
      10 13 07 nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor
      10 13 09* deşeuri de la fabricarea azbesto-cimenturilor, cu conţinut de azbest
      10 13 10 deşeuri de la producerea azbesto-cimenturilor, altele decât cele specificate la 10 13 09
      10 13 11 deşeuri de materiale compozite pe baza de ciment, altele decât cele specificate la 10 13 09 şi 10 13 10
      10 13 12* deşeuri solide de la epurarea gazelor cu conţinut de substanţe periculoase
      10 13 13 deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 13 12
      10 13 14 deşeuri de beton şi nămoluri cu beton
      10 13 99 alte deşeuri nespecificate
      10 14 deşeuri de la crematorii
      10 14 01* deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur

      11 DEŞEURI DE LA TRATAREA CHIMICĂ A SUPRAFEŢELOR ŞI ACOPERIREA METALELOR ŞI ALTOR MATERIALE; HIDROMETALURGIE NEFEROASĂ
      11 01 deşeuri de la tratarea chimica de suprafaţa şi acoperirea metalelor şi altor materiale (de ex.: procese galvanice, de zincare, de decapare, de gravare, de fosfatare, de degresare alcalina, de fabricare a anozilor)
      11 01 05* acizi de decapare
      11 01 06* acizi fără alta specificaţie
      11 01 07* baze de decapare
      11 01 08* nămoluri cu conţinut de fosfaţi
      11 01 09* nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţe periculoase
      11 01 10 nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 11 01 09
      11 01 11* lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţe periculoase
      11 01 12 lichide apoase de clătire, altele decât cele specificate la 11 01 11
      11 01 13* deşeuri de degresare cu conţinut de substanţe periculoase
      11 01 14 deşeuri de degresare, altele decât cele specificate la 11 01 13
      11 01 15* eluati şi nămoluri de la sistemele de membrane sau de schimbători de ioni care conţin substanţe periculoase
      11 01 16* răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate
      11 01 98* alte deşeuri conţinând substanţe periculoase
      11 01 99 alte deşeuri nespecificate
      11 02 deşeuri din procesele de hidrometalurgie neferoasa
      11 02 02* nămoluri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosit, goethit)
      11 02 03 deşeuri de la producerea anozilor pentru procesele de electroliza în soluţie
      11 02 05* deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, cu conţinut de substanţe periculoase
      11 02 06 deşeuri de la procesele de hidrometalurgie a cuprului, altele decât cele specificate la 11 02 05
      11 02 07* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
      11 02 99 alte deşeuri nespecificate
      11 03 nămoluri şi solide de la procesele de călire
      11 03 01* deşeuri cu conţinut de cianuri
      11 03 02* alte deşeuri
      11 05 deşeuri de la procesele de galvanizare la cald
      11 05 01 zinc dur
      11 05 02 cenuşa de zinc
      11 05 03* deşeuri solide de la epurarea gazelor
      11 05 04* baie uzata
      11 05 99 alte deşeuri nespecificate

      12 DEŞEURI DE LA MODELAREA, TRATAREA MECANICĂ ŞI FIZICĂ A SUPRAFEŢELOR METALELOR ŞI A MATERIALELOR PLASTICE
      12 01 deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice
      12 01 01 pilitura şi şpan feros
      12 01 02 praf şi suspensii de metale feroase
      12 01 03 pilitura şi spân neferos
      12 01 04 praf şi particule de metale neferoase
      12 01 05 pilitura şi şpan de materiale plastice
      12 01 06* uleiuri minerale de ungere uzate cu conţinut ele halogeni (cu excepţia emulsiilor şi soluţiilor)
      12 01 07* uleiuri minerale de ungere uzate fără halogeni (cu excepţia emulsiilor şi soluţiilor)
      12 01 08* emulsii şi soluţii de ungere uzate cu conţinut de halogeni
      12 01 09* emulsii şi soluţii de ungere uzate fără halogeni
      12 01 10* uleiuri sintetice de ungere uzate
      12 01 12* ceruri şi grăsimi uzate
      12 01 13 deşeuri de la sudura
      12 01 14* nămoluri de la maşini-unelte cu conţinut ele substanţe periculoase
      12 01 15 nămoluri de la maşini-unelte, altele decât cele specificate la 12 01 14
      12 01 16* deşeuri de materiale de sablare cu conţinut de substanţe periculoase
      12 01 17 deşeuri de materiale de sablare, altele decât cele specificate la 12 01 16
      12 01 18* nămoluri metalice (de la mărunţire, nonuire, lepuire) cu conţinut de ulei
      12 01 19* uleiuri de ungere uşor biodegradabile
      12 01 20* piese de polizare uzate mărunţite şi materiale de polizare mărunţite cu conţinut de substanţe periculoase
      12 01 21 piese uzate de polizare mărunţite şi materiale de polizare mărunţite, altele decât cele specificate la 12 01 20
      12 01 99 alte deşeuri nespecificate
      12 03 deşeuri de la procesele de degresare cu apa sau abur (cu excepţia 11)
      12 03 01* lichide apoase de spălare
      12 03 02* deşeuri de la degresarea cu abur

      13 DEŞEURI ULEIOASE şi DEŞEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele OS, 12 şi 19)
      13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
      13 01 01* uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB1
      1 Pentru scopul acestei liste de deşeuri PCB se va defini conform HG 173/2000
      13 01 04* emulsii clorurate
      13 01 05* emulsii neclorurate
      13 01 09* uleiuri hidraulice minerale clorinate
      13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate
      13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice
      13 01 12* uleiuri hidraulice uşor biodegradabile
      13 01 13* alte uleiuri hidraulice
      13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere
      13 02 04* uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere
      13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere
      13 02 06* uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere
      13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile
      13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere
      13 03 deşeuri de uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii
      13 03 01* uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB
      13 03 06* uleiuri minerale clorinate izolante şi de transmitere a căldurii, altele decât cele specificate la 13 03 01
      13 03 07* uleiuri minerale neclorinate izolante şi de transmitere a căldurii
      13 03 08* uleiuri sintetice izolante şi de transmitere a căldurii
      13 03 09* uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii uşor biodegradabile
      13 03 10* alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii
      13 04 uleiuri de santina
      13 04 01* uleiuri de santina din navigaţia pe apele interioare
      13 04 02* uleiuri de santina clin colectoarele de debarcader
      13 04 03* uleiuri de santina din alte tipuri de navigaţie
      13 05 deşeuri de la separarea ulei/apa
      13 05 01* solide din paturile de nisip şi separatoarele ulei/apa
      13 05 02* nămoluri de la separatoarele ulei/apa
      13 05 03* nămoluri de intercepţie
      13 05 06* ulei de la separatoarele ulei/apa
      13 05 07* ape uleioase de la separatoarele ulei/apa
      13 05 08* amestecuri de deşeuri de la paturile de nisip şi separatoarele ulei/apa
      13 07 deşeuri de combustibili lichizi
      13 07 01* ulei combustibil şi combustibil diesel
      13 07 02* benzina
      13 07 03* alţi combustibili (inclusiv amestecuri)
      13 08 alte deşeuri uleioase nespecificate
      13 08 01* nămoluri şi emulsii de la desalinizare
      13 08 02* alte emulsii
      13 08 99* alte deşeuri nespecificate

      14 DEŞEURI DE SOLVENŢI ORGANICI, AGENŢI DE RĂCIRE ŞI AGENŢI DE PROPULSARE (cu excepţia 07 şi 08)
      14 06 deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi agenţi de propulsare pentru formarea spumei şi a aerosolilor
      14 06 01* clorofluorocarburi, HCFC, HFC
      14 06 02* alţi solvenţi halogenaţi şi amestecuri ele solvenţi
      14 06 03* alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi
      14 06 04* nămoluri sau deşeuri solide cu conţinut de solvenţi halogenaţi
      14 06 05* nămoluri sau deşeuri solide cu conţinut de alţi solvenţi

      15 DEŞEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE LUSTRUIRE, FILTRANTE ŞI ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE, NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE
      15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat)
      15 01 01 ambalaje ele hârtie şi carton
      15 01 02 ambalaje de materiale plastice
      15 01 03 ambalaje de lemn
      15 01 04 ambalaje metalice
      15 01 05 ambalaje de materiale compozite
      15 01 06 ambalaje amestecate
      15 01 07 ambalaje de sticla
      15 01 09 ambalaje din materiale textile
      15 01 10* ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase
      15 01 11* ambalaje metalice care conţin o matriţa poroasa formata din materiale periculoase (ele ex. azbest), inclusiv containere goale pentru stocarea sub presiune
      15 02 absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi echipamente de protecţie

      15 02 02* absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fără alta specificaţie), materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminata cu substanţe periculoase
      15 02 03 absorbanţi, materiale filtrante, materiale ele lustruire şi îmbrăcăminte de protecţie, altele decât cele specificate la 15 02 02

      16 DEŞEURI NESPECIFICATE ÎN ALTĂ PARTE
      16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport în afara drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreţinerea vehiculelor (cu excepţia 13, 14, 16 06 şi 16 08)
      16 01 03 anvelope scoase din uz
      16 01 04* vehicule scoase din uz
      16 01 06 vehicule scoase din uz, care nu conţin lichide sau alte componente periculoase
      16 01 07* filtre de ulei
      16 01 08* componente cu conţinut de mercur
      16 01 09* componente cu conţinut de PCB
      16 01 10* componente explozive (de ex. perne de protecţie (air bags))
      16 01 11* plăcute de frâna cu conţinut de azbest
      16 01 12 plăcute de frâna, altele decât cele specificate la. 16 01 11
      16 01 13* lichide de frâna
      16 01 14* fluide antigel cu conţinut de substanţe periculoase
      16 01 15 fluide antigel, altele decât cele specificate la 16 01 14
      16 01 16 rezervoare pentru gaz lichefiat
      16 01 17 metale feroase
      1 6 01 18 metale neferoase
      1 6 01 19 materiale plastice
      16 01 20 sticla
      16 01 21* componente periculoase, altele decât cele specificate de la 16 01 07 la 16 01 11 şi 16 01 13 şi 16 01 14
      16 01 22 componente fără alta specificaţie
      16 01 99 alte deşeuri nespecificate
      16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
      16 02 09* transformatori şi condensatori conţinând PCB
      16 02 10* echipamente casate cu conţinut de PCB sau contaminate cu PCB, altele decât cele specificate la 16 02 09
      16 02 11* echipamente casate CLI conţinut de clorofluorcarburi, HCFC, HFC
      16 02 12* echipamente casate cu conţinut de azbest liber
      16 02 13* echipamente casate cu conţinut ele componente periculoase2 altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 12
      2 Componentele periculoase de la echipamentele electrice şi electronice pot include acumulatorii şi bateriile menţionate la 16 06 şi marcate ca periculoase; comutatori cu mercur, sticle de la tuburile catodice şi alte tipuri de sticle activate
      16 02 14 echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13
      16 02 15* componente periculoase demontate din echipamente casate
      16 02 16 componente demontate din echipamente casate, altele decât cele specificate la 16 02 15
      16 03 grupe nespecificate şi produse neobişnuite
      16 03 03* deşeuri anorganice cu conţinut de substanţe periculoase
      16 03 04 deşeuri anorganice, altele decât cele specificate la 16 03 03
      16 03 05* deşeuri organice cu conţinut de substanţe periculoase
      16 03 06 deşeuri organice, altele decât cele specificate la 16 03 05
      16 04 deşeuri de explozivi
      16 04 01* deşeuri de muniţie
      16 04 02* deşeuri de artificii
      16 04 03* alte deşeuri ele explozivi
      16 05 containere pentru gaze sub presiune şi chimicale expirate
      16 05 04* butelii de gaze sub presiune (inclusiv haloni) cu conţinut de substanţe periculoase
      16 05 05 butelii de gaze sub presiune ou conţinut de alte substanţe decât cele specificate la 16 05 04
      16 05 06* substanţe chimice de laborator constând din sau conţinând substanţe periculoase inclusiv amestecurile de substanţe chimice de laborator
      16 05 07* substanţe chimice anorganice de laborator expirate constând din sau conţinând substanţe periculoase
      16 05 08* substanţe chimice organice de laborator expirate, constând din sau conţinând substanţe periculoase
      16 05 09 substanţe chimice expirate, altele decât cele menţionate la 16 05 06, 16 05 07 sau 16 05 08
      16 06 baterii şi acumulatori
      16 06 01* baterii cu plumb
      16 06 02* baterii cu Ni-Cd
      16 06 03* baterii cu conţinut de mercur
      16 06 04 baterii alcaline (cu excepţia 16 06 03)
      16 06 05 alte baterii şi acumulatori
      16 06 06* electroliţi colectaţi separat din baterii şi acumulatori
      16 07 deşeuri de la curăţarea cisternelor de transport şi de stocare (cu excepţia 05 şi 13)
      16 07 08* deşeuri cu conţinut de ţiţei
      16 07 09* deşeuri conţinând alte substanţe periculoase
      16 07 99 alte deşeuri nespecificate
      16 08 catalizatori uzaţi
      16 08 01 catalizatori uzaţi cu conţinut de aur, argint, reniu, rodiu, paladiu, iridiu sau platina (cu excepţia 16 08 07)
      16 08 02* catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale periculoase3 sau compuşi ai metalelor tranziţionale periculoase
      3 Pentru această poziţie materialele tranziţionale sunt: scandiu, vanadiu, mangan, cobalt, cupru, ytriu, niobiu, hafniu, wolfram, titan, crom, fier, nichel, zinc, zirconiu, molibden şi tantal. Aceste metale şi compuşii lor sunt periculoşi dacă sunt clasificaţi ca atare substanţe periculoase. Această clasificare a substanţelor periculoase poate determina în ce măsură aceste metale tranziţionale şi care dintre compuşii lor reprezintă substanţe periculoase.
      16 08 03 catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale sau compuşi ai metalelor tranziţionale, fără alte specificaţii
      16 08 04 catalizatori uzaţi de la cracare catalitica (cu excepţia 16 08 07)
      16 08 05* catalizatori uzaţi cu conţinut de acid fosforic
      16 08 06* lichide uzate folosite drept catalizatori
      16 08 07* catalizatori uzaţi contaminaţi cu substanţe periculoase
      16 09 substanţe oxidante
      16 09 01* permanganaţi, de ex. permanganat de potasiu
      16 09 02* cromaţi, de ex. cromat de potasiu, bicromat de potasiu sau sodiu
      16 09 03* peroxizi, de ex. apa oxigenata
      16 09 04* substanţe oxidante, fără alte specificaţii
      16 10 deşeuri lichide apoase destinate tratării în afara unităţii
      16 10 01* deşeuri lichide apoase cu conţinut de substanţe periculoase
      16 10 02 deşeuri lichide apoase, altele decât cele menţionate la 16 10 01
      16 10 03* concentrate apoase cu conţinut de substanţe periculoase
      16 10 04 concentrate apoase, altele decât cele specificate la 16 10 03
      16 11 deşeuri de căptuşire şi refractare
      16 11 01* materiale de căptuşire şi refractare pe baza de carbon din procesele metalurgice, cu conţinut de substanţe periculoase
      16 11 02 materiale de căptuşire şi refractare pe baza de carbon din procesele metalurgice, altele decât cele specificate la. 16 11 01
      16 11 03* alte materiale de căptuşire şi refractare din procesele metalurgice, cu conţinut de substanţe periculoase
      16 11 04 materiale de căptuşire şi refractare din procesele metalurgice, altele decât cele menţionate la 16 11 03
      16 11 05* materiale de căptuşire şi refractare din procesele ne-metalurgice cu conţinut de substanţe periculoase
      16 11 06 materiale de căptuşire şi refractare clin procesele ne-metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 05

      17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)
      17 01 beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice
      17 01 01 beton
      17 01 02 cărămizi
      17 01 03 ţigle şi materiale ceramice
      17 01 06* amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase
      17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06
      17 02 lemn, sticla şi materiale plastice
      17 02 01 lemn
      17 02 02 sticla
      17 02 03 materiale plastice
      17 02 04* sticla, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe periculoase
      17 03 amestecuri bituminoase, gudron de huila şi produse gudronate
      17 03 01* asfalturi cu conţinut de gudron de huila
      17 03 02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01
      17 03 03* gudron de huila şi produse gudronate
      17 04 metale (inclusiv aliajele lor)
      1 7 04 0 1 cupru, bronz, alama
      1 7 04 02 aluminiu
      17 04 03 plumb
      17 04 04 zinc
      17 04 05 fier şi otel
      17 04 06 staniu
      17 04 07 amestecuri metalice
      17 04 09* deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
      17 04 10* cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
      17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
      17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare
      17 05 03* pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase
      17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03
      17 05 05* deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase
      17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05
      17 05 07* resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase
      17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07
      17 06 materiale izolante şi materiale de construcţie cu conţinut de azbest
      17 06 01* materiale izolante cu conţinut de azbest
      17 06 03* alte materiale izolante constând din sau cu conţinut de substanţe periculoase
      17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03
      17 06 05* materiale de construcţie cu conţinut de azbest
      17 08 materiale de construcţie pe baza de gips
      17 08 01* materiale de construcţie pe baza de gips contaminate cu substanţe periculoase
      17 08 02 materiale de construcţie pe baza de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01
      17 09 alte deşeuri de la construcţii şi demolări
      17 09 01* deşeuri de la construcţii şi demolări eu conţinut de mercur
      17 09 02* deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de PCB (de ex.: cleiuri cu conţinut de PCB, duşumele pe baza de răşini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu conţinut de PCB)
      17 09 03* alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substanţe periculoase
      17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03

      18 DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE UNITĂŢILOR SANITARE ŞI DIN ACTIVITĂŢI VETERINARE ŞI/SAU CERCETĂRI CONEXE (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucătarii sau restaurante, care nu au legătură directă cu activitatea sanitară)
      18 01 deşeuri rezultate din activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament desfăşurate în unităţile sanitare
      18 01 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 01 03)
      18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipienţi de sânge şi sânge conservat (cu excepţia 18 01 03)
      18 01 03* deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infecţiilor
      18 01 04 deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infecţiilor (de ex.: îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, îmbrăcăminte disponibila, scutece)
      18 01 03* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase
      18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06
      18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice
      18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08
      18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice
      18 02 deşeuri din unităţile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament şi prevenire a bolilor
      18 02 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 02 02)
      18 02 02* pentru prevenirea infecţiilor
      18 02 03 deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea infecţiilor
      18 02 05* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase
      18 02 06 chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05
      18 02 07* medicamente citotoxice şi citostatice
      18 02 08 medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07

      19 DEŞEURI DE LA INSTALAŢII DE TRATARE A REZIDUURILOR, DE LA STAŢIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ŞI DE LA TRATAREA APELOR PENTRU ALIMENTARE CU APA ŞI UZ INDUSTRIAL
      19 01 deşeuri de la incinerarea sau piroliza deşeurilor
      19 01 02 materiale feroase din cenuşile de ardere
      19 01 05* turte de filtrare de la epurarea gazelor
      19 01 06* deşeuri lichide apoase de la epurarea gazelor şi alte deşeuri lichide apoase
      19 01 07* deşeuri solide de la epurarea gazelor
      19 01 10* cărbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere
      19 01 11* cenuşi de ardere şi zguri cu conţinut de substanţe periculoase
      19 01 12 cenuşi de ardere şi zguri, altele decât cele menţionate la 19 01 11
      19 01 13* cenuşi zburătoare cu conţinut de substanţe periculoase
      19 01 14 cenuşi zburătoare, altele decât cele menţionate la 19 01 13
      19 01 15* praf de cazan cu conţinut de substanţe periculoase
      19 01 16 praf de cazan, altul decât cel menţionat la 19 01 15
      19 01 17* deşeuri de piroliza cu conţinut de substanţe periculoase
      19 01 18 deşeuri de piroliza, altele decât cele menţionate la 19 01 17
      19 01 19 nisipuri de la paturile fluidizate
      19 01 99 alte deşeuri nespecificate
      19 02 deşeuri de la tratarea fizico-chimică a deşeurilor (inclusiv decromare, decianurare, neutralizare)
      19 02 03 deşeuri preamestecate conţinând numai deşeuri nepericuloase
      19 02 04* deşeuri preamestecate conţinând cel puţin un deşeu periculos
      19 02 05* nămoluri de la tratarea fizico chimica cu conţinut de substanţe periculoase
      19 02 06 nămoluri de la tratarea fizico-chimica, altele decât cele specificate la 19 02 05
      19 02 07* ulei şi concentrate de la separare
      19 02 08* deşeuri lichide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase
      19 02 09* deşeuri solide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase
      19 02 10 deşeuri combustibile, altele decât cele specificate la 19 02 08 şi 19 02 09
      19 02 11* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
      19 02 99 alte deşeuri nespecificate
      19 03 deşeuri stabilizate/solidificate4
      4 Procesele de stabilizare modifică periculozitatea componentelor deşeului şi astfel transformă un deşeu periculos într-unul nepericulos. Procesele de solidificare schimbă numai starea fizică a deşeului (de exemplu, din lichid în solid) prin utilizarea de aditivi, fără a schimba proprietăţile chimice ale deşeului.
      19 03 04* deşeuri încadrate ca periculoase, parţial5 stabilizate
      5 Un deşeu este considerat parţial stabilizat dacă după procesul de stabilizare, componenţii periculoşi care nu au fost transformaţi complet în unii nepericuloşi pot fi eliberaţi în mediu pe termen scurt, mediu şi lung.
      19 03 05 deşeuri stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04
      19 03 06* deşeuri încadrate ca periculoase, solidificate
      19 03 07 deşeuri solidificate, altele decât cele specificate la 19 03 06
      19 04 deşeuri vitrificate şi deşeuri de la vitrificare
      19 04 01 deşeuri vitrificate
      19 04 02* cenuşa zburătoare sau alte deşeuri de la epurarea gazelor de ardere
      19 04 03* faza solida nevitrificata
      19 04 04 deşeuri lichide apoase de la vitrificarea deşeurilor
      19 05 deşeuri de la tratarea aeroba a deşeurilor solide
      19 05 01 fracţiunea necompostată din deşeurile municipale şi asimilabile
      19 05 02 fracţiunea necompostată din deşeurile animaliere şi vegetale
      19 05 03 compost fără specificarea provenienţei
      19 05 99 alte deşeuri nespecificate
      19 06 deşeuri de la tratarea anaeroba a deşeurilor
      19 06 03 faza lichida de la tratarea anaeroba a deşeurilor municipale
      19 06 04 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deşeurilor municipale
      19 06 05 faza lichida de la tratarea anaeroba a deşeurilor animale şi vegetale
      19 06 06 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deşeurilor animale şi vegetale
      19 06 99 alte deşeuri nespecificate
      19 07 levigate din halde
      19 07 02* levigate din depozite de deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase
      19 07 03 levigate din depozite de deşeuri, altele decât cele specificate la 19 07 02
      19 08 deşeuri nespecificate de la staţiile de epurare a apelor reziduale
      19 08 01 deşeuri reţinute pe site
      19 08 02 deşeuri de la deznisipatoare
      19 08 05 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
      19 08 06* răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate
      19 08 07* soluţii sau nămoluri de la regenerarea răşinilor schimbătoare de ioni
      19 08 08* deşeuri ale sistemelor cu membrana cu conţinut de metale grele
      19 08 09 amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei clin sectorul uleiurilor şi grăsimilor comestibile
      19 08 10* amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din alte sectoare decât cel specificat la 19 08 09
      19 08 11* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase ele la epurarea biologica a apelor reziduale industriale
      19 08 12 nămoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele decât cele specificate la 19 08 11
      19 08 13* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale
      19 08 14 nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13
      19 08 99 alte deşeuri nespecificate
      19 09 deşeuri de la potabilizarea apei pentru consum sau obţinerea apei pentru uz industrial
      19 09 01 deşeuri solide de la filtrarea primara şi separarea cu site
      19 09 02 nămoluri de la limpezirea apei
      19 09 03 nămoluri de la decarbonatare
      19 09 04 cărbune activ epuizat
      19 09 05 răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate
      19 09 06 soluţii şi nămoluri de la regenerarea schimbătorilor de ioni
      19 09 99 alte deşeuri nespecificate
      19 10 deşeuri de la mărunţirea deşeurilor cu conţinut de metale
      19 10 01 deşeuri de fier şi otel
      19 10 02 deşeuri neferoase
      19 10 03* fracţii de şpan uşor şi praf conţinând substanţe periculoase
      19 10 04 fracţii de şpan uşor şi praf, altele decât cele specificate la 19 10 03
      19 10 05* alte fracţii cu conţinut de substanţe periculoase
      19 10 06 alte fracţii decât cele specificate la 19 10 05
      19 11 deşeuri de la regenerarea uleiurilor
      19 11 01* argile de filtrare epuizate
      19 11 02* gudroane acide
      19 11 03* deşeuri lichide apoase
      19 11 04* deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze
      19 11 05* nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii cu conţinut de substanţe periculoase
      19 11 06 nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 19 11 05
      19 11 07* deşeuri ele la spălarea gazelor de ardere
      19 11 99 alte deşeuri nespecificate
      19 12 deşeuri de la tratarea mecanică a deşeurilor (de ex. sortare, mărunţire, compactare, granulare) nespecificate în altă poziţie a catalogului
      19 12 01 hârtie şi carton
      19 12 02 metale feroase
      19 12 03 metale neferoase
      19 12 04 materiale plastice şi de cauciuc
      19 12 05 sticla
      19 12 06* lemn cu conţinut de substanţe periculoase
      19 12 07 lemn, altul decât cel specificat la 19 12 06
      19 12 08 materiale textile
      19 12 09 minerale (de ex.: nisip, pietre)
      19 12 10 deşeuri combustibile (rebuturi de derivaţi de combustibili)
      19 12 11* alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase
      19 12 12 alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deşeurilor, altele decât cele specificate la 19 12 11
      19 13 deşeuri de la lucrări de remediere a solului şi apelor subterane
      19 13 01* deşeuri solide de la remedierea solului cu conţinut de substanţe periculoase
      19 13 02 deşeuri solide de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 01
      19 13 03* nămoluri de la remedierea solului eu conţinut de substanţe periculoase
      19 13 04 nămoluri de la remedierea solului, altele decât cele specificate la 19 13 03
      19 13 05* nămoluri de la remedierea apelor subterane cu conţinut de substanţe periculoase
      19 13 06 nămoluri de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 05
      19 13 07* deşeuri lichide apoase şi concentrate apoase de la remedierea apelor subterane cu conţinut de substanţe periculoase
      19 13 08 deşeuri lichide apoase şi concentrate apoase de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19 13 07

      20 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE DIN COMERŢ, INDUSTRIE, INSTITUŢII, INCLUSIV FRACŢIUNI COLECTATE SEPARAT
      20 01 fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01)
      20 01 01 hârtie şi carton
      20 01 02 sticla
      20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine
      20 01 10 îmbrăcăminte
      20 01 11 textile
      20 01 13* solvenţi
      20 01 14* acizi
      20 01 15* baze
      20 01 17* substanţe chimice fotografice
      20 01 19* pesticide
      20 01 21* tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur
      20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorocarburi)
      20 01 25 uleiuri şi grăsimi comestibile
      20 01 26* uleiuri şi grăsimi, altele decât cele specificate la 20 01 25
      20 01 27* vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini conţinând substanţe periculoase
      20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini, altele decât cele specificate la 20 01 27
      20 01 29* detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase
      20 01 30 detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29
      20 01 31* medicamente citotoxice şi citostatice
      20 01 32 medicamente, altele decât cele menţionate la 20 01 31
      20 01 33* baterii şi acumulatori incluşi în 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 şi baterii şi acumulatori nesortaţi conţinând aceste baterii
      20 01 34 baterii şi acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33
      20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi6
      6 Componentele periculoase de la echipamentele electrice şi electronice pot include acumulatorii şi bateriile menţionate la 16 06 şi notate ca periculoase; comutatoare cu mercur; sticla de la tuburile catodice sau altă sticlă activată
      20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35
      20 01 37* lemn cu conţinut de substanţe periculoase
      20 01 38 lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37
      20 01 39 materiale plastice
      20 01 40 metale
      20 01 41 deşeuri de la curăţatul coşurilor
      20 01 99 alte fracţii, nespecificate
      20 02 deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)
      20 02 01 deşeuri biodegradabile
      20 02 02 pământ şi pietre
      20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile
      20 03 alte deşeuri municipale
      20 03 01 deşeuri municipale amestecate
      20 03 02 deşeuri din pieţe
      20 03 03 deşeuri stradale
      20 03 04 nămoluri din fosele septice
      20 03 06 deşeuri de la curăţarea canalizării
      20 03 07 deşeuri voluminoase
      20 03 99 deşeuri municipale, fără alta specificaţie
      Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 659 din data de 5 septembrie 2002

    • LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

      Parlamentul României adoptă prezenta lege

      CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

      Art. 1
      (1)Teritoriul României este parte a avuţiei naţionale de care beneficiază toţi cetăţenii ţării, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare prin activităţile de amenajare a teritoriului, urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă ale autorităţilor publice centrale şi locale.
      (2)Autorităţile administraţiei publice sunt gestionarul şi garantul acestei avuţii, în limitele competenţelor legale.
      (3)În vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a teritoriului naţional, autorităţile administraţiei publice locale îşi armonizează deciziile de utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
      (4)Statul, prin intermediul autorităţilor publice, are dreptul şi datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism şi de amenajare a teritoriului, condiţiile de dezvoltare durabilă şi respectarea interesului general, potrivit legii.
      (5)Gestionarea spaţială a teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiţii de locuire adecvate, calitatea arhitecturii, protejarea identităţii arhitecturale, urbanistice şi culturale a localităţilor urbane şi rurale, condiţii de muncă, de servicii şi de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice, securitatea şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări.

      Art. 2
      (1)Gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul european.
      (2)Gestionarea spaţială a teritoriului asigură indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului.
      (3)Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi al urbanismului, care constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum şi la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naţional şi european.

      Art. 3
      Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi să ţină seama de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor.

      Art. 4
      Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:
      a)operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
      b)integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor;
      c)normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări şi plantaţii.

      Art. 5
      (1)Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie. (2)Autoritatea publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului/teritoriilor aflat/aflate în raza sa de competenţă. În acest scop, operatorii economici sau instituţiile care deţin imobile, instalaţii şi/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia, în termen de 15 zile, informaţiile necesare în acţiunile de planificare a dezvoltării teritoriului a localităţii în cauză.

      Art. 6
      Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale răspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
      Practică judiciară extinsă (24 referinte)
      Practică judiciară (5 referinte)

      CAPITOLUL II: Domeniul de activitate

      SECŢIUNEA 1: Amenajarea teritoriului
      Art. 7
      Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.
      Practică judiciară extinsă (7 referinte)
      Practică judiciară (2 referinte)
      Art. 8
      Activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizării, coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi integrării spaţiale, la nivel naţional, regional şi judeţean.
      Art. 9
      Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
      a)dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;
      b)îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
      c)gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural şi a resurselor naturale;
      d)utilizarea raţională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităţilor şi conservarea terenurilor agricole fertile;
      (la data 13-iul-2013 Art. 9, litera D. din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din Legea 190/2013 )
      e)conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.

      SECŢIUNEA 2: Urbanismul
      Art. 10
      Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare spaţială, durabilă şi integrată, pe termen scurt, mediu şi lung.
      Art. 11
      Activitatea de urbanism cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea, pe baza ierarhizării şi distribuţiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al oraşelor şi comunelor sau zone din acestea.
      Art. 12
      Urbanismul urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul economic, social, cultural şi teritorial al acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.
      Art. 13
      Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:
      a)îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
      b)crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;
      c)utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;
      extinderea controlată a zonelor construite;
      d)protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
      e)asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi rurale;
      f)protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

      SECŢIUNEA 3: Strategia de dezvoltare teritorială, activităţi de amenajare a teritoriului şi de urbanism (la data 01-sep-2008 capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta 27/2008 )
      Art. 14
      (1)Activităţile principale de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă în profil teritorial, precum şi urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate.
      (2)Strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial, prevăzute la alin. (1), se fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a României,
      (3)Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, bazat pe un concept strategic, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională, naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.
      (la data 06-iul-2009 Art. 14, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 242/2009 )
      (4)În procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritorială a României se bazează pe:
      a)sistemul de politici publice teritoriale, în conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi cu evoluţiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene;
      b)metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel încât investiţiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritorială a României să fie considerate investiţii publice de interes naţional;
      c)sistemul naţional de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de dezvoltare teritorială, evaluare a impactului teritorial al politicilor şi pe sisteme de fundamentare tehnică a deciziilor în dezvoltarea teritorială;
      d)crearea de parteneriate interinstituţionale, intersectoriale şi teritoriale pentru promovarea şi implementarea proiectelor strategice vizând coeziunea teritorială.
      (5)Metodologia prevăzută la alin. (4) lit. b) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
      (la data 01-sep-2008 Art. 14 din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta 27/2008 )
      Practică judiciară extinsă (3 referinte)
      Practică judiciară (2 referinte)
      Art. 141
      În elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, trebuie urmărite principiile strategice privind:
      a)racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi intercontinentală a polilor de dezvoltare şi a coridoarelor de transport;
      b)dezvoltarea reţelei de localităţi şi structurarea zonelor funcţionale urbane;
      c)promovarea solidarităţii urban-rural şi dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
      d)consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături interregionale;
      e)protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.
      (la data 01-sep-2008 Art. 14 din capitolul II, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta 27/2008 )
      Art. 15
      Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:
      a)cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
      b)constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date urbane şi teritoriale standardizate şi compatibile, inclusiv în conformitate cu directiva INSPIRE transpusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2010;
      c)elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială;
      d)elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
      e)elaborarea documentaţiilor de urbanism;
      f)gestionarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
      g)elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
      h)monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
      Art. 16
      În vederea asigurării personalului de specialitate necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei cooperează cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu instituţiile de învăţământ superior şi cu organizaţiile profesionale în domeniu, pentru organizarea şi desfăşurarea unor programe de formare profesională, specializare şi perfecţionare continuă.

      CAPITOLUL III: Atribuţii ale administraţiei publice

      SECŢIUNEA 1: Atribuţiile administraţiei publice centrale
      Art. 17
      Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare, linii directoare, politici sectoriale, programe şi proiecte prioritare.
      (la data 13-iul-2013 Art. 17 din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 190/2013 )
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 18
      a)elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi a politicilor publice în conformitate cu obiectivele acesteia;
      b)elaborarea secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional;
      c)elaborarea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional, structurat în secţiuni pentru fiecare regiune de dezvoltare, care fundamentează planurile de dezvoltare regională;
      c1)iniţierea şi coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;
      c2)identificarea, delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere;
      c3)întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), în vederea conservării şi punerii în valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale;
      c5)iniţierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;
      (la data 11-feb-2011 Art. 18, alin. (1), litera C. din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      d)elaborarea Regulamentului general de urbanism;
      e)avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
      f)colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
      g)colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile judeţene şi consiliile locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritorială şi liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism, la nivel regional, judeţean şi local.
      (la data 01-sep-2008 Art. 18, alin. (1), litera G. din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta 27/2008 )
      h)avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit competenţelor stabilite prin prezenta lege.
      (2)În vederea asigurării coerenţei măsurilor de dezvoltare regională în ansamblul dezvoltării teritoriului naţional, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:
      a)va desemna un reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională;
      b)va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regională;
      c)va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agenţiile de dezvoltare regională, cel puţin un specialist în amenajarea teritoriului şi urbanism.
      Art. 19
      (1)În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei utilizează informaţii de sinteză la nivel naţional din toate domeniile de activitate economică şi socială.
      (2)Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, la cerere, informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
      Art. 20
      Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze sau să modifice o documentaţie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării, detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.

      SECŢIUNEA 2: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice judeţene (la data 11-feb-2011 capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      Art. 21
      Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii.
      Art. 22
      (1)Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În vederea transpunerii coerente şi uniforme a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate la nivelul localităţilor, acordă asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale.
      (2)Consiliul judeţean, prin instituţia arhitectului-şef al judeţului, asigură:
      a)preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal, precum şi a investiţiilor prioritare de interes naţional, regional sau judeţean, în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ;
      b)elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean;
      c)avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa judeţului, conform anexei nr. 1.
      (3)În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt sprijinite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi de alte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale.
      Art. 23
      Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea se transmite consiliului local, însoţită de expunerea motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentaţiei.
      Art. 24
      (1)În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul judeţean utilizează informaţii de sinteză la nivelul judeţului din toate domeniile de activitate economico-socială.
      (2)Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor.
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 241
      Preşedintele consiliului judeţean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului judeţean condusă de arhitectul-şef, are următoarele atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului:
      a)asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritorială şi le supune aprobării consiliului judeţean;
      b)asigură elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean;
      c)propune asocierea, în condiţiile legii, a judeţului cu comunele şi oraşele interesate şi coordonează elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale;
      d)supune aprobării consiliului judeţean, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de amenajare a teritoriului;
      e)acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate.

      SECŢIUNEA 3: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale (la data 11-feb-2011 capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      Art. 25
      (1)Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale comunei sau oraşului.
      (2)Consiliul local cooperează cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
      Practică judiciară extinsă (99 referinte)
      Practică judiciară (36 referinte)
      Art. 26
      Consiliul local cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor şi cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii neguvernamentale de interes naţional, judeţean sau local.
      Practică judiciară extinsă (8 referinte)
      Practică judiciară (3 referinte)
      Art. 27
      (1)În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul local utilizează informaţii din toate domeniile de activitate economico-socială.
      (2)Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel local.
      Practică judiciară extinsă (54 referinte)
      Practică judiciară (16 referinte)
      Art. 271
      Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuţii în domeniul urbanismului:
      a)asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană şi teritorială şi le supune aprobării consiliului local/general;
      b)asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice locale, în conformitate cu prevederile legii;
      c)supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de iniţiator;
      d)acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate.
      (la data 11-feb-2011 Art. 27 din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      prevederi din Art. 2 din partea 2 , capitolul I (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru capitolul III , sectiunea 3 [+]

      SECŢIUNEA 4: Certificatul de urbanism
      Art. 28
      Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.
      Practică judiciară extinsă (66 referinte)
      Practică judiciară (12 referinte)
      Art. 29
      (1)Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.
      (2)Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în intravilanul localităţilor, în cel puţin 3 parcele, atunci când operaţiunile respective au ca obiect realizarea de lucrări de construcţii şi de infrastructură. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, oricare dintre părţile actului juridic are posibilitatea, conform dispoziţiilor alin. (3), de a solicita emiterea certificatului de urbanism.
      (la data 04-nov-2016 Art. 29, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. 1, punctul 9. din Legea 197/2016 )
      (21)În scopul asigurării opozabilităţii faţă de terţi a regulilor de urbanism, după aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG şi PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoţită de documentaţie, în vederea notării în cartea funciară a faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice.
      (la data 04-nov-2016 Art. 29, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. 1, punctul 9. din Legea 197/2016 )
      (3)Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.
      (4)Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.
      (5)În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.
      (6)Certificatul de urbanism pentru destinaţii speciale se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate şi aprobate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, după caz, pe baza avizului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
      Practică judiciară extinsă (315 referinte)
      Practică judiciară (92 referinte)
      Art. 30
      Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi solicitanţii. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.
      Practică judiciară extinsă (26 referinte)
      Practică judiciară (8 referinte)
      Art. 31
      Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
      a)regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege. Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare;
      b)regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;
      c)regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil admis pe parcelă, circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă admisă;
      d)regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent - în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu privire la:
      1.imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
      2.necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;
      3.posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără aviz de oportunitate conform prezentei legi.
      (la data 13-iul-2013 Art. 31 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 190/2013 )
      Practică judiciară extinsă (214 referinte)
      Practică judiciară (62 referinte)
      Art. 311
      (1)Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
      (2)Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
      (3)În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv a evidenţelor de carte funciară.
      (4)La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
      a)existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condiţiilor de salubritate minimă;
      b)prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanţator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor;
      c)existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
      d)existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii;
      e)existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
      f)evidenţierea unor riscuri naturale şi/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
      (5)Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesară scoaterea din circuitul agricol.
      (la data 06-iul-2009 Art. 31^1, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 3. din Legea 242/2009 )
      Art. 312
      În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia.
      Art. 313
      Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.
      (la data 01-sep-2008 Art. 31 din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta 27/2008 )
      Art. 32
      (1)În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
      a)să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate;
      b)să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal;
      c)să condiţioneze autorizarea investiţiei de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat şi finanţat prin grija persoanelor fizice şi/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat, după caz, conform competenţei:
      - de primarul localităţii;
      - de primarul general al municipiului Bucureşti;
      - de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul prealabil al primarului localităţilor interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puţin două unităţi administrativ-teritoriale;
      d)să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
      e)să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără elaborarea unei documentaţii de urbanism, în situaţia construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat.
      (2)În lipsa existenţei structurilor de specialitate menţionate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor judeţene şi aprobat de preşedintele consiliului judeţean.
      (3)Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicitări scrise cuprinzând următoarele elemente:
      a)piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii propuşi, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de referinţă, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale;
      b)piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral, cu zona de studiu, conceptul propus - plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a vecinătăţilor, modul de asigurare a accesurilor şi utilităţilor.
      (4)Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
      a)teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
      b)categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
      c)indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime şi maxime;
      d)dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor;
      e)capacităţile de transport admise.
      (5)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
      a)prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
      b)prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.
      (6)După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
      (7)Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.
      (8)Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.
      (9)Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către autorităţile publice locale.
      (10)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), sunt admise documentaţii de urbanism elaborate în baza unui aviz de oportunitate, iniţiate de persoane fizice şi juridice, care conţin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% şi care nu modifică caracterul general al zonei.
      (la data 13-iul-2013 Art. 32 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 10. din Legea 190/2013 )
      Practică judiciară extinsă (361 referinte)
      Practică judiciară (122 referinte)
      Art. 33
      (1)Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autorităţi ale administraţiei publice locale care, potrivit competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit autorizaţiile de construire.
      (2)Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii acestuia.
      (3)Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent conform legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei.
      Practică judiciară extinsă (26 referinte)
      Practică judiciară (11 referinte)
      Art. 34
      Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
      Practică judiciară extinsă (32 referinte)
      Practică judiciară (7 referinte)
      prevederi din partea 2 , capitolul VIII (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru capitolul III , sectiunea 4 [+]

      SECŢIUNEA 5: Structura instituţională
      Art. 35
      (1)Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
      (2)Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate conform legii, este asigurat de Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi de instituţia arhitectului-şef.
      (3)În acest sens, direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi arhitecţii-şefi ai judeţelor colaborează permanent în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (2).
      Art. 351
      (1)În vederea fundamentării deciziilor de avizare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului, urbanism şi arhitectură ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei se constituie Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială, organism ştiinţific, consultativ, fără personalitate juridică, formată din funcţionari publici şi specialişti atestaţi în domeniu.
      (2)Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuţii principale:
      a)analizează şi propune spre avizare documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, potrivit legii;
      b)susţine elaborarea de programe de pregătire a specialiştilor, precum şi de planuri de învăţământ şi specializare în domeniile conexe.
      (3)Componenţa Comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei.
      Art. 36
      (1)În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, respectiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în cazul judeţelor şi municipiilor structura responsabilă se organizează ca direcţie generală sau direcţie, în cazul oraşelor structura responsabilă se organizează ca direcţie sau serviciu, în cazul comunelor structura responsabilă se organizează la nivel de compartiment.
      (2)Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judeţene sau primăriilor are statutul de arhitect-şef şi reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale.
      (3)Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
      (4)Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcţie generală, direcţie sau serviciu.
      (5)În activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor.
      (6)Arhitecţii-şefi cooperează permanent cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea transpunerii liniilor directoare de dezvoltare durabilă la nivel naţional, politicilor sectoriale, programelor naţionale şi proiectelor prioritare.
      (7)Arhitectul-şef al municipiului Bucureşti convoacă lunar şi ori de câte ori este necesar arhitecţii-şefi ai sectoarelor în vederea comunicării şi corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării coerenţei dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de patrimoniu şi calităţii urbane şi arhitecturale. La şedinţe se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor de dezvoltare şi a planurilor de urbanism şi se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere corelarea activităţilor din domeniu.
      (9)În vederea profesionalizării şi asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente şi durabile, comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului în cadrul aparatului pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, împreună cu alte comune sau cu oraşe, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.
      (10)Pentru comunele care nu aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcţionar public din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate de instituţiile publice cu atribuţii în domeniu, în colaborare cu Registrul Urbaniştilor din România.
      (la data 13-iul-2013 Art. 36, alin. (10) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 14. din Legea 190/2013 )
      (11)În situaţia în care această cerinţă nu este îndeplinită, atribuţiile vor fi îndeplinite de către structura de specialitate de la nivel judeţean, pe bază de convenţie.
      (12)Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef al judeţului, al municipiului Bucureşti, al municipiului sau al oraşului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
      a)iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre aprobare strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
      b)convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism;
      c)întocmeşte, verifică din punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire;
      d)urmăreşte punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană şi a politicilor urbane, precum şi a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
      e)asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
      e1)transmite periodic Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice situaţiile cu privire la evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism;
      (la data 13-iul-2013 Art. 36, alin. (12), litera E. din capitolul III, sectiunea 5 completat de Art. I, punctul 15. din Legea 190/2013 )
      f)organizează şi coordonează constituirea şi dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane;
      g)coordonează şi asigură informarea publică şi procesul de dezbatere şi consultare a publicului în vederea promovării documentaţiilor aflate în gestiunea sa;
      h)participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate;
      i)avizează proiectele de investiţii publice din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate.
      (la data 11-feb-2011 Art. 36 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      Practică judiciară extinsă (45 referinte)
      Practică judiciară (10 referinte)
      Art. 361
      Funcţia de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul Urbaniştilor din România, având formaţia profesională după cum urmează:
      a)de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti;
      b)de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect ori urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul municipiilor;
      c)de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist şi inginer în domeniul construcţiilor absolvent de master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate conform art. 36 alin. (10), la nivelul oraşelor;
      d)de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate conform art. 36 alin. (10), la nivelul comunelor.
      Art. 37
      (1)În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii şi oraşe, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef.
      (11)Membrii comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare, transport.
      (12)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul consiliilor judeţene şi al municipiilor fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-şef.
      (13)Avizul arhitectului-şef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
      (2)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism este formată din specialişti din domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-şef.
      (3)Componenţa nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism şi regulamentul de funcţionare se aprobă de consiliul judeţean, consiliul local municipal, orăşenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza recomandărilor asociaţiilor profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, instituţiilor de învăţământ superior şi ale arhitectului-şef.
      (4)Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism fundamentează din punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autorităţii locale, desemnată să emită avizul pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, precum şi pentru studiile de fundamentare sau cercetări prealabile, conform competenţelor existente, stabilite prin reglementările în vigoare pentru Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
      (6)La şedinţele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentaţiilor - proiectelor, supuse avizării.
      Practică judiciară extinsă (50 referinte)
      Practică judiciară (20 referinte)
      Art. 38
      (1)Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se semnează de către specialişti cu drept de semnătură.
      (2)Dreptul de semnătură se acordă de către Registrul Urbaniştilor din România, care se înfiinţează ca instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, cu atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, finanţată integral din venituri proprii, constituite din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură, de înscriere în Registrul Urbaniştilor din România şi de exercitare a dreptului de semnătură, din tarife aferente celorlalte activităţi desfăşurate în exercitarea competenţelor legale, precum şi din alte surse legale.
      (3)Specialiştii cu drept de semnătură se înscriu în Tabloul naţional al urbaniştilor, evidenţă ce se gestionează de către Registrul Urbaniştilor din România.
      (4)Registrul Urbaniştilor din România îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
      a)adoptă Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi Regulamentul referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
      b)în cadrul controlului activităţii desfăşurate de către specialiştii cu drept de semnătură în exercitarea respectivului drept, colaborează cu orice alte organe şi instituţii în drept, la nivel central sau local, inclusiv prin transfer de informaţii relevante;
      c)organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului;
      d)elaborează studii, cercetări, analize în vederea fundamentării de proiecte de acte normative, norme, proceduri, coduri, alte reglementări în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, inclusiv în cooperare cu organele administraţiei publice centrale şi/sau locale, cu structurile lor de specialitate în domeniu, precum şi cu structurile lor asociative;
      e)elaborează şi aprobă regulamentul orientativ de organizare şi desfăşurare a concursurilor de soluţii în domeniul urbanismului, peisagisticii şi amenajării teritoriului, în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România;
      f)elaborează proiectul statutului profesiei de urbanist, cooperând în acest scop cu structuri asociative ale profesiei;
      g)are competenţă în privinţa organizării şi desfăşurării examenului pentru dobândirea calităţii de expert tehnic extrajudiciar în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului;
      h)desemnează specialişti cu drept de semnătură pentru a face parte din comisia de examinare/testare/intervievare a candidaţilor la dobândirea calităţii de expert tehnic judiciar în specializarea urbanism şi amenajarea teritoriului;
      i)desemnează, la solicitarea organizatorilor concursurilor, specialişti în comisiile de atribuire a licitaţiilor publice pentru concursuri, studii şi documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului.
      (5)Regulamentele prevăzute la alin. (4) lit. a) şi e), precum şi statutul prevăzut la lit. f) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
      (la data 13-iul-2013 Art. 38 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 190/2013 )
      Practică judiciară extinsă (7 referinte)
      Practică judiciară (5 referinte)
      prevederi din partea 2 , capitolul VII (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru capitolul III [+]

      CAPITOLUL IV: Documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism

      SECŢIUNEA 1: Definiţii şi scop
      Art. 39
      (1)În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism se înţelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform prezentei legi.
      (2)Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentaţiile de urbanism cuprind reglementări operaţionale.
      (3)Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.
      (4)Prevederile cu caracter director cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice.
      Practică judiciară extinsă (45 referinte)
      Practică judiciară (12 referinte)

      SECŢIUNEA 2: Documentaţii de amenajare a teritoriului
      Art. 40
      Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:
      a)Planul de amenajare a teritoriului naţional;
      b)Planul de amenajare a teritoriului zonal;
      c)Planul de amenajare a teritoriului judeţean.
      Practică judiciară extinsă (12 referinte)
      Practică judiciară (3 referinte)
      Art. 41
      (1)Planul de amenajare a teritoriului naţional are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării.
      (2)Planul de amenajare a teritoriului naţional este compus din secţiuni specializate.
      (3)Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.
      (4)Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Căi de comunicaţie, Ape, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni.
      Practică judiciară extinsă (5 referinte)
      Practică judiciară (2 referinte)
      prevederi din Art. 29 din partea 2 , capitolul V (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 41 din capitolul IV , sectiunea 2 [+]
      Art. 42
      (1)Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.
      (2)Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.
      (3)Fiecare judeţ trebuie să deţină Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi să îl reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului.
      Practică judiciară extinsă (11 referinte)
      Practică judiciară (7 referinte)
      prevederi din partea 2 , capitolul II , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 42 din capitolul IV , sectiunea 2 [+]
      prevederi din Art. 29 din partea 2 , capitolul V (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 42 din capitolul IV , sectiunea 2 [+]
      Art. 43
      Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
      a)intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune şi oraşe;
      b)interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;
      c)regionale, compuse din mai multe judeţe.
      Art. 431
      (1)În vederea asigurării dezvoltării coerente şi durabile, corelării priorităţilor de dezvoltare şi eficientizării investiţiilor publice, valorificării resurselor naturale şi culturale, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane şi zonelor metropolitane definite conform legii elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentaţie de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale.
      (2)Strategia prevăzută la alin. (1) se elaborează în cadrul unui parteneriat format din reprezentanţi ai consiliului judeţean şi ai autorităţilor administraţiilor publice locale din oraşul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, şi, după caz, din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
      (3)Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se finanţează de către partenerii asociaţi şi/sau de consiliul judeţean şi se aprobă de către consiliul judeţean, cu avizul parteneriatului periurban.
      (4)Pentru localităţile de rang 1 şi 2, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului şi planurile de mobilitate urbană zonal periurban/metropolitan se iniţiază de către consiliul judeţean sau de către oraşul-centru polarizator.
      (5)În cazul municipiului Bucureşti, iniţierea strategiei de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se poate face de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu administraţiile publice locale implicate, şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în condiţiile legii.

      SECŢIUNEA 3: Documentaţii de urbanism
      Art. 44
      (1)Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii.
      (la data 11-feb-2011 Art. 44, alin. (1) din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      (2)Documentaţiile de urbanism transpun la nivelul localităţilor urbane şi rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
      (3)Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifică şi stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
      Practică judiciară extinsă (73 referinte)
      Practică judiciară (27 referinte)
      Art. 45
      Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:
      a)Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
      b)Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
      c)Planul urbanistic de detaliu.
      Art. 46
      (1)Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
      (13)Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte o singură dată, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, dar fără a se depăşi 10 ani de la data depăşirii termenului de valabilitate.
      (la data 06-dec-2015 Art. 46, alin. (1^3) din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I din Legea 303/2015 )
      (16)Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuşi şi a prevederilor planului iniţial prin aducerea acestora în acord cu legislaţia în vigoare, tendinţele de dezvoltare şi cerinţele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu actuale, precum şi actualizarea listei de proiecte de investiţii necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate şi a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare şi a impactului acestora la nivelul localităţii, dacă este cazul.
      (17)Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef.
      (18)Propunerea justificată de actualizare sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei de urbanism se realizează în baza analizei informaţiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială şi teritorială, în baza studiilor de specialitate existente, precum şi în raport cu strategiile şi programele de dezvoltare de la nivel local, judeţean şi/sau naţional aprobate şi se avizează:
      a)de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru municipii şi pentru unităţile administrativ-teritoriale din zonele funcţionale ale acestora;
      b)de către consiliile judeţene, pentru oraşe şi comune, altele decât cele prevăzute la lit. a).
      (2)Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
      a)stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;
      b)stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
      c)zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
      d)delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
      e)modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
      f)stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;
      (la data 16-iul-2006 Art. 46, alin. (2), litera F. din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 289/2006 )
      f1)zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare;
      (la data 01-sep-2008 Art. 46, alin. (2), litera F. din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta 27/2008 )
      g)formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
      h)precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.
      i)zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
      (la data 16-iul-2006 Art. 46, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 10. din Legea 289/2006 )
      j)zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.
      (la data 01-sep-2008 Art. 46, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta 27/2008 )
      (3)Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
      a)evoluţia în perspectivă a localităţii;
      b)direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
      c)traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
      d)zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
      (la data 16-iul-2006 Art. 46, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 11. din Legea 289/2006 )
      e)lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
      f)stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
      g)delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.
      (la data 01-sep-2008 Art. 46, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta 27/2008 )
      (4)Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
      (5)Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
      (6)Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.
      (7)În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu coeficienţi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.
      (la data 06-iul-2009 Art. 46, alin. (7) din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 242/2009 )
      (8)Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.
      (la data 01-sep-2008 Art. 46 din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta 27/2008 )
      Practică judiciară extinsă (189 referinte)
      Practică judiciară (50 referinte)
      prevederi din partea 2 , capitolul II , sectiunea 5 (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 46 din capitolul IV , sectiunea 3 [+]
      prevederi din Art. 30 din partea 2 , capitolul V (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 46 din capitolul IV , sectiunea 3 [+]
      prevederi din Art. 40 din partea 2 , capitolul IX (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 46 din capitolul IV , sectiunea 3 [+]
      Art. 461
      Planul urbanistic general cuprinde piese scrise şi desenate cu privire la:
      a)diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluţiei istorice, precum şi a previziunilor economice şi demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială şi culturală, de amenajare a spaţiului, de mediu, locuire, transport, spaţii şi echipamente publice şi servicii;
      b)strategia de dezvoltare spaţială a localităţii;
      c)regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
      d)planul de acţiune pentru implementare şi programul de investiţii publice.
      (la data 11-feb-2011 Art. 46 din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      e)planul de mobilitate urbană.
      (la data 13-iul-2013 Art. 46^1, litera D. din capitolul IV, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 24. din Legea 190/2013 )
      prevederi din partea 2 , capitolul II , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 46^1 din capitolul IV , sectiunea 3 [+]
      Art. 47
      (1)Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.
      (la data 01-sep-2008 Art. 47, alin. (1) din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta 27/2008 )
      (2)Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
      a)organizarea reţelei stradale;
      b)organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
      c)modul de utilizare a terenurilor;
      d)dezvoltarea infrastructurii edilitare;
      e)statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
      f)protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
      (3)Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
      a)zonelor centrale ale localităţilor;
      b)zonelor construite protejate şi de protecţie a monumentelor;
      c)zonelor de agrement şi turism;
      d)zonelor/parcurilor industriale, tehnologice şi zonelor de servicii;
      e)parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;
      f)infrastructurii de transport;
      g)zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane;
      h)altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii.
      (la data 13-iul-2013 Art. 47, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 190/2013 )
      (31)Prevederile alin. (3) nu se aplică în situaţia în care planurile urbanistice generale reglementează condiţiile de autorizare a investiţiilor din zonele menţionate, cu excepţia zonelor construite protejate.
      (4)Delimitarea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face, de regulă, în Planul urbanistic general.
      (5)Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise.
      Art. 471
      (1)Introducerea în intravilanul localităţilor a terenurilor agricole şi a celor amenajate cu îmbunătăţiri funciare se face pe bază de studii urbanistice de PUG sau PUZ pentru care în prealabil a fost obţinut avizul privind clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
      (2)După aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG şi PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoţită de documentaţia de aprobare a PUG şi PUZ către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în vederea actualizării din oficiu a destinaţiei imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
      Art. 48
      (1)Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior.
      (2)Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care detaliază cel puţin:
      a)modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate;
      b)retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
      c)procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului;
      d)accesele auto şi pietonale;
      e)conformarea arhitectural-volumetrică;
      f)conformarea spaţiilor publice.
      (3)Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.
      Art. 481

      (1)Toate documentaţiile de urbanism se realizează în format digital şi format analogic, la scară adecvată, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport topografic realizat în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea şi integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, puse la dispoziţie de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
      (2)Stabilirea limitelor intravilanului prin planurile de urbanism general şi zonal se va face în raport cu nevoile de dezvoltare ale localităţilor din cadrul unei anumite unităţi administrativ-teritoriale. Limita propusă va fi stabilită în funcţie de elemente ale cadrului natural, căi majore de comunicaţii, amenajări hidrotehnice, precum şi de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic.
      (3)În cazul extinderii tramei stradale şi a anumitor zone funcţionale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea şi va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităţilor risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafeţe mari de proprietăţi, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcţiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcţional al terenurilor (teren agricol, păşuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări economice echilibrate a acestora.
      (4)Baza topografică cu situaţia existentă se pune la dispoziţia autorităţilor locale cu titlu gratuit şi se avizează de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. În termen de 15 zile după aprobarea de către consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, un exemplar al documentaţiei de urbanism se înaintează Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în format electronic, pentru preluarea informaţiilor în sistemul de evidenţă de cadastru şi publicitate imobiliară şi în geoportalul INSPIRE, şi un exemplar se transmite, în format electronic, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru preluarea în Observatorul teritorial naţional.
      (5)Toate restricţiile impuse prin documentaţiile de urbanism legal aprobate se fac publice de către autorităţile publice locale responsabile cu aprobarea planului, inclusiv prin publicarea pe site-ul instituţiei.
      (la data 13-iul-2013 Art. 48^1 din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 28. din Legea 190/2013 )
      prevederi din Art. 3 din partea 2 , capitolul I (Norme Metodologice din 2016) la data 2016-03-17 pentru Art. 48^1 din capitolul IV , sectiunea 3 [+]
      Art. 49
      (1)Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
      (2)Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.
      (la data 11-feb-2011 Art. 49, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 7/2011 )
      (3)După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie.
      (4)Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia.

      SECŢIUNEA 4: Iniţierea şi finanţarea activităţilor
      Art. 50
      (1)Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale şi a planurilor urbanistice menţionate la art. 54 alin. (2) aparţine exclusiv autorităţii publice locale.
      (2)Iniţiativa elaborării planurilor urbanistice, altele decât cele menţionate la alin. (1), aparţine autorităţii publice locale, precum şi persoanelor fizice şi/sau juridice interesate.
      (la data 13-iul-2013 Art. 50 din capitolul IV, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 190/2013 )
      Practică judiciară extinsă (54 referinte)
      Practică judiciară (17 referinte)
      Art. 51
      (1)Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prevăzute în prezenta lege, se finanţează din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din bugetul de stat şi din venituri proprii ale persoanelor juridice şi fizice interesate în dezvoltarea unei localităţi sau a unei zone din cadrul acesteia, precum şi din alte surse legal constituite sau atrase.
      (la data 13-iul-2013 Art. 51, alin. (1) din capitolul IV, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 31. din Legea 190/2013 )
      (11)Activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism de interes naţional şi regional, care se finanţează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, sunt:
      a)elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României;
      b)elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului naţional;
      c)elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
      d)elaborarea Regulamentului general de urbanism;
      e)elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
      f)elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, hărţi de hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
      g)programe de susţinere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de documentaţii în domeniile: amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar şi al proiectelor de dezvoltare urbană integrată.
      (12)Activităţile prevăzute la alin. (11) lit. g), precum şi metodologiile de finanţare a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
      (la data 01-sep-2008 Art. 51, alin. (1) din capitolul IV, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 21. din Ordonanta 27/2008 )
      (2)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a hărţilor de risc natural, precum şi a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.
      (3)Metodologia finanţării de la bugetul de stat a hărţilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren se elaborează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
      (la data 21-iun-2007 Art. 51, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 4 modificat de Art. 1 din Legea 168/2007 )
      Practică judiciară extinsă (3 referinte)
      Practică judiciară (2 referinte)
      Art. 52
      Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condiţiile legii, cu persoane juridice ori fizice din ţară sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.
      Art. 54
      (1)Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor şi zone de protecţie a monumentelor, precum şi planurile urbanistice zonale şi de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanţează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
      (2)Planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1), se finanţează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
      (3)Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părţi din zone protejate, se pot finanţa de către persoane fizice sau juridice interesate.
      Art. 55
      (1)Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone şi localităţi care necesită cercetări şi studii complexe, se face şi din fonduri destinate cercetării, dezvoltării regionale şi altele, în condiţiile stabilite de ministere şi de alţi factori implicaţi.
      (2)În cazul documentaţiilor de urbanism finanţate conform alin. (1), entitatea achizitoare poate organiza, în condiţiile legii, concurs de soluţii urbanistice, deschis specialiştilor din domeniu, finanţat din fondurile prevăzute la alin. (1).
      (3)Indiferent de iniţiativa sau de sursa de finanţare, autorităţile administraţiei publice locale în competenţa cărora se află elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi urbanism sunt responsabile pentru întregul conţinut al reglementărilor adoptate, cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel.
      (la data 06-iul-2009 Art. 55, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 10. din Legea 242/2009 )
      Practică judiciară extinsă (5 referinte)
      Practică judiciară (3 referinte)

      SECŢIUNEA 5: Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
      Art. 56
      (1)Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
      (2)Precizarea conţinutului documentaţiilor care se supun avizării, precum şi a emitenţilor de avize pentru fiecare categorie de documentaţii se va stabili prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
      (3)Avizarea documentaţiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum şi din domeniul urbanismului iniţiate de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice - se face fără perceperea de taxe şi/sau tarife.
      (la data 06-dec-2015 Art. 56, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 5 modificat de Art. 1 din Legea 302/2015 )
      (4)Perioada de valabilitate a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale abilitată să aprobe documentaţia, în conformitate cu gradul de complexitate şi cu prevederile acesteia.
      (5)Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora.

    • LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii – Republicare*)

      CAPITOLUL I: Autorizarea executării lucrărilor de construcţii

      Art. 1
      (1)Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
      (la data 14-feb-2009 Art. 1, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      (2)Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
      (3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), executarea lucrărilor de construcţii cu caracter special, care se realizează în baza tratatelor/acordurilor în vigoare la care România este parte, se reglementează prin aranjamentele de implementare/ acordurile tehnice/înţelegerile/memorandumurile de implementare a tratatelor respective, adoptate potrivit legislaţiei în vigoare, cu condiţia avizării documentaţiei tehnice potrivit legislaţiei în vigoare.
      (la data 18-iul-2016 Art. 1, alin. (2) din capitolul I completat de Art. 1, punctul 1. din Legea 148/2016 )
      Practică judiciară extinsă (3158 referinte)
      Practică judiciară (790 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 1 din capitolul I , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 1 din capitolul I [+]
      prevederi din Art. 13 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 1 din capitolul I [+]
      Art. 2
      (1)Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.
      (la data 14-feb-2009 Art. 2, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      prevederi din Art. 2 din capitolul I , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 2 , alin.( 1 ) din capitolul I [+]
      (2)Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
      (la data 14-oct-2009 Art. 2, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 2 din capitolul I , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 2 , alin.( 2 ) din capitolul I [+]
      prevederi din Art. 13 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 2 , alin.( 2 ) din capitolul I [+]
      (21)Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:
      a)emiterea certificatului de urbanism;
      b)emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
      c)notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
      d)emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
      e)elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică - D.T.;
      f)depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente;
      g)emiterea autorizaţiei de construire.
      (la data 14-oct-2009 Art. 2, alin. (2^1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 261/2009 )
      prevederi din anexa 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 2 , alin.( 2^1 ) din capitolul I [+]
      prevederi din Art. 2 din capitolul I , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-07-30 pentru Art. 2 , alin.( 2^1 ) din capitolul I [+]
      prevederi din anexa 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-07-30 pentru Art. 2 , alin.( 2^1 ) din capitolul I [+]
      prevederi din anexa 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2013-12-17 pentru Art. 2 , alin.( 2^1 ) din capitolul I [+]
      (3)Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
      (31)Autorizaţiile de construire pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi autorizaţiile de construire pentru instalarea infrastructurilor fizice necesare acestor reţele se emit cu respectarea normativelor tehnice prevăzute de legislaţia privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi, după caz, pe baza normativelor tehnice privind proiectarea şi realizarea construcţiilor pe care se amplasează acestea.
      (la data 28-iul-2016 Art. 2, alin. (3) din capitolul I completat de Art. 49, punctul 1. din capitolul VII din Legea 159/2016 )
      (4)Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
      a)lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
      a1)lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singură dată, în suprafaţă de maximum 20% din suprafaţa construită desfăşurată a clădirilor, cu condiţia situării acestora în afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protecţie a monumentelor, după caz;
      a2)lucrări de extindere a clădirilor sociale, de învăţământ, de sănătate, de cultură şi administrative aparţinând domeniului public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, dacă extinderea se încadrează în prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general - PUG sau planului urbanistic zonal - PUZ, aprobat, în vigoare;
      a3)schimbarea folosinţei construcţiilor existente, dacă noua folosinţă corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general - PUG sau planului urbanistic zonal - PUZ, aprobat, în vigoare;
      (la data 14-oct-2009 Art. 2, alin. (4), litera A. din capitolul I completat de Art. I, punctul 3. din Legea 261/2009 )
      b)lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
      c)lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
      d)lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavări -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări;
      e)organizarea de tabere de corturi.
      prevederi din Art. 56 din capitolul IV , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 2 , alin.( 4 ) din capitolul I [+]
      Practică judiciară extinsă (1858 referinte)
      Practică judiciară (472 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      Art. 3
      (1)Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:
      a)lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11;
      prevederi din Art. 18 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 3 , alin.( 1 ), litera A . din capitolul I [+]
      b)lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege - monumente, ansambluri, situri - inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;
      (la data 04-nov-2016 Art. 3, alin. (1), litera B. din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 197/2016 )
      c)lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
      d)împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă şi agrement, pieţe şi alte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
      e)lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice;
      (la data 03-iul-2017 Art. 3, alin. (1), litera E. din capitolul I a se vedea referinte de aplicare din Decizia 27/2017 )
      f)lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (13);
      g)organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
      h)lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine şi pergole situate pe căile şi spaţiile publice, anexe gospodăreşti, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan;
      i)cimitire - noi şi extinderi.
      (2)În vederea simplificării procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d), g) şi h), autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiilor tehnice - D.T. cu conţinut simplificat în raport cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1.
      (la data 14-oct-2009 Art. 3 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 4. din Legea 261/2009 )
      Practică judiciară extinsă (4014 referinte)
      Practică judiciară (962 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      prevederi din Art. 3 din capitolul I , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 3 din capitolul I [+]
      Art. 4
      Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
      prevederi din Art. 8 din capitolul I , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-07-30 pentru Art. 4 , paragraful 1 din capitolul I [+]
      a)de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută:
      1.pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale;
      prevederi din Art. 9 din capitolul I , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-07-30 pentru Art. 4 , litera A ., punctul 1 . din capitolul I [+]
      2.în intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale ale căror primării nu au niciun angajat - funcţionar public cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, în structurile de specialitate organizate conform legii;
      (la data 01-mai-2016 Art. 4, litera A., punctul 2. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 53/2016 )
      a1)de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul prealabil al secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau al persoanei numite de către prefect în condiţiile art. 55 alin. (81) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile excepţionale în care lucrările se execută la imobile situate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale unde consiliul local este dizolvat şi primarul nu îşi poate exercita atribuţiile:
      1.ca urmare a încetării sau suspendării mandatului în condiţiile legii;
      2.În situaţia în care faţă de primar au fost dispuse potrivit legii penale măsuri preventive, altele decât cele care determină suspendarea mandatului şi care fac imposibilă exercitarea de către acesta a atribuţiilor prevăzute de lege;
      (la data 30-sep-2015 Art. 4, litera A. din capitolul I completat de Art. VII din Ordonanta urgenta 41/2015 )
      b)de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
      c)de primarul general al municipiului Bucureşti, după solicitarea de către acesta a avizului primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru:
      1.executarea lucrărilor de construcţii pentru investiţii ce se realizează pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi/sau care se realizează în extravilan;
      2.lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care vor fi executate la: clădiri, construcţii sau părţi din construcţii împreună cu instalaţiile, componentele artistice, parte integrantă din acestea, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, inclusiv la anexele acestora, precum şi alte construcţii, identificate în cadrul aceluiaşi imobil, clasate individual ca monument potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobile teren şi/sau construcţii, identificate prin număr cadastral, amplasate în zone construite protejate stabilite potrivit legii, clădiri cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate, imobile teren şi/sau construcţii, identificate prin număr cadastral, cuprinse în parcelările incluse în Lista monumentelor istorice;
      3.lucrări de modernizare, reabilitare, extindere de reţele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafaţă, de transport şi distribuţie pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicaţii - inclusiv fibră optică, executate pe domeniul public sau privat al municipiului Bucureşti, precum şi lucrări de modernizare şi/sau reabilitare de străzi, care sunt în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
      d)de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la lit. c), inclusiv monumente istorice din categoria ansamblurilor şi siturilor, branşamente şi racorduri aferente reţelelor edilitare;
      e) de primarii unităţilor administrativ-teritoriale care au în aparatul de specialitate angajaţi - funcţionari publici cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii pentru lucrările care se execută: (la data 01-mai-2016 Art. 4, litera E. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Legea 53/2016 )
      1.în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
      2.la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul arhitectului-şef al judeţului;
      (6)Prin excepţie de la prevederile art. 2 alin. (1), executarea lucrărilor de foraje necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de gaze şi petrol, a altor exploatări subacvatice, precum şi a lucrărilor de construire a reţelelor submarine de transport energetic şi de comunicaţii, în marea teritorială, zona contiguă sau zona economică exclusivă a Mării Negre, după caz, este permisă în baza actului de autoritate al autorităţii competente desemnate prin legea specială, care ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi se emite în condiţiile legislaţiei specifice din domeniul gazelor, petrolului, energiei electrice şi comunicaţiilor, din care fac parte lucrările, după caz.
      (la data 12-apr-2013 Art. 4 din capitolul I completat de Art. 1, punctul 3. din Legea 81/2013 )
      Practică judiciară extinsă (966 referinte)
      Practică judiciară (288 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 5
      (1)Avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism se solicită de către investitor/beneficiar şi se obţin de la autorităţile competente în domeniu înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autorităţile administraţiei publice competente pentru:
      a)asigurarea şi racordarea/branşarea la infrastructura edilitară, în condiţiile impuse de caracteristicile şi amplasamentul reţelelor de distribuţie/transport energetic din zona de amplasament;
      b)racordarea la reţeaua căilor de comunicaţii;
      c)securitatea la incendiu, protecţia civilă şi protecţia sănătăţii populaţiei;
      d)cerinţele specifice unor zone cu restricţii stabilite prin reglementări speciale.
      (2)Actele de autoritate emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului prevăzute la art. 2 alin. (21) lit. b) şi d) se solicită şi se obţin de investitor/solicitant în condiţiile legii.
      (3)Avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, împreună cu punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului sau, după caz, actul administrativ al acesteia, obţinute potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), se anexează şi devin parte integrantă din autorizaţia de construire.
      (la data 14-oct-2009 Art. 5 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 261/2009 )
      Practică judiciară extinsă (297 referinte)
      Practică judiciară (65 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 5 din capitolul I , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 5 din capitolul I [+]
      Art. 6
      (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4 şi la art. 43 lit. a): (la data 18-iul-2016 Art. 6, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 148/2016 )
      a)fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
      b)stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului;
      c)stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
      d)încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.
      (11)Punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului reprezintă documentul scris emis de aceasta după etapa de evaluare iniţială, respectiv după etapa de încadrare a investiţiei în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului este, după caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.
      (12)În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informaţiile privind consecinţele urbanistice ale operaţiunii juridice.
      (2)Certificatul de urbanism se emite de autorităţile abilitate să autorizeze lucrările de construcţii prevăzute la art. 4 şi art. 43 lit. a) şi se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
      (la data 18-iul-2016 Art. 6, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 148/2016 )
      prevederi din Art. 8 din capitolul I , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-07-30 pentru Art. 6 , alin.( 2 ) din capitolul I [+]
      (21)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a acorda în termen de 15 zile suport tehnic de specialitate autorităţilor prevăzute la art. 43 lit. a) în procesul de emitere a certificatului de urbanism, pentru stabilirea cerinţelor urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului.
      (la data 18-iul-2016 Art. 6, alin. (2) din capitolul I completat de Art. 1, punctul 4. din Legea 148/2016 )
      (3)Certificatul de urbanism se semnează de către preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
      (31)Pentru autorităţile prevăzute la art. 43 lit. a), certificatul de urbanism se semnează de către persoanele cu responsabilitate în domeniu, desemnate prin ordin intern al conducătorului autorităţii.
      (4)În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică sau juridică interesată - se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu dispune altfel, cât şi elementele care definesc scopul solicitării.
      (la data 14-oct-2009 Art. 6, alin. (4) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 12. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 19 din capitolul II , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 6 , alin.( 4 ) din capitolul I [+]
      (5)Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
      (6)Certificatul de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:
      a)în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
      b)în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza de "Studiu de fezabilitate", potrivit legii;
      c)pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară, atunci când operaţiunile respective au ca obiect:
      - comasarea, respectiv dezmembrarea terenurilor din/în cel puţin 3 parcele;
      - împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii şi de infrastructură;
      - constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil.
      Operaţiunile juridice menţionate, efectuate în lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate. Solicitarea certificatului de urbanism este facultativă atunci când operaţiunile de împărţeli ori comasări de parcele fac obiectul ieşirii din indiviziune, cu excepţia situaţiei în care solicitarea este făcută în scopul realizării de lucrări de construcţii şi/sau de lucrări de infrastructură.
      (la data 04-nov-2016 Art. 6, alin. (6), litera C. din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 197/2016 )
      Practică judiciară extinsă (1420 referinte)
      Practică judiciară (466 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din capitolul III , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2013-12-17 pentru Art. 6 din capitolul I [+]
      Art. 61
      (1)Măsurile specifice pentru protecţia mediului stabilite prin actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului vor fi avute în vedere la elaborarea documentaţiei tehnice - D.T. şi nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizaţia de construire.
      (2)În situaţia în care o investiţie urmează să se realizeze etapizat sau să se amplaseze pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se realizează pentru întreaga investiţie.
      Art. 7
      (1)Autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care cuprinde, în copie, următoarele documente:
      a)certificatul de urbanism;
      b)dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;
      c)documentaţia tehnică - D.T;
      prevederi din Art. 21 din capitolul II , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 1 ), litera C . din capitolul I [+]
      d)avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia;
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (1), litera D. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 13. din Legea 261/2009 )
      d1)pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizele/şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acestuia, avizele/acordurile de principiu sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiţionate pentru relocarea sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere.
      f)dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (1), litera F. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 15. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 14 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 1 ) din capitolul I [+]
      prevederi din capitolul II , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-07-30 pentru Art. 7 , alin.( 1 ) din capitolul I [+]
      (11)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru construcţiile reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole termenul de emitere a autorizaţiei de construire este de 15 zile de la data înregistrării cererii.
      (12)Documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se depune şi se înregistrează la autoritatea administraţiei publice competente numai dacă solicitantul prezintă toate documentele prevăzute la alin. (1).
      (13)Cu respectarea legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în situaţia în care apar modificări pentru care este necesară emiterea unei autorizaţii de construire distinctă pentru organizarea executării lucrărilor, aceasta se emite numai dacă autoritatea competentă pentru protecţia mediului constată că modificările aduse se înscriu în limitele actului administrativ emis anterior. În caz contrar, autoritatea competentă pentru protecţia mediului reface evaluarea efectelor lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor şi emite un nou act administrativ.
      (la data 14-feb-2009 Art. 7, alin. (1^1) din capitolul I completat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      (14)Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. b) lucrările de construcţii care privesc realizarea, dezvoltarea sau relocarea sistemelor/reţelelor naţionale de transport şi de distribuţie a energiei electrice, a gazelor naturale şi a ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului, realizate de către titularii de licenţe, autorizaţii şi acorduri petroliere pentru care licenţa, acordul de concesiune sau acordul petrolier sunt documentele pe baza cărora se eliberează autorizaţia de construire, cu notificarea şi acordarea de indemnizaţii, rente, despăgubiri, după caz, proprietarilor, împreună cu dovada îndeplinirii următoarelor obligaţii:
      a)în cazul în care proprietarii sunt identificaţi, prin încheierea, în prealabil, a unei convenţii între părţi, termenul de plată fiind de 30 de zile de la încheierea convenţiei;
      b)în cazul în care proprietarii nu sunt identificaţi, prin dovada consemnării prealabile în conturi deschise pe numele titularilor de licenţe, autorizaţii şi acorduri petroliere a sumelor de bani aferente despăgubirilor, indemnizaţiilor şi rentelor, după caz, pentru respectivele imobile;
      c)în cazul în care, deşi proprietarii sunt identificaţi, refuză să încheie convenţia, dovada consemnării prealabile la dispoziţia acestora, în termen de 60 de zile de la data la care aceştia au fost notificaţi să se prezinte în vederea semnării convenţiilor, dar nu s-au prezentat sau au refuzat încheierea convenţiei, a sumelor aferente despăgubirilor, indemnizaţiilor şi rentelor, după caz.
      (la data 09-dec-2016 Art. 7, alin. (1^4) din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 241/2016 )
      (15)În cazurile în care autorizaţia de construire s-a emis în baza avizelor prevăzute la alin. (1) lit. d1), beneficiarul are obligaţia depunerii la emitentul autorizaţiei de construire a avizelor/acordurilor sau, după caz, a avizelor de amplasament, pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau pentru relocarea sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere până la data semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.
      (la data 18-mar-2016 Art. 7, alin. (1^3) din capitolul I completat de Art. IV, punctul 2. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      (16)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), la solicitarea justificată a beneficiarilor, autorizaţiile de construire se emit în regim de urgenţă în termen de până la 15 zile.
      (la data 04-nov-2016 Art. 7, alin. (1^5) din capitolul I completat de Art. 1, punctul 2. din Legea 197/2016 )
      (2)Documentaţia tehnică - D.T. se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, al avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de urbanism şi se întocmeşte, se semnează şi se verifică, potrivit legii.
      (la data 14-feb-2009 Art. 7, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      (21)Documentaţiile tehnice - D.T. aferente investiţiilor pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a evaluat efectele asupra mediului şi a emis actul administrativ se verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate în construcţii "c) igienă, sănătate şi mediu", potrivit legii.
      (22)În situaţia în care, după emiterea actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, investiţia suferă modificări care nu au făcut obiectul evaluării privind efectele asupra mediului, acestea vor fi menţionate de către verificatorul tehnic atestat pentru cerinţa esenţială "c) igienă, sănătate şi mediu" în raportul de verificare a documentaţiei tehnice aferente investiţiei, iar solicitantul/investitorul are obligaţia să notifice autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă, cu privire la aceste modificări, potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
      (23)Documentaţiile tehnice - D.T. pentru reabilitarea termică a clădirilor se verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate în construcţii "f) economie de energie şi izolare termică", potrivit legii.
      (la data 14-feb-2009 Art. 7, alin. (2) din capitolul I completat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      (3)În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (3) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 17. din Legea 261/2009 )
      (31)Persoanele fizice cu atribuţii în verificarea documentaţiilor şi elaborarea/emiterea autorizaţiilor de construire răspund material, contravenţional, civil şi penal, după caz, pentru nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi (3).
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (3) din capitolul I completat de Art. I, punctul 17. din Legea 261/2009 )
      (4)Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
      (5)Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în conformitate cu proiectul tehnic.
      (51)Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament îşi menţin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea executării lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv până la data semnării procesului-verbal de recepţie finală a lucrărilor, cu condiţia începerii execuţiei lucrărilor în termen de 12 luni de la data emiterii autorizaţiei de construire.
      (52)Prevederile alin. (51) nu se aplică dacă pe parcursul execuţiei lucrărilor sunt identificate elemente noi care să impună reluarea procedurilor de avizare prevăzute de lege, necunoscute la data emiterii acestora, precum şi/sau modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii acestora, după caz.
      (la data 18-mar-2016 Art. 7, alin. (5) din capitolul I completat de Art. IV, punctul 3. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      (6)Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism.
      (7)Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.
      (8)Investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei.
      (9)Autorizaţia de construire se emite dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cerute prin prezenta lege. Autoritatea emitentă a autorizaţiei nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa, în momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti privind imobilul - teren şi/sau construcţii -, responsabilitatea aparţinând solicitantului.
      (la data 12-dec-2011 Art. 7, alin. (9) din capitolul I modificat de Art. 1 din Legea 269/2011 )
      (10)Lucrările de consolidare la clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică ori prin notă tehnică justificativă în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public se autorizează în regim de urgenţă, în condiţiile prevăzute la alin. (16).
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (10) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 17. din Legea 261/2009 )
      (11)În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
      (12)Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii complete, în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (16).
      (13)Autorizaţia de construire se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
      (131)Prin excepţie de la prevederile alin. (13), autorizaţia de construire, emisă de instituţiile abilitate să autorizeze lucrările de construcţii cu caracter special potrivit art. 43 lit. a), se semnează de către conducătorul instituţiei emitente sau de persoana delegată de acesta, de şeful structurii de specialitate cu atribuţii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii din aparatul propriu al instituţiei emitente şi de o persoană din cadrul structurii de specialitate care îndeplineşte cerinţele de formare profesională prevăzute de art. 361 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, responsabilitatea emiterii acesteia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
      (la data 18-iul-2016 Art. 7, alin. (13) din capitolul I completat de Art. 1, punctul 6. din Legea 148/2016 )

      14)Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbării investitorului, înaintea finalizării lucrărilor, cu condiţia respectării prevederilor acesteia şi a înscrierii în cartea funciară a modificărilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare.
      (la data 14-feb-2009 Art. 7, alin. (14) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      (15)În situaţia în care în timpul executării lucrărilor şi numai în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire survin modificări de temă privind lucrările de construcţii autorizate, care conduc la necesitatea modificării acestora, titularul are obligaţia de a solicita o nouă autorizaţie de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.
      (la data 14-feb-2009 Art. 7, alin. (15) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      prevederi din Art. 66 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 15 ) din capitolul I [+]
      prevederi din Art. 67 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 15 ) din capitolul I [+]
      (151)Pentru obţinerea unei noi autorizaţii de construire, potrivit prevederilor alin. (15), solicitantul va depune o nouă documentaţie tehnică - D.T, elaborată în condiţiile modificărilor de temă survenite, urmând ca autoritatea administraţiei publice locale competente să decidă, după caz:
      a)emiterea noii autorizaţii de construire, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă se înscriu în limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială;
      b)reluarea procedurii de autorizare în condiţiile prezentei legi, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă depăşesc limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială.
      prevederi din Art. 66 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 15^1 ) din capitolul I [+]

      (152)Verificarea încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială se realizează de către structurile de specialitate ale autorităţii administraţiei publice competente, precum şi de verificatorii de proiecte atestaţi în condiţiile legii, pentru fiecare cerinţă esenţială de calitate în construcţii, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (15^2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 66 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 15^2 ) din capitolul I [+]
      prevederi din Art. 75 din capitolul VI , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 15^2 ) din capitolul I [+]
      (153)Verificarea încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului se realizează de către aceasta potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
      (la data 14-feb-2009 Art. 7, alin. (15) din capitolul I completat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      prevederi din Art. 66 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 15^3 ) din capitolul I [+]
      (154)pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional, verificarea încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă de proiectare în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială se realizează de Ministerul Transporturilor, precum şi de verificatorii de proiecte atestaţi în condiţiile legii, pentru fiecare cerinţă esenţială de calitate în construcţii, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare afectate de modificări. Convocarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare se face de către Ministerul Transporturilor. Minuta şedinţei împreună cu toate documentele solicitate de lege stau la baza emiterii autorizaţiei de construire.
      (la data 29-nov-2016 Art. 7, alin. (15^3) din capitolul I completat de Art. XVI din capitolul V din Ordonanta urgenta 83/2016 )
      (16)Cu respectarea legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în cazul construcţiilor care prezintă pericol public, autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă, care constau, în principal, în sprijiniri ale elementelor structurale/nestructurale avariate, demolări parţiale şi consolidări la structura de rezistenţă, obligatorii în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de către autoritatea administraţiei publice competente potrivit prezentei legi, urmând ca documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare - expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic - P.T., detalii de execuţie D.E să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (16) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 19. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 17 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 16 ) din capitolul I [+]
      (161)Prevederile alin. (16) se aplică în mod corespunzător şi construcţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) care prezintă pericol public.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (16) din capitolul I completat de Art. I, punctul 20. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 17 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 16^1 ) din capitolul I [+]
      (162)Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, autorizaţiile de construire se pot elibera în baza documentelor prevăzute la alin. (1) şi a avizelor de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional.
      (la data 18-mar-2016 Art. 7, alin. (16^1) din capitolul I completat de Art. IV, punctul 4. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      (17)Primăriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică, cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe bază de autorizaţie de desfiinţare emisă în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
      prevederi din Art. 17 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 , alin.( 17 ) din capitolul I [+]
      (18)Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează potrivit legii.
      (19)Taxa pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se calculează la 30 % din valoarea iniţială a taxei de autorizare.
      (20)Instituţiile/Operatorii economici abilitate/abilitaţi prin lege să emită avizele/acordurile prevăzute la art. 5 alin. (1) au următoarele obligaţii:
      a)să stabilească conţinutul-cadru al documentaţiilor specifice necesare pentru emiterea avizelor/acordurilor, precum şi lista altor documente şi condiţii specifice necesare, pe care le pun la dispoziţia publicului şi autorităţilor administraţiei publice competente pe pagina proprie de internet şi prin afişare la sediu;
      b)să emită avizele/acordurile, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei specifice complete, sub sancţiunea aplicării prevederilor legale privind aprobarea tacită, fără alte proceduri prealabile.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (20) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 20. din Legea 261/2009 )
      b1)să ia măsurile necesare pentru gestionarea legală a informaţiilor clasificate, conţinute de documentaţiile solicitate pentru emiterea avizelor-acordurilor prevăzute prin certificatul de urbanism emis de instituţiile prevăzute la art. 43 lit. a), inclusiv prin stabilirea unui conţinut-cadru specific adaptat al acestora, cu respectarea termenului prevăzut la lit. b);
      (la data 18-iul-2016 Art. 7, alin. (20), litera B. din capitolul I completat de Art. 1, punctul 7. din Legea 148/2016 )
      c)pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, să emită avizele/acordurile de principiu pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiţionate pentru relocarea sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere, în maximum 10 zile de la data depunerii solicitării la autoritatea emitentă pe baza planului de amplasament al obiectivului de investiţii, şi memoriului tehnic, care vor cuprinde în mod obligatoriu poziţionarea reţelelor de utilităţi sau a terenurilor afectate de scoaterea din fondul forestier.
      (la data 18-mar-2016 Art. 7, alin. (20), litera B. din capitolul I completat de Art. IV, punctul 5. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      (201)Prevederile alin. (20) lit. b) nu sunt aplicabile actelor de autoritate emise de către autorităţile pentru protecţia mediului competente, respectiv punctului de vedere şi actului administrativ al acestora, care se emit potrivit legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (20) din capitolul I completat de Art. I, punctul 20. din Legea 261/2009 )
      (21)Autorizaţia de construire şi anexele acesteia au caracter public şi se pun la dispoziţia publicului spre informare pe pagina proprie de internet a autorităţii administraţiei publice emitente sau prin afişare la sediul acesteia, după caz.
      (la data 14-oct-2009 Art. 7, alin. (21) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 261/2009 )
      (211)Se exceptează de la prevederile alin. (21) autorizaţiile de construire pentru lucrările de construcţii cu caracter special, dacă acestea intră sub incidenţa regimului informaţiilor clasificate.
      (la data 18-iul-2016 Art. 7, alin. (21) din capitolul I completat de Art. 1, punctul 8. din Legea 148/2016 )
      (22)În aplicarea prevederilor alin. (21), autorităţile prevăzute la art. 4 au obligaţia de a respecta restricţiile impuse de legislaţia în vigoare în legătură cu secretul comercial şi industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului public şi privat, precum şi fără a se aduce atingere garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, potrivit legii.
      (23)Autorităţile prevăzute la art. 4 fac publică emiterea autorizaţiei de construire sau, după caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi pun la dispoziţia publicului următoarele informaţii:
      a)conţinutul autorizaţiei de construire şi al anexelor aferente, care includ toate condiţiile necesare a fi îndeplinite de solicitanţi, sau, după caz, conţinutul actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
      b)principalele motive şi considerente pe care se bazează emiterea autorizaţiei de construire sau, după caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, ca urmare a examinării comentariilor şi opiniilor exprimate de public, inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de consultare a publicului;
      c)descrierea, după caz, a principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative majore, conform actului administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
      (la data 14-feb-2009 Art. 7 din capitolul I completat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      (24)Autorizarea de construire pentru construirea unui drum public nou sau modificarea substanţială a unui drum public existent, cuprins în reţeaua rutieră, nu se va emite în condiţiile în care proiectele de infrastructură respective nu conţin rapoartele de audit de siguranţă rutieră sau de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere, după caz, realizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, cu modificările şi completările ulterioare.
      (la data 19-iul-2012 Art. 7, alin. (23) din capitolul I completat de Art. I, punctul 38. din Legea 125/2012 )
      (25)La cererea beneficiarului proiectului de infrastructură transeuropeană de transport se pot emite autorizaţii de construire pe loturi, secţiuni, sectoare sau obiecte de lucrări, condiţionat de depunerea documentaţiilor tehnice complete însoţite de punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului/actul administrativ al acesteia, avizele/acordurile prevăzute de certificatul de urbanism sau de avizele/acordurile de principiu/avizele de amplasament favorabile condiţionate aferente, după caz.
      (la data 18-mar-2016 Art. 7, alin. (24) din capitolul I completat de Art. IV, punctul 6. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      Practică judiciară extinsă (2160 referinte)
      Practică judiciară (651 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 77 din capitolul VI , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 7 din capitolul I [+]
      Art. 71
      (1)În vederea eliberării certificatului de urbanism, precum şi a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de construcţii necesare derulării operaţiunilor de exploatare/prospectare geologică şi exploatare a petrolului şi gazelor naturale, precum şi pentru executarea lucrărilor de construcţii care privesc realizarea, dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea, reabilitarea şi revizia sistemelor naţionale/reţelelor de transport al energiei electrice, al gazelor naturale şi al ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului, la solicitarea titularilor de licenţe/permise/autorizaţii:
      a)prin excepţie de la prevederile art. 6 alin. (4) şi art. 7 alin. (1) lit. b), terenurile care nu sunt înscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară se pot identifica prin numărul de tarla şi de parcelă, prin titlu de proprietate şi proces-verbal de punere în posesie, precum şi prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege;
      b)prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (1) lit. b), autorizaţia de construire se eliberează, cu notificarea şi acordarea de despăgubiri/indemnizaţii proprietarilor, în condiţiile legii, pe baza oricăruia dintre următoarele documente: contractul de închiriere, licenţa, acordul de concesiune sau acordul petrolier.
      (2)Pentru executarea lucrărilor de construcţii necesare derulării operaţiunilor de exploatare/prospectare geologică şi exploatare a petrolului şi gazelor naturale, precum şi pentru executarea lucrărilor de construcţii care privesc realizarea, dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea, reabilitarea şi revizia sistemelor naţionale/reţelelor de transport al energiei electrice, al gazelor naturale şi al ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului realizate de către titularii de licenţe, autorizaţii şi acorduri petroliere, pentru care oricare dintre următoarele documente: contractul de închiriere, licenţa, acordul de concesiune sau acordul petrolier ţine loc de titlu asupra imobilului pentru obţinerea autorizaţiei de construire, este necesară depunerea de către beneficiar a următoarelor dovezi privind îndeplinirea obligaţiilor de notificare şi acordare de indemnizaţii/despăgubiri, după cum urmează:
      a)contractul de închiriere/convenţie între părţi, termenul de plată al indemnizaţiilor/despăgubirilor fiind de 30 de zile de la încheierea contractului de închiriere/convenţiei, în cazul în care proprietarii sunt identificaţi;
      b)dovada consemnării prealabile, în conturi deschise pe numele titularilor de licenţe, autorizaţii şi acorduri petroliere, a sumelor de bani aferente despăgubirilor, indemnizaţiilor, după caz, pentru respectivele imobile, în cazul în care proprietarii nu sunt identificaţi;
      c)dovada consemnării prealabile, la dispoziţia acestora, în termen de 60 de zile de la data la care au fost notificaţi să se prezinte în vederea semnării convenţiilor, dar nu s-au prezentat sau au refuzat încheierea convenţiei, a sumelor aferente despăgubirilor/indemnizaţiilor, în cazul în care proprietarii sunt identificaţi, dar nu se prezintă sau refuză să încheie convenţia.
      (3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în situaţia în care este necesară, pentru realizarea proiectelor de infrastructură de transport, relocarea reţelelor de utilităţi (reţele de distribuţie a energiei electrice, a gazelor naturale, apă, canal) şi a sistemelor naţionale/reţelelor de transport al energiei electrice, al gazelor naturale şi al ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului.
      (4)La încetarea contractelor de închiriere, titularii de licenţe/permise/autorizaţii prevăzuţi la alin. (2) au obligaţia repunerii în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul acestor contracte, dacă părţile nu au convenit altfel.
      (la data 04-nov-2016 Art. 7^1 din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 197/2016 )
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 72
      În vederea eliberării certificatului de urbanism, precum şi a autorizaţiei de construire pentru executarea de lucrări de construcţii privind instalarea şi dezvoltarea de reţele de comunicaţii electronice şi de infrastructuri fizice aferente acestora, precum şi racordarea la energie electrică, la solicitarea furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice:
      a)prin excepţie de la prevederile art. 6 alin. (4) şi art. 7 alin. (1) lit. b), terenurile pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate reţele de comunicaţii electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora, care nu sunt înscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară, se pot identifica prin numărul de tarla şi de parcelă, prin titlu de proprietate şi proces-verbal de punere în posesie, precum şi prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege;
      b)prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (1) lit. b), constituie titluri pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire contractele de închiriere încheiate de furnizorii de reţele de comunicaţii electronice cu proprietarii, alţi deţinători de drepturi reale principale, administratorii, concesionarii, locatorii, titularii dreptului de folosinţă cu titlu gratuit a terenurilor sau construcţiilor pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate reţele de comunicaţii electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora, precum şi racordarea la energie electrică, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcţii, ori, în lipsa acestor contracte de închiriere, hotărârile judecătoreşti definitive care ţin loc de contract între părţi.
      (la data 28-iul-2016 Art. 7^1 din capitolul I completat de Art. 49, punctul 2. din capitolul VII din Legea 159/2016 )
      Art. 8
      (1)Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4.
      prevederi din Art. 15 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 8 , alin.( 1 ) din capitolul I [+]
      (2)Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevăzute la art. 11.
      prevederi din Art. 15 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 8 , alin.( 2 ) din capitolul I [+]
      (3)Prin exceptare de la prevederile art. 2 alin. (21), pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor nu este necesară emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului ori a actului administrativ al acesteia.
      (la data 14-oct-2009 Art. 8, alin. (2) din capitolul I completat de Art. I, punctul 22. din Legea 261/2009 )
      Practică judiciară extinsă (506 referinte)
      Practică judiciară (164 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 20 din capitolul II , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2013-12-17 pentru Art. 8 din capitolul I [+]
      Art. 9
      (1) Documentaţiile tehnice - D.T. şi proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, astfel: (la data 14-oct-2009 Art. 9, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 23. din Legea 261/2009 )
      a)de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părţii de arhitectură pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi a celor subterane;
      b)de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi subterane, precum şi la instalaţiile aferente acestora;
      c)de conductor arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru clădiri de importanţă redusă şi aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii.
      (2)Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru documentaţia de execuţie.
      (3)Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea acestora în condiţiile legii.
      Practică judiciară extinsă (112 referinte)
      Practică judiciară (45 referinte)
      prevederi din Art. 28 din capitolul II , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 9 din capitolul I [+]
      prevederi din Art. 78 din capitolul VI , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 9 din capitolul I [+]
      Art. 10
      Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului şi în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:
      a)în zonele construite protejate, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, şi în ansamblurile de arhitectură şi siturile arheologice, solicitantul va obţine avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate şi aprobate conform legii;
      (la data 19-mar-2006 Art. 10, litera A. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Legea 52/2006 )
      b)în cazul lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe lângă avizul Ministerului Culturii şi Cultelor se vor obţine avizele specifice cerinţelor de calitate a construcţiilor, potrivit prevederilor legale;
      prevederi din Art. 75 din capitolul VI , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 10 , litera B . din capitolul I [+]
      d)în zonele de siguranţă şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes public, precum şi în zonele aferente construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform prevederilor legale;
      d1)în perimetrele limitrofe construcţiilor reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanţelor prevăzute de normele sanitare în vigoare, în care s-a instituit un regim de restricţie privind amplasarea clădirilor de locuit şi a obiectivelor socioeconomice, solicitantul va obţine avizul direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
      (la data 18-mai-2008 Art. 10, litera D. din capitolul I completat de Art. 1, punctul 4. din Legea 101/2008 )
      e)în zonele unde s-a instituit alt tip de restricţie solicitantul va obţine avizul organismelor competente.
      Practică judiciară extinsă (223 referinte)
      Practică judiciară (71 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 16 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 10 din capitolul I [+]
      prevederi din capitolul III , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2013-12-17 pentru Art. 10 din capitolul I [+]
      prevederi din capitolul III , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2013-12-17 pentru Art. 10 din capitolul I [+]
      Art. 11
      1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor: (la data 14-feb-2009 Art. 11, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      a)reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;
      b)reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;
      (la data 10-mai-2007 Art. 11, alin. (1), litera B. din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 117/2007 )
      c)reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
      d)zugrăveli şi vopsitorii interioare;
      e)zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
      f)reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;
      prevederi din Art. 65 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 11 , alin.( 1 ), litera F . din capitolul I [+]
      g)reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
      h)lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste lucrări nu se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel:
      1.finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea;
      2.trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
      3.lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului - dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă - la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;
      (la data 14-oct-2009 Art. 11, alin. (1), litera H. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 18 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2013-12-17 pentru Art. 11 , alin.( 1 ), litera H . din capitolul I [+]
      i)lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
      j)lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;
      k)lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
      l)lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.
      m)lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.
      (la data 14-oct-2009 Art. 11, alin. (1), litera L. din capitolul I completat de Art. I, punctul 25. din Legea 261/2009 )
      n)schimbarea de destinaţie, numai în situaţia în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construcţie pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
      (la data 04-nov-2016 Art. 11, alin. (1), litera M. din capitolul I completat de Art. 1, punctul 4. din Legea 197/2016 )
      prevederi din Art. 18 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 11 , alin.( 1 ) din capitolul I [+]
      prevederi din Art. 63 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 11 , alin.( 1 ) din capitolul I [+]
      (2)Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice, precum şi lucrări de reparaţii/reabilitări/retehnologizări, inclusiv modificarea, înlocuirea sau adăugarea de echipamente reţelelor de comunicaţii electronice în cazul în care pentru acestea nu sunt necesare şi lucrări asupra infrastructurilor fizice de susţinere, efectuate de beneficiarii regimului de autorizare generală din domeniul comunicaţiilor electronice şi/sau de operatorii de reţea.
      (la data 28-iul-2016 Art. 11, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. 49, punctul 3. din capitolul VII din Legea 159/2016 )
      prevederi din Art. 64 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 11 , alin.( 2 ) din capitolul I [+]
      (21)La construcţiile cu caracter special având destinaţia de unităţi sanitare care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor de finisaje interioare şi exterioare, reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, reparaţii la acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate, reparaţii şi înlocuiri la pardoseli şi la instalaţiile interioare.
      (22)În cazul monumentelor istorice, se pot executa lucrările prevăzute la alin. (21) doar în baza şi cu respectarea obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric, întocmită şi eliberată potrivit legii. Obligaţia se va elibera în termen de 30 de zile de la solicitare, nerespectarea termenului creând posibilitatea executării lucrărilor în absenţa obligaţiei.
      (23)Ministerul Culturii va fi notificat înaintea începerii lucrărilor prevăzute la alin. (21) şi va putea verifica conformitatea acestora cu prevederile legii.
      (la data 18-iul-2016 Art. 11, alin. (2) din capitolul I completat de Art. 1, punctul 9. din Legea 148/2016 )
      (3)Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j), se execută la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire.
      prevederi din Art. 18 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 11 , alin.( 3 ) din capitolul I [+]
      Practică judiciară extinsă (2325 referinte)
      Practică judiciară (562 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      Art. 12
      (1)Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
      (2)O dată cu introducerea acţiunii se pot solicita instanţei judecătoreşti suspendarea autorizaţiei de construire sau desfiinţare şi oprirea executării lucrărilor, până la soluţionarea pe fond a cauzei.
      (la data 19-mai-2005 Art. 12, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. 1, punctul 9. din Legea 119/2005 )
      Practică judiciară extinsă (727 referinte)
      Practică judiciară (214 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu

      CAPITOLUL II: Concesionarea terenurilor pentru construcţii

      Art. 13
      (1)Terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii, în condiţiile respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titular a construcţiei.
      prevederi din Art. 60 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 13 , alin.( 1 ) din capitolul II [+]
      (2)Terenurile aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării de construcţii sau de obiective de uz şi/sau de interes public, cu respectarea documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
      prevederi din Art. 61 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 13 , alin.( 2 ) din capitolul II [+]
      (3)Concesionarea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu respectarea prevederilor legale, urmărindu-se valorificarea superioară a potenţialului terenului.
      Practică judiciară extinsă (368 referinte)
      Practică judiciară (142 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 14
      Până la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcţii, aflate în administrarea consiliilor locale şi care pot fi revendicate de foştii proprietari.
      Practică judiciară extinsă (99 referinte)
      Practică judiciară (31 referinte)
      Art. 15
      Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitaţie publică, cu plata taxei de redevenţă stabilite potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă pe termen limitat, după caz, în următoarele situaţii:
      a)pentru realizarea de obiective de utilitate publică sau de binefacere, cu caracter social, fără scop lucrativ, altele decât cele care se realizează de către colectivităţile locale pe terenurile acestora;
      b)pentru realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, potrivit legii;
      c)pentru realizarea de locuinţe pentru tineri până la împlinirea vârstei de 35 de ani;
      d)pentru strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre, potrivit legii;
      e)pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;
      f)pentru lucrări de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice definite potrivit legii, cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate potrivit legii.
      (la data 19-mar-2006 Art. 15, litera F. din capitolul II modificat de Art. I, punctul 4. din Legea 52/2006 )
      Practică judiciară extinsă (252 referinte)
      Practică judiciară (103 referinte)
      Art. 16
      (1)Terenurile prevăzute la art. 13, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţă publică de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi tipărită în cel puţin două ziare de largă circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.
      (2)Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa şi destinaţia terenului, stabilite prin documentaţiile de urbanism, precum şi taxa anuală minimală de redevenţă.
      (3)Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, după caz, cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi a capacităţii construcţiei, a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.
      (4)Licitaţia se efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop, prin hotărâre a consiliilor locale şi/sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu competenţele de autorizare stabilite la art. 4. Comisiile funcţionează la sediul consiliilor locale în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate terenurile.
      Practică judiciară extinsă (153 referinte)
      Practică judiciară (41 referinte)
      Art. 17
      Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin hotărârea consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de piaţă, la care se adaugă costul lucrărilor de infrastructură aferente.
      Practică judiciară extinsă (169 referinte)
      Practică judiciară (49 referinte)
      Art. 18
      Terenurile prevăzute la art. 13, ce se concesionează pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora, în funcţie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea următoarele suprafeţe:
      a)în localităţile urbane:
      1.până la 450 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj;
      2.până la 300 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj, cu două apartamente;
      3.până la 250 m2 pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, având cel mult 6 apartamente;
      4.pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit documentaţiilor de urbanism;
      b)în localităţile rurale, până la 1.000 m2 pentru o locuinţă.
      Practică judiciară extinsă (117 referinte)
      Practică judiciară (28 referinte)
      Art. 19
      Pentru realizarea unei case de vacanţă se poate concesiona un teren în suprafaţă de până la 250 m2.
      Practică judiciară extinsă (80 referinte)
      Practică judiciară (19 referinte)
      Art. 20
      Împotriva licitaţiei, până la momentul adjudecării, se va putea face contestaţie, de către orice persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspendă desfăşurarea licitaţiei până la soluţionarea sa definitivă.
      Practică judiciară extinsă (115 referinte)
      Practică judiciară (26 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 21
      Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a hotărârii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru situaţiile prevăzute la art. 15, se va încheia actul de concesiune, care se va înregistra de către concesionar în evidenţele de publicitate imobiliară, în termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii hotărârii.
      Practică judiciară extinsă (111 referinte)
      Practică judiciară (28 referinte)
      Art. 22
      (1)Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 13-19 se face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilită de către consiliile locale, consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi de natura construcţiei.
      (2)Anterior concesionării terenurile vor fi înscrise în cartea funciară.
      (la data 14-feb-2009 Art. 22 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      Practică judiciară extinsă (56 referinte)
      Practică judiciară (13 referinte)
      Art. 23
      (1)Intravilanul localităţilor se stabileşte prin planurile generale de urbanism - PUG -, aprobate potrivit legii.
      (2)Ulterior aprobării Planului General de Urbanism - PUG - pot fi introduse în intravilanul localităţilor şi unele terenuri din extravilan, numai în condiţii temeinic fundamentate pe bază de planuri urbanistice zonale - PUZ -, aprobate potrivit legii.
      (3)Terenurile destinate construirii, evidenţiate în intravilan, se scot din circuitul agricol, definitiv, prin autorizaţia de construire. În cazul în care proprietarul terenului doreşte să scoată din circuitul agricol doar o parte din terenul deţinut, pentru îndeplinirea acestei proceduri, autorizaţia de construire va fi însoţită de documentaţia tehnică cadastrală.
      (la data 27-iul-2012 Art. 23, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. IV din Legea 133/2012 )
      Practică judiciară extinsă (552 referinte)
      Practică judiciară (171 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer

      CAPITOLUL III: Răspunderi şi sancţiuni

      Art. 24
      Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
      a)executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) şi g), cu excepţiile prevăzute de lege;
      b)continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;
      c)întocmirea ori semnarea documentaţiilor tehnice - D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a proiectelor tehnice şi a documentaţiilor de execuţie, pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în condiţiile prevăzute la art. 9.
      (la data 01-feb-2014 Art. 24 din capitolul III modificat de Art. 36, punctul 1. din titlul II din Legea 187/2012 )
      Practică judiciară extinsă (721 referinte)
      Practică judiciară (181 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 73 din capitolul V (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 24 din capitolul III [+]
      Art. 241
      (1)Instanţa de judecată, prin hotărârea prin care soluţionează fondul cauzei, poate dispune încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei sau desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
      (2)Procurorul sau instanţa de judecată poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
      (la data 01-feb-2014 Art. 24 din capitolul III completat de Art. 28, punctul 1. din titlul II din Legea 255/2013 )
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 26
      (1)Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
      a)executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), c), e) şi g), de către investitor şi executant;
      (la data 01-feb-2014 Art. 26, alin. (1), litera A. din capitolul III modificat de Art. 36, punctul 3. din titlul II din Legea 187/2012 )
      b)executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), c), e) şi g), precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de construire în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor şi executant;
      (la data 01-feb-2014 Art. 26, alin. (1), litera B. din capitolul III modificat de Art. 36, punctul 3. din titlul II din Legea 187/2012 )
      c)aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;
      d)menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu;
      e)neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
      e1)neîndeplinirea obligaţiei de repunere în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul contractelor de închiriere de către titularii de licenţe/permise/autorizaţii, prevăzuţi la art. 71 alin. (2), la desfiinţarea acestora.
      (la data 04-nov-2016 Art. 26, alin. (1), litera E^1. din capitolul III modificat de Art. 1, punctul 5. din Legea 197/2016 )
      f)împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;
      g)neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8);
      h)neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2), precum şi emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiţionarea furnizării informaţiilor de interes public prevăzute la art. 6 alin. (1);
      (la data 14-oct-2009 Art. 26, alin. (1), litera H. din capitolul III modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 261/2009 )
      h1)neemiterea autorizaţiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);
      (la data 14-oct-2009 Art. 26, alin. (1), litera H. din capitolul III completat de Art. I, punctul 28. din Legea 261/2009 )
      i)emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
      - în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia de construire/desfiinţare;
      - în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
      - în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
      - în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în cazul lucrărilor de consolidare;
      - în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
      j)neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3);
      k)neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la controlul anterior;
      l)refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art. 34 alin. (7);
      n)neefectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii în condiţiile prevederilor art. 37 alin. (2).
      (2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite de persoanele fizice sau juridice, se sancţionează cu amendă după cum urmează:
      - de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a);
      - de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. f);
      - de 10.000 lei, cele prevăzute la lit. c);
      - de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d), e) şi e1);
      - de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la lit. h), h1) şi i);
      - de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j) şi k);
      - de 2.000 lei, cele prevăzute la lit. l) şi n);
      - de 1.000 lei, cele prevăzute la lit. g).
      (la data 04-nov-2016 Art. 26, alin. (2) din capitolul III modificat de Art. 1, punctul 6. din Legea 197/2016 )
      (3)Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.
      (4)Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului persoanei juridice.
      (5)Sancţiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplică funcţionarilor publici responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
      (6)În condiţiile prezentei legi nu se aplică sancţiunea avertisment.
      (la data 14-feb-2009 Art. 26 din capitolul III completat de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      Practică judiciară extinsă (11077 referinte)
      Practică judiciară (2741 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      prevederi din Art. 79 din capitolul VI , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 26 din capitolul III [+]
      prevederi din Art. 74 din capitolul V (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-03-01 pentru Art. 26 din capitolul III [+]
      prevederi din anexa 6 (Norme Metodologice din 2009) la data 2010-03-01 pentru Art. 26 din capitolul III [+]
      prevederi din anexa 7 (Norme Metodologice din 2009) la data 2014-03-19 pentru Art. 26 din capitolul III [+]
      Art. 27
      (1)Preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.
      (la data 16-oct-2006 Art. 27, alin. (1) din capitolul III modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 376/2006 )
      (11)Pe lângă autorităţile prevăzute la alin. (1), pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional, organele de control desemnate din cadrul Ministerului Transporturilor au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.
      (la data 18-mar-2016 Art. 27, alin. (1) din capitolul III completat de Art. IV, punctul 7. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      (2)Arhitectul-şef al judeţului şi personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcţiilor.
      (3)Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. h), h1), i)-k), se constată şi se sancţionează de către compartimentele de specialitate cu atribuţii de control ale autorităţilor administraţiei publice locale ale judeţelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pentru faptele săvârşite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit competenţelor de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
      (la data 01-mai-2016 Art. 27, alin. (3) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 6. din Legea 53/2016 )
      (31)Pe lângă autorităţile prevăzute la alin. (3), pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional, autorizate de către Ministerul Transporturilor, contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. c), d), h)-l), se constată şi se sancţionează şi de către organele de control desemnate ale Ministerului Transporturilor.
      (la data 18-mar-2016 Art. 27, alin. (3) din capitolul III completat de Art. IV, punctul 8. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      (4)Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), h1), i)-k) se constată şi se sancţionează numai de către organele de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
      (la data 01-mai-2016 Art. 27, alin. (4) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 6. din Legea 53/2016 )
      (5)Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de control ale administraţiei publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului judeţean ori primarului unităţii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază s-a săvârşit contravenţia.
      (la data 16-oct-2006 Art. 27, alin. (5) din capitolul III modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 376/2006 )
      (la data 14-feb-2009 Art. 27, alin. (6) din capitolul III abrogat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      Practică judiciară extinsă (2536 referinte)
      Practică judiciară (586 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      prevederi din Art. 71 din capitolul V (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 27 din capitolul III [+]
      prevederi din Art. 76 din capitolul VI , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 27 din capitolul III [+]
      prevederi din anexa 8 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 27 din capitolul III [+]
      Art. 28
      (1)O dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
      prevederi din Art. 59 din capitolul IV , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 28 , alin.( 1 ) din capitolul III [+]
      (2)Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, după caz, de instanţă. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
      (21)Pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional, decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către Ministerul Transporturilor pe baza unor expertize tehnice întocmite în condiţiile legii sau, după caz, de instanţa judecătorească.
      (22)În vederea fundamentării deciziei privitoare la menţinerea sau desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, rezultatele expertizei tehnice se supun aprobării Consiliului tehnico-economic al Ministerului Transporturilor pentru analiza conformităţii lucrărilor executate cu proiectul tehnic de execuţie elaborat conform legii şi cu respectarea condiţiilor din acordul de mediu sau punctul de vedere al autorităţii competente emis cu respectarea legislaţiei privind protecţia mediului. Decizia menţinerii/desfiinţării construcţiilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi stă la baza emiterii autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
      (la data 18-mar-2016 Art. 28, alin. (2) din capitolul III completat de Art. IV, punctul 9. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      (3)Măsura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară.
      Practică judiciară extinsă (3993 referinte)
      Practică judiciară (1060 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      Art. 29
      (1)Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe întregul teritoriu al ţării, şi de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
      (2)Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz, atunci când constată că acestea se realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
      (3)Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale încunoştinţează autoritatea administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul şi Ministerul Transporturilor, după caz, asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În această situaţie, organele de control ale consiliilor judeţene, locale sau ale Ministerului Transporturilor, după caz, au obligaţia să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
      (la data 18-mar-2016 Art. 29, alin. (3) din capitolul III modificat de Art. IV, punctul 10. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      Practică judiciară extinsă (223 referinte)
      Practică judiciară (56 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      prevederi din Art. 71 din capitolul V (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 29 din capitolul III [+]
      prevederi din Art. 72 din capitolul V (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 29 din capitolul III [+]
      Art. 30
      (1)Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1 % din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b) şi a lăcaşurilor de cult.
      (2)Virarea sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin. (1) se face în contul inspectoratelor teritoriale în construcţii, judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu transmiterea înştiinţării privind data începerii lucrărilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la plată a cotei prevăzute la alin. (1) se penalizează cu 0,15 % pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată. Disponibilităţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.
      (3)Cota stabilită la alin. (1) se aplică şi diferenţelor rezultate din actualizarea valorii lucrărilor autorizate, care se face o dată cu recepţia la terminarea lucrărilor.
      Practică judiciară extinsă (301 referinte)
      Practică judiciară (54 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 70 din capitolul IV , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 30 din capitolul III [+]
      (la data 14-oct-2009 Art. 30^1 din capitolul III abrogat de Art. I, punctul 31. din Legea 261/2009 )
      Art. 31
      Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.
      (la data 29-iun-2014 Art. 31 din capitolul III modificat de Art. I din Legea 82/2014 )
      Practică judiciară extinsă (2803 referinte)
      Practică judiciară (719 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      Art. 32
      (1)În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:
      a)încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;
      b)desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
      (2)În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).
      (3)În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
      (4)În situaţiile prevăzute la art. 24, organele de control vor putea cere organelor judiciare să dispună măsurile menţionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei să dispună oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
      (la data 01-feb-2014 Art. 32, alin. (4) din capitolul III modificat de Art. 28, punctul 2. din titlul II din Legea 255/2013 )
      (5)Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.
      Practică judiciară extinsă (4119 referinte)
      Practică judiciară (1102 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      Art. 33
      (1)Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, cât şi construcţiile, lucrările şi amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află construcţia, fără emiterea unei autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
      (la data 14-oct-2009 Art. 33, alin. (1) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 62 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 33 , alin.( 1 ) din capitolul III [+]
      (2)Procedura prevăzută la alin. (1) se poate declanşa din oficiu de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află construcţia sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparţinând domeniului public sau privat al statului.
      prevederi din Art. 62 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 33 , alin.( 2 ) din capitolul III [+]
      (3)În cazul neîndeplinirii de către autoritatea administraţiei publice competente a procedurii de desfiinţare, în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării prevăzute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului aparţinând domeniului public ori privat al statului va putea trece de îndată la desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie de construire.
      prevederi din Art. 62 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 33 , alin.( 3 ) din capitolul III [+]
      (4)Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, oraşelor ori comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
      prevederi din Art. 62 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 33 , alin.( 4 ) din capitolul III [+]
      (5)Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autorităţile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societăţi comerciale specializate în astfel de lucrări, în condiţiile legii.
      (la data 16-oct-2006 Art. 33 din capitolul III modificat de Art. 1, punctul 4. din Legea 376/2006 )
      prevederi din Art. 62 din capitolul IV , sectiunea 2 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 33 , alin.( 5 ) din capitolul III [+]
      Practică judiciară extinsă (799 referinte)
      Practică judiciară (232 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu [+]
      Art. 34
      (1)Studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de infrastructură, de gospodărie comunală, precum şi a lucrărilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism - studii şi proiecte de sistematizare elaborate înainte de 1990 la comanda fostelor consilii populare sau a altor instituţii ale statului - sunt şi rămân proprietate publică a judeţului sau a municipiilor, respectiv a municipiului Bucureşti.
      (la data 14-oct-2009 Art. 34, alin. (1) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      (2)În înţelesul prezentei legi, prin studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1) se înţelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale şi pe specialităţi, breviare de calcul, avizele şi acordurile obţinute, precum şi piesele desenate.
      (3)Arhivele cuprinzând studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1), intrate, la constituire, în patrimoniul societăţilor comerciale înfiinţate pe structura fostelor unităţi de proiectare judeţene şi din municipiul Bucureşti, se gestionează, potrivit legii, de către consiliile judeţene sau de către primăriile municipiilor, respectiv de Primăria Municipiului Bucureşti.
      (la data 14-oct-2009 Art. 34, alin. (3) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      (4)Inventarierea arhivelor se face de către comisii constituite în acest scop prin hotărâri ale consiliilor judeţene, municipale, respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
      (la data 14-oct-2009 Art. 34, alin. (4) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      (5)Refuzul inventarierii şi/sau al predării studiilor şi documentaţiilor se sancţionează potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările ulterioare.
      (6)În situaţia refuzului predării arhivelor, consiliile judeţene, municipale şi/sau Primăria Municipiului Bucureşti, după caz, se vor adresa în termen de 90 de zile instanţelor judecătoreşti, care vor soluţiona cererile în procedură de urgenţă, potrivit legii. Acţiunea în instanţă este scutită de taxa de timbru.
      (la data 14-oct-2009 Art. 34, alin. (6) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      (7)Accesul persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzând documentaţiile prevăzute la alin. (1), precum şi la documentaţiile de urbanism elaborate ulterior acestora şi gestionate de administraţiile publice locale, în vederea întocmirii documentaţiilor tehnice, este neîngrădit şi se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, municipal, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
      (la data 14-oct-2009 Art. 34, alin. (7) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      Practică judiciară extinsă (85 referinte)
      Practică judiciară (22 referinte)
      prevederi din Art. 80 din capitolul VI , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 34 din capitolul III [+]
      Art. 35
      (1)În condiţiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contravenţie se face cu indicarea locului, datei şi orei constatării, în conformitate cu dispoziţiile art. 31.
      (2)Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă executarea sancţiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă o dată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale în condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (2). De asemenea, plângerea nu suspendă măsura desfiinţării în condiţiile art. 33 alin. (1) a lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor ori a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor ori comunelor al căror termen prevăzut prin autorizaţie este expirat, dispusă în condiţiile art. 28 alin. (1).
      (la data 14-oct-2009 Art. 35, alin. (2) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      (3)În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 28 şi 29.**)
      Practică judiciară extinsă (841 referinte)
      Practică judiciară (196 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      comentariu publicat in lucrarea de DINESCU Adrian Gabriel, Legislatia contraventiilor. Comentarii, doctrina si jurisprudenta din 01-aug-2016, Hamangiu

      CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale şi tranzitorii

      Art. 36
      (1)Persoanele fizice şi juridice, care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi, sunt obligate să solicite emiterea autorizaţiei de construire şi să înceapă construcţia în termen de cel mult un an de la data obţinerii actului de concesionare a terenului.
      (2)În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde valabilitatea.
      Practică judiciară extinsă (207 referinte)
      Practică judiciară (73 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 37
      (1)Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări de construcţii în condiţiile prezentei legi au obligaţia de a executa integral lucrările până la termenul prevăzut în autorizaţie.
      (2)Lucrările de construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia realizării acestor lucrări în regie proprie. Recepţia la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administraţiei publice, desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.
      (la data 19-mar-2006 Art. 37, alin. (2) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 52/2006 )
      (21)Până la terminarea lucrărilor se pot întocmi procese-verbale de recepţie parţială, care să ateste stadiul fizic de execuţie, la solicitarea investitorului şi cu participarea obligatorie a reprezentanţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii în cazul investiţiilor finanţate din fonduri publice.
      (22)Se pot recepţiona ca fiind terminate lucrări executate în baza unor contracte de execuţie diferite, dar având ca obiect lucrări autorizate prin aceeaşi autorizaţie de construire/desfiinţare.
      (la data 04-nov-2016 Art. 37, alin. (2) din capitolul IV completat de Art. 1, punctul 7. din Legea 197/2016 )
      (3)La terminarea lucrărilor, beneficiarul autorizaţiei de construire are obligaţia să regularizeze taxa pentru autorizaţia de construire, potrivit legii.
      (4)O dată cu regularizarea taxei prevăzute la alin. (3), beneficiarii autorizaţiilor de construire vor regulariza şi celelalte cote prevăzute de lege.
      (la data 02-mai-2013 Art. 37, alin. (5) din capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Legea 127/2013 )
      (5)Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate.
      (la data 04-nov-2016 Art. 37, alin. (5) din capitolul IV modificat de Art. 1, punctul 7. din Legea 197/2016 )
      (6)Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, sau, după caz, a unui certificat de atestare a edificării construcţiei, eliberate de autoritatea administraţiei publice locale competentă, care să confirme situaţia juridică actuală a construcţiilor şi respectarea dispoziţiilor în materie şi a unei documentaţii cadastrale.
      (la data 04-nov-2016 Art. 37, alin. (5) din capitolul IV completat de Art. 1, punctul 7. din Legea 197/2016 )
      Practică judiciară extinsă (2142 referinte)
      Practică judiciară (535 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 38
      (1)Sunt de utilitate publică lucrările privind construcţiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
      (2)În vederea realizării lucrărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul căreia se află construcţiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publică în proprietatea privată şi valorificate, în condiţiile legii.
      Practică judiciară extinsă (22 referinte)
      Practică judiciară (5 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 39
      Toate construcţiile proprietate particulară, realizate în condiţiile prezentei legi, se declară, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după terminarea lor completă şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire.
      Practică judiciară extinsă (52 referinte)
      Practică judiciară (13 referinte)
      Art. 40
      (1)În cazul când într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu altă destinaţie, proprietarii acestora dobândesc şi o cotă-parte de proprietate asupra tuturor părţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată proprietatea lor.
      (2)O dată cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cotă-parte din dreptul de concesiune asupra terenului aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
      (3)Cotele-părţi prevăzute la alineatele precedente se determină proporţional cu suprafaţa utilă a locuinţelor, a caselor de vacanţă ori a suprafeţelor cu altă destinaţie din clădire, după caz.
      (la data 14-oct-2009 Art. 40, alin. (3) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 261/2009 )
      Practică judiciară extinsă (554 referinte)
      Practică judiciară (141 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 41
      (1)Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcţiei pentru a cărei realizare acesta a fost constituit, în aceleaşi condiţii se transmite şi autorizaţia de construire.
      (2)Dreptul de concesiune asupra terenului se înscrie în cartea funciară în temeiul actului juridic prin care a fost transmis dreptul de proprietate asupra construcţiei conform art. 40 alin. (1) şi prezentului articol, chiar şi în situaţiile în care nu a fost emis un act administrativ cu acest obiect, iar în actul juridic de transfer al dreptului de proprietate nu s-a stipulat în mod expres transmiterea concesiunii.
      (la data 04-nov-2016 Art. 41 din capitolul IV completat de Art. 1, punctul 7. din Legea 197/2016 )
      Practică judiciară extinsă (546 referinte)
      Practică judiciară (111 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 42
      (1)Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie în scopul asigurării cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare a construcţiilor asupra cărora au intervenit factori distructivi de origine naturală sau umană se emite pentru consolidarea întregii construcţii.
      prevederi din Art. 17 din capitolul I , sectiunea 4 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 42 , alin.( 1 ) din capitolul IV [+]
      (2)Emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare în vederea executării lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă pentru punerea în siguranţă a construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, care prezintă pericol public, indiferent de destinaţie, precum şi a lucrărilor la lăcaşuri de cult ori la monumente istorice clasate ori aflate în curs de clasare, indiferent de proprietar, cu excepţia celor în care se desfăşoară activităţi comerciale, este scutită de taxa de autorizare.
      (la data 14-oct-2009 Art. 42, alin. (2) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 33. din Legea 261/2009 )
      Practică judiciară extinsă (73 referinte)
      Practică judiciară (16 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      prevederi din Art. 69 din capitolul IV , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 42 din capitolul IV [+]
      Art. 43
      Prin excepţie de la prevederile art. 4, autorizarea executării lucrărilor de construcţii:
      a)cu caracter special, inclusiv cele executate la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), se face de către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în baza unor proceduri comune stabilite împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Culturii, în condiţiile legii;
      (la data 18-iul-2016 Art. 43, litera A. din capitolul IV modificat de Art. 1, punctul 10. din Legea 148/2016 )
      prevederi din Art. 57 din capitolul IV , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 43 , litera A . din capitolul IV [+]
      b)aferente infrastructurii de transport de interes naţional se face de către Ministerul Transporturilor, prin direcţia de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcţiilor.
      (la data 18-mar-2016 Art. 43, litera B. din capitolul IV modificat de Art. IV, punctul 11. din Ordonanta urgenta 7/2016 )
      prevederi din Art. 58 din capitolul IV , sectiunea 1 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 43 , litera B . din capitolul IV [+]
      Practică judiciară extinsă (170 referinte)
      Practică judiciară (41 referinte)
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 431
      (1)Publicul are dreptul să participe efectiv şi din timp la procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, să se documenteze şi să transmită comentarii şi opinii autorităţilor administraţiei publice locale competente, înaintea luării unei decizii asupra cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii aferente investiţiei pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării efectelor acesteia asupra mediului.
      (2)Informarea şi consultarea publicului se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 432
      (1)Orice persoană interesată, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, potrivit legii, pentru a ataca autorizaţia de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, după caz, emise de autoritatea administraţiei publice locale competentă pentru investiţiile prevăzute la art. 431 alin. (1).
      (2)Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a autorizaţiei de construire sau a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, după caz, persoanele prevăzute la alin. (1) vor solicita autorităţii administraţiei publice locale emitente revocarea actului, în tot sau în parte, dacă acesta nu a produs efecte juridice.
      (3)Procedura administrativă prealabilă prevăzută la alin. (2) este scutită de taxa de timbru şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.
      (la data 14-feb-2009 Art. 43 din capitolul IV completat de Art. I, punctul 32. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      comentariu publicat in lucrarea de Wolters Kluwer, Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 30-mai-2015, Wolters Kluwer [+]
      Art. 44
      (1)În condiţiile prezentei legi, în vederea realizării unui cadru legislativ unitar privind autorizarea lucrărilor de construcţii, toate reglementările tehnice - norme, normative, instrucţiuni -, cu aplicabilitate în domeniul construcţiilor şi urbanismului, elaborate de ministere şi de alte organe centrale, se transmit în mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
      (2)Ministerele şi celelalte organe centrale care au elaborat reglementări tehnice, potrivit prevederilor alin. (1), au obligaţia de a le transmite Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în vederea avizării în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi, sub sancţiunea încetării aplicabilităţii acestora.
      Practică judiciară extinsă (34 referinte)
      Practică judiciară (8 referinte)
      Art. 45
      (1)În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor organiza, în cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu funcţie de conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate, cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, şi pentru:
      a)avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, precum şi eliberarea certificatelor de urbanism;
      (la data 14-feb-2009 Art. 45, alin. (1), litera B. din capitolul IV abrogat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 214/2008 )
      c)întocmirea şi eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare;
      d)organizarea şi exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcţii.
      (11)Autorităţile administraţiei publice competente pot organiza în cadrul structurilor de specialitate prestarea serviciilor privind obţinerea, contra cost în condiţiile legii, la cererea solicitantului, a avizelor şi acordurilor necesare autorizării executării lucrărilor de construcţii.
      (la data 14-oct-2009 Art. 45, alin. (1) din capitolul IV completat de Art. I, punctul 35. din Legea 261/2009 )
      prevederi din Art. 11 din capitolul I , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 45 , alin.( 1^1 ) din capitolul IV [+]
      (2)Consiliul local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului propriu, în condiţiile prevăzute la alin. (1), în baza unei hotărâri adoptate în acest sens.
      (3)Structurile de specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de specialitate, analizează şi avizează cererile depuse pentru emiterea certificatelor de urbanism şi documentaţiile pentru emiterea autorizaţiilor de construire din competenţa de emitere a primarilor comunelor şi oraşelor care nu au constituite încă structuri de specialitate, în condiţiile prevederilor alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 4 alin. (1) lit. e), la cererea acestora.
      (la data 14-oct-2009 Art. 45, alin. (3) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 261/2009 )
      (31)Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. e), preşedinţii consiliilor judeţene pot emite autorizaţii de construire pentru lucrări din aria de competenţă a primarilor comunelor şi oraşelor care încă nu au constituite structurile de specialitate potrivit prevederilor alin. (1), pe termen limitat, la solicitarea acestora.
      (la data 14-oct-2009 Art. 45, alin. (3^1) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 36. din Legea 261/2009 )
      (4)În cazul în care, din cauza lipsei de specialişti, nu se pot constitui structurile de specialitate prevăzute la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se vor aplica în mod corespunzător prevederile alin. (3).
      (5)Funcţia de arhitect-şef, prevăzută la alin. (1), se înscrie în nomenclatorul funcţiilor de conducere din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi locale şi se echivalează după cum urmează:
      a)şef de departament sau director general, pentru arhitectul-şef al municipiului Bucureşti, respectiv pentru arhitectul-şef al judeţului, arhitecţii-şefi ai municipiilor, precum şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
      b)şef serviciu, pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
      c)şef birou, pentru persoanele cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi al autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor de comună, şefi ai structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
      (6)Pentru constituirea băncii de date, toţi posesorii de reţele tehnico-edilitare, supra- şi subterane, sunt obligaţi să transmită autorităţilor administraţiei publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti planurile cadastrale cuprinzând traseele reţelelor existente pe teritoriul judeţului şi al localităţilor, respectiv al municipiului Bucureşti. Aceste planuri vor fi puse de autorităţile administraţiei publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti la dispoziţia tuturor primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate reţelele tehnico-edilitare.
      (la data 14-oct-2009 Art. 45, alin. (6) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 37. din Legea 261/2009 )
      Practică judiciară extinsă (77 referinte)
      Practică judiciară (24 referinte)
      prevederi din Art. 10 din capitolul I , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 45 din capitolul IV [+]
      prevederi din Art. 82 din capitolul VI , sectiunea 3 (Norme Metodologice din 2009) la data 2009-11-23 pentru Art. 45 din capitolul IV [+]
      (la data 19-mar-2006 Art. 46 din capitolul IV abrogat de Art. I, punctul 9. din Legea 52/2006 )
      Art. 47
      1.Anexa nr. 1 privind conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcţii şi anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantă din prezenta lege.
      Practică judiciară extinsă (43 referinte)
      Practică judiciară (22 referinte)
      Art. 471
      Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
      (la data 14-oct-2009 Art. 47 din capitolul IV completat de Art. I, punctul 37. din Legea 261/2009 )
      Art. 48
      Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasării construcţiilor, precum şi a trecerii în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor acţiuni de interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2.490/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi autorizarea construirii, reparării şi desfiinţării construcţiilor şi a altor lucrări, publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
      Practică judiciară extinsă (40 referinte)
      Practică judiciară (12 referinte)

    • HOTĂRÂRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

      În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

      Art. I
      Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 10 mai 2005, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
      1.La articolul 7 alineatul (2), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
      "b) deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase stabilite potrivit anexei nr. 3;
      c) deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) şi care satisfac criteriile relevante de acceptare stabilite potrivit anexei nr. 3; aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în spaţii destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase."
      2.La articolul 13 alineatul (2), litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "k) În cazul în care este necesară evaluarea impactului asupra mediului conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, titularul proiectului este obligat să completeze documentaţia de solicitare cu informaţiile prevăzute la art. 11-13 din acelaşi act normativ."
      3.La articolul 13 alineatul (5), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "d) obligaţia operatorului depozitului de a raporta anual autorităţii competente pentru protecţia mediului tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate şi rezultatele programului de monitorizare potrivit cerinţelor prevăzute la art. 17-25 şi în anexa nr. 4;"
      4.La articolul 16, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "(2) Fără a aduce atingere dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, atunci când deşeurile nu sunt acceptate în depozitul de deşeuri, operatorul are obligaţia de a informa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile."
      6.La anexa nr. 4, punctul 2.2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "2.2.1. Controlul calităţii apei de suprafaţă, a levigatului, a gazului de depozit şi frecvenţa de prelevare şi analizare se realizează conform tabelului nr. 4.2."
      7.La anexa nr. 4, după punctul 2.2.5 se introduce un nou punct, punctul 2.2.6, cu următorul cuprins:
      "2.2.6. Pentru levigat şi pentru apă se va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziţia medie."

      Art. II
      În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare, sintagma "acord/acord integrat de mediu" se înlocuieşte cu sintagma "acord de mediu".

    • HOTĂRÂRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

      În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

      Art. I
      Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 10 mai 2005, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
      1.La articolul 7 alineatul (2), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
      "b) deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase stabilite potrivit anexei nr. 3;
      c) deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) şi care satisfac criteriile relevante de acceptare stabilite potrivit anexei nr. 3; aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în spaţii destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase."
      2.La articolul 13 alineatul (2), litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "k) În cazul în care este necesară evaluarea impactului asupra mediului conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, titularul proiectului este obligat să completeze documentaţia de solicitare cu informaţiile prevăzute la art. 11-13 din acelaşi act normativ."
      3.La articolul 13 alineatul (5), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "d) obligaţia operatorului depozitului de a raporta anual autorităţii competente pentru protecţia mediului tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate şi rezultatele programului de monitorizare potrivit cerinţelor prevăzute la art. 17-25 şi în anexa nr. 4;"
      4.La articolul 16, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "(2) Fără a aduce atingere dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, atunci când deşeurile nu sunt acceptate în depozitul de deşeuri, operatorul are obligaţia de a informa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile."
      6.La anexa nr. 4, punctul 2.2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
      "2.2.1. Controlul calităţii apei de suprafaţă, a levigatului, a gazului de depozit şi frecvenţa de prelevare şi analizare se realizează conform tabelului nr. 4.2."
      7.La anexa nr. 4, după punctul 2.2.5 se introduce un nou punct, punctul 2.2.6, cu următorul cuprins:
      "2.2.6. Pentru levigat şi pentru apă se va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziţia medie."

      Art. II
      În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare, sintagma "acord/acord integrat de mediu" se înlocuieşte cu sintagma "acord de mediu".

    • HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor

      În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

       

      CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

      Art. 1
      (1)Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor noi, cât şi pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.
      (2)Reglementarea acestei activităţi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaţă, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei, pe întreaga durată de exploatare a depozitului, cât şi după expirarea acesteia.
      (3)Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, se consideră realizate pentru depozitele de deşeuri, dacă sunt realizate cerinţele prezentei hotărâri.
      (4)Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi este prevăzută în anexa nr. 1.
      Art. 2
      Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărui depozit, definit conform anexei nr. 1 lit. b).
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 3
      (1)Prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor activităţi:
      a)împrăştierea pe sol, în scopul ameliorării calităţii sau fertilizării, a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti, a nămolurilor de dragare sau a altor tipuri de nămoluri similare;
      b)folosirea unor deşeuri inerte la lucrări de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru construcţii în depozite de deşeuri;
      c)depunerea nămolurilor de dragare, nepericuloase, în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;
      d)depozitarea solului necontaminat sau a deşeurilor inerte rezultate în urma activităţilor de prospectare şi extracţie, tratării şi stocării resurselor minerale, cât şi cele din exploatarea carierelor.
      (2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.5 şi 2.1 din anexa nr. 2 depunerea de deşeuri nepericuloase, altele decât deşeurile inerte, rezultate de la prospecţiuni şi extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor şi care sunt depozitate într-o manieră ce previne poluarea mediului şi riscurile pentru sănătatea populaţiei.
      (3)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 7 alin. (3), art. 11, art. 13 alin. (5), art. 15 alin. (1) şi (2), art. 19 şi 20, ale pct. 1.3, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 2, ale anexei nr. 3, cu excepţia pct. 3.1, nivelul 3, şi ale pct. 2.2, 2.3 şi 2.4 din anexa nr. 4 depozitele pentru deşeuri nepericuloase sau inerte în aşezări izolate şi numai dacă depozitul este destinat eliminării deşeurilor generate în acea localitate izolată; această excepţie se face cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.
      (4)Lista localităţilor izolate prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului autorităţii centrale de protecţie a mediului până la data de 31 decembrie 2005.
      (5)Fără a prejudicia prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, se exceptează stocarea subterană, astfel cum este definită în anexa nr. 1 lit. v), de la aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1), (2) şi (3) şi a prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 şi 2.2 din anexa nr. 2 şi ale pct. 2.1-2.4 din anexa nr. 4.
      (6)Se exceptează de la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri spaţiile de depozitare existente din zona rurală şi numai dacă acestea sunt destinate eliminării deşeurilor generate în localităţile pe care le deservesc.
      (7)Spaţiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform "Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase", care face parte integrantă din procedura de încetare a activităţii de depozitare, care se aprobă prin ordin al ministrului autorităţii centrale pentru protecţia mediului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 4
      Depozitele se clasifică în funcţie de natura deşeurilor depozitate, astfel:
      a)depozite pentru deşeuri periculoase;
      b)depozite pentru deşeuri nepericuloase;
      c)depozite pentru deşeuri inerte.
      Practică judiciară extinsă (3 referinte)
      Practică judiciară (3 referinte)
      Art. 5
      Deşeurile care nu se acceptă la depozitare într-un depozit sunt:
      a)deşeuri lichide;
      b)deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăţi ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
      c)deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita în anexa nr. I E şi având categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
      d)toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în construcţii într-un depozit;
      e)orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 6
      (1)Autoritatea centrală pentru protecţia mediului elaborează împreună cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu autorităţile regionale de protecţia mediului Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor.
      (2)Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectivă, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz şi/sau recuperarea materialelor şi energiei, astfel încât să conducă la realizarea următoarelor obiective:
      a)reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
      b)reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
      c)reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.
      (3)Termenele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi c) pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu maximum 4 ani, dacă această prelungire este autorizată de autoritatea centrală pentru protecţia mediului.
      Art. 7
      (1)În depozitele de deşeuri periculoase este permisă numai depozitarea deşeurilor periculoase ce îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3.
      (2)În depozitele de deşeuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deşeuri:
      a)deşeuri municipale;
      b)deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase stabilite potrivit anexei nr. 3;
      (la data 22-dec-2010 Art. 7, alin. (2), litera B. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Hotarirea 1292/2010
      c)deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) şi care satisfac criteriile relevante de acceptare stabilite potrivit anexei nr. 3; aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în spaţii destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase.
      (la data 22-dec-2010 Art. 7, alin. (2), litera C. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Hotarirea 1292/2010 )
      (3)În depozitele de deşeuri inerte este permisă numai depozitarea deşeurilor inerte.
      (4)Se interzice amestecarea deşeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozite.
      (5)Depozitarea deşeurilor, conform prevederilor alin. (1) şi (2) este permisă numai dacă deşeurile sunt supuse în prealabil unor operaţii de tratare fezabile tehnic şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta hotărâre.
      (6)Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasă de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasă de depozit sunt stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 şi se revizuiesc în funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-economice.
      Art. 8
      (1)Cerinţele şi măsurile operaţionale şi tehnice pentru depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004. Normativul tehnic se revizuieşte în funcţie de modificarea prevederilor legislative naţionale şi europene şi a condiţiilor tehnico-economice.
      (2)Prevederile normativului tehnic se aplică depozitelor de deşeuri inerte, nepericuloase şi periculoase pentru toate etapele de proiectare, construcţie, exploatare, închidere şi monitorizare postînchidere a unui depozit de deşeuri.
      Art. 9
      (1)Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ţină seama de prevederile Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi ale Planului naţional de gestionare a deşeurilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004, precum şi de planurile regionale de gestionare a deşeurilor, pentru realizarea depozitelor zonale de deşeuri municipale.
      (2)Depozitele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie depozite de deşeuri zonale care deservesc cel puţin 150.000 de locuitori, având la bază abordarea regională a gestiunii deşeurilor.
      (3)Consiliile locale şi/sau judeţene iau măsurile necesare pentru construirea depozitelor de deşeuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor.
      (4)În situaţia în care depozitele deservesc două sau mai multe judeţe, programul de funcţionare şi costurile operaţiilor de depozitare se stabilesc de comun acord cu toate autorităţile administraţiei publice locale implicate.
      Practică judiciară extinsă (5 referinte)
      Practică judiciară (3 referinte)
      Art. 10
      (1)Costurile aferente activităţii de depozitare se suportă de către generatorii şi deţinătorii de deşeuri.
      (2)Autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea unui depozit de deşeuri municipale, cât şi costurile estimate pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deşeu în acel depozit.
      (3)Autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfăşoară activităţi de precolectare, colectare şi transport să depună aceste deşeuri la depozitele la care a fost arondată localitatea în care aceştia îşi desfăşoară activitatea conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune. Localităţile care sunt arondate la depozit sunt indicate în acordul/autorizaţia de mediu, după caz.
      (4)Tarifele pentru activitatea de depozitare a deşeurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operaţiilor precizate de autoritatea centrală pentru protecţia mediului.
      (5)Operatorii economici generatori de deşeuri industriale care operează propriile depozite evidenţiază separat în registrele contabile costurile prevăzute pentru organizarea, exploatarea şi închiderea depozitului de deşeuri.
      (6)Operatorii depozitelor de deşeuri industriale care oferă servicii de depozitare pentru terţi vor lua măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea şi exploatarea depozitului, cât şi costurile estimate pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de preţul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deşeu în acel depozit.
      Practică judiciară extinsă (5 referinte)
      Practică judiciară (1 referinte)
      Art. 11
      (1)Solicitantul unei autorizaţii de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare, conform legislaţiei în vigoare, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire postînchidere a depozitului.
      (2)Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.
      Art. 12
      (1)Operatorul depozitului este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.
      (2)Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobândă deschis la o bancă comercială, cu excepţia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituţie publică şi fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie şi contabilitate publică în a cărei rază acesta îşi are sediul fiscal. Dobânda obţinută constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului.
      (3)Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului şi se realizează prin eşalonarea anuală a acestei sume, astfel:
      a)din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcţiune a depozitului unde se realizează depozitarea deşeurilor pentru terţa persoană;
      b)cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deşeuri.
      (4)Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabileşte iniţial prin proiect şi se recalculează la cel mult 3 ani în vederea asigurării sumei stabilite la alin. (3).
      (5)Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operaţiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toată perioada exploatării depozitului; aceste sume sunt previzionate.
      (6)Consumul fondului se face pe baza situaţiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei părţi a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situaţiilor de lucrări justificative.
      (7)Fondul prevăzut la alin. (1) nu se include la masa credală în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.
      (8)Controlul alimentării şi utilizării fondului se realizează de către autorităţile competente ale administraţiei publice locale pentru finanţe publice, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
      (9)Autorităţile administraţiei publice locale asigură transparenţa informaţiei privind costul depozitării deşeurilor şi al implicaţiilor realizării depozitului de deşeuri.
      Practică judiciară extinsă (4 referinte)
      Practică judiciară (2 referinte)

      CAPITOLUL II: Cerinţe specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului şi autorizaţiei de mediu pentru depozitele de deşeuri

      Art. 13
      (1)Reglementarea activităţii privind depozitarea deşeurilor se face cu respectarea prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare, prin emiterea acordului şi autorizaţiei integrate de mediu, dacă depozitele cad sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, şi prin emiterea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu pentru depozitele care nu se supun prevederilor legale menţionate.
      (2)Documentaţia care se înaintează autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii acordului/acordului integrat de mediu, conţine, pe lângă cerinţele prevăzute în legislaţia naţională în vigoare, şi următoarele elemente specifice depozitelor de deşeuri:
      a)identitatea solicitantului şi a operatorului, atunci când sunt entităţi diferite;
      b)dovada că proiectul depozitului este în conformitate cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi cu planurile regionale de gestionare a deşeurilor;
      c)descrierea tipului şi a cantităţii totale de deşeuri care urmează să fie depozitate;
      d)capacitatea de depozitare propusă pe amplasament;
      e)descrierea amplasamentului, conform pct. 1.1.2 din anexa nr. 2, inclusiv gestiunea apelor, caracteristicile sale hidrogeologice şi geologice; aceste informaţii se vor asigura prin studii de specialitate întocmite conform prevederilor legale în vigoare;
      f)avizul de gospodărire a apelor emis de autoritatea competentă;
      g)metodele propuse de prevenire şi reducere a poluării;
      h)planul de funcţionare propus;
      i)planul de închidere propus şi procedurile de urmărire postînchidere;
      j)planul de intervenţie;
      k)În cazul în care este necesară evaluarea impactului asupra mediului conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, titularul proiectului este obligat să completeze documentaţia de solicitare cu informaţiile prevăzute la art. 11-13 din acelaşi act normativ.
      (la data 22-dec-2010 Art. 13, alin. (2), litera K. din capitolul II modificat de Art. I, punctul 2. din Hotarirea 1292/2010 )
      (3)Pentru emiterea acordului/acordului integrat de mediu pentru un depozit trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
      a)proiectul de depozit să fie în conformitate cu cerinţele prezentei hotărâri şi ale prevederilor Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
      b)gestionarea depozitului să se încredinţeze unei persoane fizice care este competentă tehnic pentru conducerea lui şi să se asigure instruirea profesională şi tehnică a operatorilor şi personalului depozitului;
      c)depozitul să se exploateze astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor.
      (4)Înainte de începerea operaţiilor de depozitare a deşeurilor, autoritatea competentă pentru protecţia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării tuturor cerinţelor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. Aceasta nu va reduce în nici un fel responsabilitatea operatorului în condiţiile autorizaţiei.
      (5)Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să conţină, în afara cerinţelor generale prevăzute în legislaţia de autorizare, şi următoarele cerinţe specifice:
      a)clasa depozitului;
      b)lista cu tipurile de deşeuri, conform art. 7 alin. (6), şi cantitatea totală de deşeuri care este autorizată să fie depozitată în depozit;
      c)cerinţele pentru pregătirea depozitului, operaţiile de depozitare, procedurile de monitorizare şi control, inclusiv planuri de intervenţie în caz de accidente, precum şi planul şi operaţiile de închidere şi operaţiile de urmărire postînchidere, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
      d)obligaţia operatorului depozitului de a raporta anual autorităţii competente pentru protecţia mediului tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate şi rezultatele programului de monitorizare potrivit cerinţelor prevăzute la art. 17-25 şi în anexa nr. 4;
      (la data 22-dec-2010 Art. 13, alin. (5), litera D. din capitolul II modificat de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 1292/2010 )
      e)autorizaţia emisă de autoritatea administraţiei publice centrale competentă pentru reglementarea serviciilor de salubrizare, care să ateste că operatorul depozitului deţine licenţa pentru desfăşurarea activităţii de administrare a depozitului;
      f)autorizaţia de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă;
      g)dovada constituirii garanţiei financiare prevăzute la art. 11 alin. (1).
      Practică judiciară extinsă (2 referinte)
      Art. 14
      Datele privind autorizaţiile de mediu emise pentru depozitele de deşeuri sunt transmise, la cerere, Institutului Naţional de Statistică.

      CAPITOLUL III: Proceduri de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri

      Art. 15
      (1)Operatorii depozitelor de deşeuri sunt obligaţi să respecte, la primirea deşeurilor în depozit, următoarele proceduri de recepţie:
      a)verificarea documentaţiei privind cantităţile şi caracteristicile deşeurilor, originea şi natura lor, inclusiv buletine de analiza pentru deşeurile industriale, iar pentru deşeurile municipale, când există suspiciuni, precum şi date privind identitatea producătorului sau a deţinătorului deşeurilor;
      b)inspecţia vizuală a deşeurilor la intrare şi la punctul de depozitare şi, după caz, verificarea conformităţii cu descrierea prezentată în documentaţia înaintata de deţinător, conform procedurii stabilite la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa nr. 3;
      c)păstrarea, cel puţin o lună, a probelor reprezentative prelevate pentru verificările impuse conform prevederilor cuprinse la pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa nr. 3, precum şi înregistrarea rezultatelor determinărilor;
      d)păstrarea unui registru cu înregistrările privind cantităţile, caracteristicile deşeurilor depozitate, originea şi natura, data livrării, identitatea producătorului, a deţinătorului sau, după caz, a colectorului - în cazul deşeurilor municipale, iar în cazul deşeurilor periculoase, a localizării precise a acestora în depozit. Pentru depozitele de deşeuri zonale, datele se introduc şi pe suport electronic tip bază de date.
      (2)În mod obligatoriu, operatorul depozitului eliberează celui care predă deşeurile o confirmare scrisă a recepţiei fiecărei cantităţi livrate acceptate la depozit, conform anexei nr. 3 la Procedura de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 2/211/118/2004.
      (3)Pentru depozitele care au fost exceptate de la prevederile prezentei hotărâri în temeiul art. 3 alin. (3), autorităţile competente pentru protecţia mediului iau măsurile necesare pentru a asigura:
      a)inspecţia vizuală regulată a deşeurilor în punctul de depozitare, pentru a se asigura că doar deşeurile nepericuloase din localitatea izolată sunt acceptate la depozit; şi
      b)ţinerea unui registru al cantităţilor de deşeuri care sunt depozitate la depozit.
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 16
      (1)La controlul efectuat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, operatorul depozitului este obligat să demonstreze cu documente că deşeurile au fost acceptate în conformitate cu condiţiile din autorizaţie şi că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectivă.
      (2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, atunci când deşeurile nu sunt acceptate în depozitul de deşeuri, operatorul are obligaţia de a informa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile.
      (la data 22-dec-2010 Art. 16, alin. (2) din capitolul III modificat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1292/2010 )
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Practică judiciară (1 referinte)

      CAPITOLUL IV: Proceduri de control şi urmărire în faza de exploatare a depozitului de deşeuri

      Art. 17
      (1)Operatorul depozitului este obligat să instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri şi să suporte costurile acestuia. Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deşeuri cuprind:
      a)automonitorizarea tehnologică;
      b)automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.
      (2)Operatorii depozitelor existente prevăzute în anexa nr. 5 instituie sistemul de monitorizare conform programului de conformare din autorizaţia de mediu emisă în vederea sistării sau conformării depozitelor de deşeuri.
      Art. 18
      (1)Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării şi funcţionării următoarelor amenajări şi dotări posibile din depozite:
      a)starea drumului de acces şi a drumurilor din incintă;
      b)starea impermeabilizării depozitului;
      c)funcţionarea sistemelor de drenaj;
      d)comportarea taluzurilor şi a digurilor;
      e)urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
      f)funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate;
      g)funcţionarea instalaţiilor de captare şi ardere a gazelor de depozit;
      h)funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale;
      i)starea altor utilaje şi instalaţii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spălare/dezinfecţie auto, incinerare.
      (2)Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii şi explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj şi tasări inegale ale deşeurilor în corpul depozitului.
      Art. 19
      (1)Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4 şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
      (2)Determinările prevăzute în anexa nr. 4 şi în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor se efectuează de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează într-un registru pe toată perioada de monitorizare.
      Art. 20
      Operatorul depozitului este obligat să raporteze autorităţii competente pentru protecţia mediului după cum urmează:
      a)semestrial, datele înregistrate în urma monitorizării, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, precum şi stadiul îndeplinirii măsurilor din programul pentru conformare, dacă este cazul;
      b)în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.
      Practică judiciară extinsă (3 referinte)
      Art. 21
      Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte măsurile de remediere care se impun din analiza informărilor prezentate de operator, în urma producerii unor evenimente cu impact semnificativ asupra mediului, iar costul acestora este suportat de operator.

      CAPITOLUL V: Proceduri de închidere a depozitelor de deşeuri şi urmărirea postînchidere a acestora

      Art. 22
      (1)Depozitul sau o secţiune a depozitului se închide în următoarele situaţii:
      a)când sunt îndeplinite condiţiile cuprinse în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu referitoare la perioada de funcţionare;
      b)la cererea operatorului depozitului şi după analiza şi aprobarea acesteia de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
      c)prin decizie motivată a autorităţii competente pentru protecţia mediului.
      (2)Închiderea depozitelor se realizează conform prevederilor prezentei hotărâri şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
      Art. 23
      Etapele de aprobare a închiderii depozitului sau a unei părţi din depozit sunt următoarele:
      a)autoritatea competentă pentru protecţia mediului evaluează toate rapoartele înaintate de operator conform art. 20 şi efectuează o inspecţie finală a amplasamentului;
      b)autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte operaţiunile de închidere a depozitului; această decizie nu afectează responsabilitatea operatorului depozitului prevăzută în autorizaţia de mediu;
      c)autoritatea competentă pentru protecţia mediului comunică operatorului depozitului decizia de închidere.
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 24
      (1)Pentru depozitele de deşeuri municipale şi industriale nepericuloase existente, care sistează depozitarea până la data de 31 decembrie 2006, conform calendarului de sistare a activităţii din tabelele 5.1 şi 5.6 din anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate stabili, în funcţie de rezultatele evaluărilor de mediu, aplicarea unor cerinţe simplificate de închidere prevăzute în îndrumarul de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri nepericuloase.
      (2)Suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistrează în registrul de cadastru şi se marchează vizibil pe documentele cadastrale.
      Art. 25
      (1)Operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul postînchidere al depozitului, conform autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
      (2)Perioada de urmărire postînchidere este stabilită de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Această perioadă este de minimum 30 de ani şi poate fi prelungită dacă prin programul de monitorizare postînchidere se constată că depozitul nu este încă stabil şi prezintă un risc potenţial pentru factorii de mediu.
      (3)Monitorizarea postînchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinărilor efectuate sunt păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare.
      (4)Operatorul depozitului este obligat să anunţe în mod operativ autorităţii competente pentru protecţia mediului producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevante prin procedurile de control, şi să respecte decizia autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului privind măsurile de remediere impuse în perioada postînchidere.
      Practică judiciară extinsă (2 referinte)

      CAPITOLUL VI: Depozite existente

      Art. 26
      (1)Depozitele de deşeuri municipale conforme existente sau care se conformează prevederilor prezentei hotărâri până la data de 31 decembrie 2006 continuă să funcţioneze până la epuizarea capacităţii proiectate.
      (2)Depozitele existente de deşeuri industriale nepericuloase care se conformează până la data de 16 iulie 2009 continuă să funcţioneze până la epuizarea capacităţii proiectate.
      (3)Depozitele existente neconforme prevăzute în anexa nr. 5 sistează activitatea conform calendarului de sistare a activităţii prevăzut în anexă şi aplică prevederile legale de operare şi monitorizare în vederea închiderii sau aplică prevederile legale în vederea închiderii şi urmăririi postînchidere.
      Practică judiciară extinsă (4 referinte)
      Art. 27
      (1)Operatorii depozitelor prevăzute la art. 26 alin. (3) au obligaţia ca până la data de 31 decembrie 2005 să îndeplinească următoarele cerinţe:
      a)întocmesc bilanţul de mediu nivel I şi II şi, dacă este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;
      b)prezintă autorităţii competente pentru protecţia mediului o evaluare a costurilor realizării obligaţiilor de mediu stabilite şi sursele de finanţare în vederea închiderii.
      (2)Pe baza rezultatelor evaluărilor de mediu şi a calendarului de sistare a activităţii prevăzut în anexa nr. 5, se emite autorizaţie de mediu cu program de conformare în vederea închiderii depozitelor sau aviz de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, conform prevederilor legale în vigoare.
      Art. 28
      (1)Operatorii depozitelor existente care primesc autorizaţie de mediu au obligaţia să îşi constituie fondul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, conform prevederilor art. 12, aplicabile depozitelor existente, pe perioada rămasă până la sistarea activităţii.
      (2)Pentru depozitele de deşeuri municipale aflate în proprietatea autorităţilor administraţiei publice locale sau care au fost concesionate de către acestea, în situaţia în care constituirea fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere conduce la costuri excesive din punct de vedere social, autorităţile administraţiei publice locale identifică sursele de finanţare pentru completarea fondului.
      Art. 29
      Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi care trebuie să se închidă conform calendarului de închidere cuprins în anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide ca acestea să îşi înceteze activitatea în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.
      Practică judiciară extinsă (3 referinte)
      Art. 30
      Autorităţile administraţiei publice locale vor iniţia acţiuni pentru deschiderea unui depozit zonal în situaţia în care depozitul în operare atinge circa 75% din capacitatea proiectată.
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)
      Art. 31
      (1)Depozitele de deşeuri industriale periculoase existente în evidenţa autorităţii competente pentru protecţia mediului, conforme din punct de vedere constructiv, se supun următoarelor prevederi:
      a)se clasifică conform prevederilor art. 4, respectă procedura de primire a deşeurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 şi ale anexei nr. 3, până la data de 31 decembrie 2005;
      b)nu primesc la depozitare deşeurile de natura celor prevăzute la art. 5 începând de la data de 1 ianuarie 2007;
      c)acceptă la depozitare doar deşeuri periculoase tratate conform prevederilor art. 7 şi 8, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
      (2)Depozitele de deşeuri industriale periculoase care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri, cuprinse în tabelele nr. 5.5 şi 5.9 din anexa nr. 5, sistează activitatea până la data de 31 decembrie 2006, în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.

      CAPITOLUL VII: Contravenţii

      Art. 32
      Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
      a)nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 20 lit. a) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
      b)nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) de către titularul activităţii, art. 12 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) de către operatorii depozitelor şi operatorii economici, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
      c)nerespectarea prevederilor referitoare la respectarea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);
      d)nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
      e)nerespectarea prevederilor art. 16 de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 150.000.000 lei (15.000 RON);
      f)neîndeplinirea prevederilor art. 10 alin. (5) şi (6) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
      g)nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
      h)nerespectarea prevederilor art. 5 de către operatorii depozitelor şi ale art. 7 alin. (1)-(5) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);
      i)nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (2) şi ale art. 28 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
      j)nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2), ale prevederilor pct. 1.1.2.1.1 din anexa nr. 2 de către autorităţile administraţiei publice locale, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
      k)nerespectarea prevederilor pct. 1.2, 1.3 şi 2 din anexa nr. 2 de către proiectanţii şi constructorii de depozite şi autorităţile administraţiei publice locale dacă acceptă proiecte de depozite de deşeuri care nu respectă prevederile prezentei hotărâri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
      l)nerespectarea prevederilor art. 19, ale art. 20 lit. b), ale art. 25 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);
      m)nerespectarea prevederilor art. 31 alin. (2) de către operatorii depozitelor de deşeuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON).
      Practică judiciară extinsă (4 referinte)
      Practică judiciară (1 referinte)
      Art. 33
      Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor competente centrale sau locale, conform atribuţiilor stabilite de legislaţia în vigoare.
      Art. 34
      Prevederile art. 33 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

      CAPITOLUL VIII: Dispoziţii finale

      Art. 35
      Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
      Art. 36
      Raportarea către Comisia Europeană pentru implementarea Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor se realizează începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.
      (2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene, la intervale de 3 ani, raportul privind stadiul implementării dispoziţiilor prezentei hotărâri.
      (3)Raportul prevăzut la alin. (2) va fi elaborat pe baza chestionarului sau a oricărui alt format comunicat de Comisia Europeană în conformitate cu procedura prevăzută la art. 6 din Directiva Consiliului nr. 91/692/CEE de standardizare şi raţionalizare a rapoartelor privind aplicarea anumitor directive referitoare la mediu. Acest raport se va transmite Comisiei Europene în termen de 9 luni de la încheierea perioadei de raportare de 3 ani.
      (4)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului aduce la cunoştinţa publicului raportul prevăzut la alin. (2), în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, concomitent cu transmiterea acestuia către Comisia Europeană.
      (5)Informaţiile comunicate potrivit prevederilor alin. (3) trebuie să includă date reprezentative care demonstrează respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
      (la data 19-mar-2007 Art. 36 din capitolul VIII completat de Art. IX, punctul 1. din Hotarirea 210/2007 )
      Art. 37
      Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
      Art. 38
      (1)Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 martie 2002.
      (2)Prezenta hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999.

      ANEXA Nr. 1: SEMNIFICAŢI A unor termeni în înţelesul prezentei hotărâri

      a)autoritate competentă - autoritatea teritorială (regională sau locală) căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prezenta hotărâre;
      b)depozit - un amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv;
      - spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul de producere;
      - o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv:
      - instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte;
      - stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;
      c)depozit existent - depozit care a început să funcţioneze înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri;
      d)deşeu - definit în anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
      e)deşeuri biodegradabile - deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul;
      f)deşeuri inerte - deşeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacţionează în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile şi nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Levigabilitatea totală şi conţinutul de poluanţi al deşeurilor, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafaţă şi/sau subterane;
      g)deşeuri lichide - orice deşeuri în formă lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nămolurile;
      h)deşeuri municipale - deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere;
      i)deşeuri nepericuloase - deşeuri care nu sunt incluse în categoria deşeurilor periculoase conform lit. j);
      j)deşeuri periculoase - deşeuri definite în anexele nr. 1C, 1D şi 1E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
      k)deţinător - definit în anexa nr. 1A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;
      l)eluat - soluţia obţinută printr-un test de levigare a deşeurilor efectuat în laborator;
      m)garanţie financiară/securitate financiară - dovada pe care trebuie s-o prezinte proprietarul depozitului la solicitarea autorizaţiei de mediu, care să ateste că are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului;
      n)gaz de depozit - amestecul de compuşi în stare gazoasă generat de deşeurile depozitate;
      o)levigat - orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi este eliminat sau menţinut în depozit;
      p)localitate izolată - o aşezare cu un număr de maximum 500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an;
      q)operatorul depozitului - orice persoană juridică, învestită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postînchidere;
      r)program pentru conformare - definit în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
      s)prag de alertă - nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie să se ia măsuri imediate conform legislaţiei în vigoare;
      t)solicitant - orice persoană care solicită un acord sau o autorizaţie de mediu pentru depozitarea deşeurilor, conform prezentei hotărâri;
      u)spaţiu de depozitare în zona rurală - una sau mai multe zone existente pentru depozitarea deşeurilor menajere generate la nivelul unei localităţi rurale;
      v)stocare subterană - mod de stocare permanentă a deşeurilor într-o cavitate geologică adâncă, cum sunt minele de sare sau de potasiu;
      x)tratare - definită în anexa nr. 1A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

      ANEXA Nr. 2: CERINŢE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deşeuri

      1.Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea unui depozit
      1.1.Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit
      1.1.1.Amplasarea unui depozit de deşeuri se face ţinându-se seama de planurile de urbanism general şi de planurile de urbanism zonal.
      1.1.2.Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme:
      1.1.2.1.Faza preliminară
      1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deşeuri în următoarele zone:
      a)zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă; excepţiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacă din verificările în fiecare caz rezultă că amplasamentul este corespunzător;
      b)zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
      c)zone ce se constituie în arii naturale protejate şi zone de protecţie a elementelor patrimoniului natural şi cultural;
      d)zone de protecţie a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autorităţile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic;
      e)în excavaţii din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;
      f)zone portuare, zone libere.
      1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ţine seama de:
      a)condiţiile geologice, hidrogeologice, pedologice şi geotehnice de pe amplasamentul depozitului şi în zonele imediat învecinate;
      b)poziţionarea faţă de zonele locuite existente sau planificate; distanţa de protecţie faţă de corpul depozitului trebuie să fie de cel puţin 1.000 m pentru depozitele de deşeuri nepericuloase şi periculoase; construcţiile individuale vor fi luate în considerare separat;
      c)poziţionarea în zone seismice sau în zone active tectonic;
      d)poziţionarea în zone în care pot apărea alunecări de teren şi căderi de pământ în mod natural, respectiv în care există posibilitatea apariţiei acestor fenomene în urma exploatărilor miniere în subteran sau la suprafaţă.
      1.1.2.1.3. Amploarea investigaţiilor geologice, pedologice şi hidrogeologice depinde de condiţiile specifice fiecărui amplasament şi de clasa de depozit ce intenţionează să se realizeze. În fiecare caz se va avea grijă să existe posibilitatea unei investigaţii a terenului de fundare până la o adâncime destul de mare.
      1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât să nu apară deteriorări ale sistemului de impermeabilizare la bază şi să nu fie periclitată stabilitatea corpului depozitului.
      1.1.3.Analiza amplasamentelor acceptate:
      a)se defineşte clasa de depozit care se intenţionează a se realiza;
      b)se identifică şi se inventariază amplasamentele acceptate;
      c)se analizează amplasamentele, în funcţie de clasa de depozit şi de tipurile de deşeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparaţii pluricriteriale;
      d)amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obţinerea acordului/acordului integrat de mediu;
      e)autoritatea competentă analizează Raportul la studiul de evaluare a impactului şi a soluţiei de proiectare şi stabileşte, după consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în funcţie de care se ia decizia realizării obiectivului.
      1.1.4.Distanţele minime de amplasare faţă de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentraţiilor de poluanţi în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului şi sănătăţii.
      1.1.5.Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
      1.1.5.1.Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice:
      a)caracteristicile şi dispunerea în adâncime a straturilor geologice;
      b)folosinţele actuale ale terenurilor şi clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară şi socială pentru populaţia din zonă;
      c)structura (caracteristici fizico-chimice şi bacteriologice), adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane;
      d)distanţa faţă de cursurile de apă, faţă de albiile minore şi majore ale acestora, faţă de apele stătătoare, faţă de apele cu regim special şi faţă de sursele de alimentare cu apă;
      e)starea de inundabilitate a zonei;
      f)aportul de apă de pe versanţi la precipitaţii.
      1.1.5.2.Criterii climatice:
      a)direcţia dominantă a vânturilor în raport cu aşezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanţi în atmosferă;
      b)regimul precipitaţiilor.
      1.1.5.3.Criterii economice:
      a)capacitatea depozitului şi durata de exploatare;
      b)distanţa pe care se efectuează transportul deşeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;
      c)necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilităţi).
      1.1.5.4.Criterii suplimentare:
      a)vizibilitatea amplasamentului;
      b)accesul la amplasament;
      c)topografia terenului.
      1.1.6.Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condiţiilor menţionate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respectă legislaţia de mediu în vigoare.
      1.2.Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui depozit
      1.2.1.Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele:
      a)dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deşeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală;
      b)perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.
      1.2.2.Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:
      a)natura şi provenienţa deşeurilor care urmează să fie depozitate;
      b)cantităţile de deşeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;
      c)tehnologiile de tratare a deşeurilor înainte de depozitare şi/sau în incinta depozitului;
      d)modul de realizare a bazei depozitului, adică:
      - modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza şi taluzurile interioare ale digurilor de protecţie);
      - modul de protecţie a sistemului de impermeabilizare;
      - sistemul de drenare, colectare, epurare şi evacuare a levigatului, apelor pluviale şi a apelor exfiltrate;
      e)sistemul de colectare, înmagazinare şi valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit;
      f)organizarea tehnică a depozitului, utilităţile;
      g)instrucţiunile de exploatare a depozitului; h) procedura de închidere a depozitului;
      i)sistemul de control şi de supraveghere a depozitului;
      j)măsurile de siguranţă în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor şi planul de intervenţie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
      k)măsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecţie;
      l)măsuri de protecţie a muncii.
      Soluţia tehnologică care va fi adoptată este opţiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei hotărâri şi a cerinţelor Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, adoptat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, acesta asumându-şi răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi pentru sănătatea populaţiei.
      1.2.3.După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finală cu continuarea acţiunii de captare a gazelor de depozit şi a drenării apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
      1.3.Cerinţe generale pentru impermeabilizarea depozitelor
      1.3.1.În vederea protecţiei solului şi a apei subterane şi de suprafaţă, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecţie şi acoperişul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluţiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant astfel încât depozitul să răspundă cerinţelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor.
      1.3.2.Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel încât să satisfacă condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane şi/sau de suprafaţă şi a asigura colectarea eficientă a levigatului în conformitate cu secţiunea 2.1 "Controlul apei şi gestiunea levigatului"; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active şi prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/postînchidere.
      1.3.3.Bariera geologică este creată de condiţiile geologice şi hidrogeologice de sub şi din vecinătatea unui depozit şi trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic pentru sol şi apa subterană.
      Bariera geologică a bazei şi taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerinţele de permeabilitate şi grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protecţiei solului, apei freatice şi de suprafaţă cel puţin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiţii:
      - depozit pentru deşeuri periculoase: K < 1,0 x 10-9 m/s; grosime > 5 m;
      - depozit pentru deşeuri nepericuloase: K < 1,0 x 10-9 m/s; grosime > 1 m;
      - depozit pentru deşeuri inerte: K < 1,0 x 10-7 m/s; grosime > 1 m.
      1.3.4.Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafaţa analizată şi pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metodă standardizată sau recunoscută internaţional.
      1.3.5.Acolo unde bariera geologică nu satisface în mod natural condiţiile menţionate anterior, ea poate fi completată în mod artificial şi întărită prin alte mijloace care să realizeze o protecţie echivalentă.
      O barieră geologică construită nu trebuie să fie mai subţire de 0,5 m.
      1.3.6.În afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie să fie prevăzut cu o impermeabilizare artificială care îndeplineşte cerinţele de rezistenţă fizico-chimică şi de stabilitate în timp, corespunzătoare condiţiilor de etanşare cerute, şi cu un sistem etanş de colectare a levigatului pentru a se asigura că acumularea de levigat la baza depozitului se menţine la un nivel minim.
      1.3.7.Dacă autoritatea centrală sau regională pentru protecţia mediului, după evaluarea potenţialelor pericole faţă de mediu, consideră că este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeţei superioare.

      1.3.8.Autoritatea centrală sau regională pentru protecţia mediului stabileşte condiţii generale ori specifice pentru depozitele de deşeuri inerte şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior.
      1.3.9.Autoritatea centrală pentru protecţia mediului stabileşte condiţiile generale sau specifice pentru depozitele de deşeuri subterane şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menţionate anterior.

      2.Cerinţe generale de control şi protecţia factorilor de mediu
      2.1.Controlul apei şi gestiunea levigatului
      2.1.1.În corelaţie cu caracteristicile depozitului şi cu condiţiile meteorologice vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru:
      a)controlul cantităţii de apă din precipitaţiile care pătrund în corpul depozitului;
      b)prevenirea pătrunderii apei de suprafaţă şi/sau subterane în deşeurile depozitate;
      c)colectarea apei contaminate şi a levigatului;
      d)epurarea apei contaminate şi a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.
      2.1.2.Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deşeuri inerte; decizia este luată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă evaluarea, ţinându-se seama de amplasarea depozitului şi a deşeurilor care trebuie acceptate, arată că depozitul nu reprezintă un pericol potenţial pentru mediu.
      2.1.3.Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacuează conform următoarelor variante:
      a)la o staţie de epurare proprie şi apoi într-un receptor natural;
      b)la o staţie de preepurare proprie şi apoi într-o staţie de epurare orăşenească.
      2.1.4.Şanţurile de gardă trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafeţele învecinate depozitului.
      2.1.5.Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact şi/sau bilanţ de mediu, decide, în conformitate cu secţiunea 2.1 "Controlul apei şi gestiunea levigatului", că nu este necesară colectarea şi tratarea levigatului sau a stabilit că depozitul nu prezintă pericol potenţial pentru sol, apa freatică sau de suprafaţă, condiţiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică.
      2.2.Controlul gazului
      2.2.1.Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare constă din conducte, puţuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalaţii de prelucrare/valorificare.
      2.2.2.Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care acceptă deşeuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.
      2.2.3.Colectarea, tratarea şi folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât să nu producă pagube sau distrugerea mediului şi să reducă riscurile pentru sănătatea populaţiei.
      2.2.4.Controlul acumulării şi migrării gazului de depozit, precum şi cantitatea şi compoziţia gazului se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4, pct. 2.2.4 şi tabelul nr. 4.2.
      2.3.Asigurarea stabilităţii
      2.3.1.Repartizarea deşeurilor în depozit trebuie făcută astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deşeuri şi a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate şi a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecărilor.
      2.3.2.Dacă există impermeabilizare artificială, trebuie apreciat dacă substratul geologic - ţinându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizării.
      2.4.Sisteme de siguranţă şi pază
      2.4.1.Depozitele se împrejmuiesc şi se instituie paza lor pentru reducerea posibilităţilor de pătrundere ilegală pe amplasament a oamenilor şi animalelor.
      2.4.2.Porţile se închid în afara orelor de lucru.
      2.4.3.Sistemul de control şi de acces la fiecare depozit trebuie să conţină un program de măsuri pentru a detecta şi a descuraja aruncarea ilegală de deşeuri în depozit.
      2.5.Combaterea altor inconveniente şi riscuri
      2.5.1.La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea şi a altor noxe şi riscuri, precum:
      a)emisia de mirosuri şi praf;
      b)particule materiale antrenate de vânt;
      c)zgomot şi trafic;
      d)păsări, paraziţi şi insecte;
      e)formarea de aerosoli;
      f)incendii, explozii, alunecări.
      2.5.2.Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament să nu fie dispersate pe drumurile publice şi în zonele învecinate.
      2.6.Încadrarea în peisaj
      Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deşeuri se realizează în funcţie de folosinţele terenurilor adiacente, prin:
      a)realizarea unei perdele vegetale de protecţie cu o lăţime ce se va stabili în proiect şi, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori şi arbuşti repede crescători;
      b)amplasarea în frontul vizual a construcţiilor social-administrative;
      c)amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
      d)înierbarea cu plante ierboase (graminee) şi plantarea unor specii rezistente la poluanţi pe suprafeţele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanţilor şi introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
      Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

      ANEXA Nr. 3: ASPECTE GENERALE abordate la aplicarea criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor în depozit

      1.Principii generale
      1.1.Criteriile pentru acceptarea deşeurilor la o anumită clasă de depozite trebuie să ţină cont în special de:
      a)protecţia factorilor de mediu, în special apa subterană şi de suprafaţă;
      b)sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare şi tratare a levigatului, sistemele de colectare şi evacuare a gazului de depozit;
      c)asigurarea desfăşurării normale a proceselor de stabilizare a deşeurilor în depozit;
      d)protecţia sănătăţii umane.
      1.2.Acceptarea deşeurilor la o anumită clasă de depozite se bazează pe:
      a)liste de deşeuri acceptate, definite după natură şi origine;
      b)caracteristicile deşeurilor determinate prin metode de analiză standardizate, excepţie făcând deşeurile menajere.
      2.Criterii de acceptare
      2.1.Autoritatea centrală pentru protecţia mediului, conform prevederilor art. 7 alin. (6) din prezenta hotărâre, stabileşte listele naţionale de deşeuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasă de depozite şi defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi incluse în liste.
      2.2.Lista naţională de deşeuri acceptate pe fiecare clasă de depozite şi criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecărui depozit sau a listei cu deşeuri acceptate ce vor fi specificate în autorizaţia de mediu a depozitului.
      2.3.Criteriile de acceptare a deşeurilor într-o clasă de depozite, bazate pe caracteristicile deşeurilor, se vor referi la:
      a)compoziţia fizico-chimică;
      b)conţinutul de materie organică;
      c)biodegradabilitatea compuşilor organici din deşeuri;
      d)concentraţia compuşilor potenţial periculoşi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate anterior;
      e)levigabilitatea prognozată sau testată a compuşilor potenţial periculoşi/toxici în relaţie cu criteriile enunţate mai sus;
      f)proprietăţile ecotoxicologice ale deşeurilor şi ale levigatului rezultat.
      2.4.Criteriile de acceptare la depozitare a deşeurilor inerte, bazate pe caracteristicile deşeurilor, vor fi corelate cu nivelul scăzut al dotărilor şi amenajărilor pentru protecţia factorilor de mediu a depozitelor de deşeuri inerte.
      3.Proceduri generale pentru testarea şi acceptarea deşeurilor
      3.1.Procedurile generale pentru caracterizarea şi testarea deşeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice:
      Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compoziţiei fizico-chimice a deşeurilor şi pentru testarea comportării la levigare şi/sau a variaţiei caracteristicilor deşeurilor pe termen scurt şi lung.
      Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deşeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate şi metode de caracterizare a comportării, pentru a determina dacă un deşeu îşi menţine încadrarea în condiţiile din autorizaţie şi/sau criteriile specifice de referinţă. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) şi pe comportarea identificată prin caracterizarea generală.
      Nivelul 3: Verificarea la faţa locului, printr-un control rapid, pentru a confirma că deşeul depozitat este acelaşi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 şi că este cel descris în documentele de însoţire. Ea poate consta într-o inspecţie vizuală a încărcăturii de deşeuri, înainte şi după descărcarea la depozit.
      3.2.Pentru a figura pe o listă de referinţă, un deşeu este caracterizat la nivelul 1 şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.
      3.3.Pentru a rămâne pe o listă specifică a depozitului, un deşeu se testează la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, şi trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare pentru fiecare tip de depozit.
      3.4.Toate încărcăturile de deşeuri ce intră într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 şi 2 se realizează în măsura în care este posibil.
      3.5.În situaţia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau există alte prevederi legislative ce prevalează, anumite deşeuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.
      3.6.Informaţiile furnizate de determinările efectuate pot fi completate cu informaţii de la producătorii deşeurilor, laboratoarele de cercetare şi din literatura de specialitate.

      ANEXA Nr. 4: PROCEDURI DE CONTROL ŞI URMĂRIRE A DEPOZITELOR DE DEŞEURI

      1.Prevederi generale
      1.1.Procedurile de control şi urmărire se aplică:
      a)amplasamentelor viitoarelor depozite de deşeuri, pentru obţinerea unor date de referinţă pe factori de mediu, anterior construcţiei şi exploatării acestora;
      b)depozitelor în exploatare;
      c)depozitelor după închidere.
      1.2.Prin activitatea de urmărire şi control se garantează că:
      a)depozitul este realizat conform proiectului şi sistemele de protecţie a mediului funcţionează integral;
      b)depozitul existent, ce funcţionează în baza unui program pentru conformare, îndeplineşte măsurile de remediere la termenele prevăzute;
      c)depozitul îndeplineşte condiţiile din autorizaţie;
      d)deşeurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectivă de depozit.
      1.3.Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional sau european ori sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor.
      1.4.Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.
      2.Sistemul de control şi urmărire a calităţii factorilor de mediu
      Sistemul de control şi urmărire cuprinde:
      2.1.Datele meteorologice
      2.1.1.Datele meteorologice servesc la realizarea balanţei apei din depozit şi implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumulează la baza depozitului sau se deversează din depozit.
      2.1.2.Datele necesare întocmirii balanţei apei se colectează de la cea mai apropiată staţie meteorologică sau prin monitorizarea depozitului.

      2.2.Controlul apei de suprafaţă, al levigatului şi al gazului de depozit
      2.2.1.Controlul calităţii apei de suprafaţă, a levigatului, a gazului de depozit şi frecvenţa de prelevare şi analizare se realizează conform tabelului nr. 4.2.
      (la data 22-dec-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.1.. din anexa 4 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 1292/2010 )
      2.2.2.Măsurarea volumului levigatului, prelevarea şi analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.
      2.2.3.Urmărirea calităţii apei de suprafaţă, aflată în vecinătatea unui depozit, se efectuează în cel puţin două puncte, unul amonte şi unul aval de depozit.
      2.2.4.Urmărirea cantităţii şi calităţii gazului de depozit se efectuează pe secţiuni reprezentative ale depozitului.
      2.2.5.Frecvenţa prelevării probelor se adaptează morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.)

      2.2.6.Pentru levigat şi pentru apă se va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziţia medie.
      (la data 22-dec-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.5.. din anexa 4 completat de Art. I, punctul 7. din Hotarirea 1292/2010 )
      2.3.Protecţia apei subterane
      2.3.1.Urmărirea calităţii apei subterane oferă informaţii privind contaminarea acesteia datorată depozitării deşeurilor.
      2.3.2.Controlul calităţii apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puţin trei puncte, un punct amplasat amonte şi două aval faţă de depozit, pe direcţia de curgere.
      2.3.3.Numărul punctelor de urmărire se poate mări pe baza unor prospecţiuni hidrogeologice şi a necesităţii depistării urgente a infiltraţiilor accidentale de levigat în apă.
      2.3.4.Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi, se prelevează probe din cel puţin trei puncte pentru a stabili valori de referinţă pentru prelevările ulterioare.
      2.3.5.Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calităţii apei freatice din zonă şi a compoziţiei prognozate a levigatului. Alegerea corectă a indicatorilor de analizat şi datele privind mobilitatea apei subterane în zonă asigură identificarea rapidă a schimbării calităţii apei.
      2.3.6.Pragurile de alertă se determină ţinându-se cont de formaţiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul şi de calitatea apei. Nivelul de control al poluării se bazează pe compoziţia medie determinată din variaţiile locale ale calităţii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă există date şi este posibil, pragul de alertă se specifică în autorizaţie.

    • ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

      În temeiul prevederilor art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, al art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, în baza Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul mediului si gospodăririi apelor emite următorul ordin:

      Art. 1
      Se aprobă Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

      Art. 2
      Normativul tehnic prevăzut la art. 1 va fi revizuit în funcţie de modificările cerinţelor legislative naţionale şi europene şi ale condiţiilor tehnico-economice.

      Art. 3
      Direcţia gestiunea deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase din cadrul autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi agenţiile competente pentru protecţia mediului duc la îndeplinire prezentul ordin.

      Art. 4
      Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1.147/2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 şi 150 bis din 7 martie 2003.

      Art. 5
      Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

       

      1.INTRODUCERE ŞI DOMENIU DE APLICARE

      1.1.Obiectiv general
      "Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor" este elaborat în baza prevederilor Hotărârii de Guvern 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare, hotărâre ce a transpus Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor.
      Normativul tehnic conţine cerinţele şi măsurile operaţionale şi tehnice pentru depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului (apa de suprafaţă, apa subterană, sol şi aer) şi asupra sănătăţii populaţiei, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de viaţă a unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementări se asigură respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deşeuri la nivelul cerinţelor europene, aceasta fiind cea mai bună tehnică disponibilă la nivel naţional pentru depozitele de deşeuri. La proiectarea şi construcţia depozitelor de deşeuri se vor respecta toate celelalte cerinţe legislative din domeniul construcţiilor. Prezentul Normativ tehnic va fi revizuit periodic, în funcţie de modificarea cerinţelor legislative naţionale şi europene şi a condiţiilor tehnico-economice.
      1.2.Domeniu de aplicare
      Prevederile prezentului Normativ tehnic se aplică depozitelor de deşeuri inerte, nepericuloase şi periculoase, după cum urmează:
      - Pentru depozitele de deşeuri autorizate după intrarea în vigoare a HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, se aplică toate prevederile Normativului;
      - Pentru depozitele de deşeuri care continuă operarea după 1 ianuarie 2007, se aplică prevederile referitoare la procedurile de operare, închidere şi monitorizare post-închidere;
      - Pentru depozitele de deşeuri care sistează activitatea de depozitare după 1 ianuarie 2007, se aplică prevederile referitoare la procedurile de închidere şi monitorizare post-închidere.
      Normativul tehnic se aplică pentru toate etapele de proiectare, construcţie, exploatare, închidere şi monitorizare post-închidere a unui depozit de deşeuri.
      Prevederile prezentului Normativ tehnic se adresează tuturor factorilor implicaţi în activităţile de depozitare a deşeurilor, şi anume:
      - administraţia publică centrală, regională şi locală;
      - autorităţi de protecţia mediului la nivel central, regional şi local;
      - proiectanţi şi constructori de depozite de deşeuri;
      - operatori şi proprietari de depozite de deşeuri.
      În sensul prezentului Normativ tehnic, "stadiul tehnicii" reprezintă stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient, înregistrat în domeniul tehnologiei utilizate şi al modului de operare, care demonstrează durabilitatea în timp, siguranţa şi posibilitatea practică de a respecta cerinţele de protecţia mediului pentru o perioadă de timp cât mai îndelungată.
      O nouă tehnică poate deveni "stadiul tehnicii" numai după ce este testată la scară pilot (câmpuri de testare, şi nu ca depozit funcţional) şi după ce rezultatele testelor sunt supuse spre aprobare autorităţii competente pentru protecţia mediului.
      Tehnica utilizată (tehnologia şi modul de operare) trebuie să fie acceptabilă atât din punct de vedere economic, cât şi al protecţiei mediului.
      Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice şi ghiduri care sunt în vigoare la momentul elaborării sale. Aceste documente pot suferi modificări; utilizatorii trebuie să aplice variantele în vigoare, asigurând astfel o calitate ştiinţifică unitară.
      Standardele menţionate în prezentul Normativ tehnic reprezintă standarde de referinţa pentru cerinţele minimale specifice domeniilor lor de aplicare.

      2.DEFINIŢII

      Semnificaţia termenilor utilizaţi, în sensul prezentului Normativ tehnic, este prezentată în cele ce urmează.
      Impermeabilizarea bazei
      Bariera geologică - structură a subsolului care îndeplineşte în mod natural cerinţele de impermeabilizare specifice pentru fiecare clasă de depozit de deşeuri
      Bariera construită - straturi de impermeabilizare constituite din materiale naturale sau sintetice prin care se completează structura naturală a subsolului în scopul îndeplinirii cerinţelor de impermeabilizare specifice pentru fiecare clasă de depozit de deşeuri
      Câmp de testare - amenajare la scara pilot, care simulează condiţiile specifice unui depozit, şi cu ajutorul căreia se determină parametri de lucru concreţi, în funcţie de tipul materialelor utilizate
      Sistemul de colectare şi tratare a levigatului
      Levigat - deşeu lichid generat în timpul activităţilor de depozitare a deşeurilor solide prin: pătrunderea/percolarea apelor meteorice în/prin corpul depozitului, separarea apei conţinute în deşeurile depozitate şi descompunerea deşeurilor biodegradabile depozitate
      Sistem de colectare a levigatului - totalitatea instalaţiilor prin care levigatul este colectat la baza depozitului şi transportat către instalaţia de transport/tratare
      Strat de drenaj pentru levigat - pietriş spălat cu conţinut de carbonat de calciu de maximum 10 %
      Conducta de drenaj pentru levigat - conducta perforată confecţionată din polietilenă de înaltă densitate (PEHD)
      Conducta de colectare pentru levigat - conducta care face legătura între conductele de drenaj pentru levigat şi cămine, respectiv între cămine şi staţia de pompare şi/sau rezervorul de stocare
      Cămin pentru levigat - încăpere subterană construită pe traseul conductelor de colectare, respectiv de eliminare pentru levigat în punctele de racordare şi/sau schimbare a direcţiei, respectiv a pantei acestora
      Staţie de pompare pentru levigat - cămin pentru levigat în interiorul căruia este instalată o pompă pentru evacuarea levigatului în rezervorul de stocare şi/sau în conducta de eliminare
      Rezervor pentru levigat - rezervor închis pentru stocarea levigatului, amplasat subteran sau suprateran
      Conducta de eliminare pentru levigat - conducta prin care levigatul este transportat către instalaţia de tratare aferentă depozitului sau către instalaţia de transvazare
      Instalaţie de transvazare pentru levigat - încăpere supraterană în interiorul căreia este amplasată o pompă pentru transvazarea levigatului din rezervorul de stocare în cisternele de transport către o altă instalaţie de eliminare
      Sisteme de control pentru detectarea scurgerilor de levigat - sisteme de protecţie pentru cazurile în care apar deteriorări ale conductelor/bazinelor pentru levigat, constând în pereţi dubli pentru rezervoarele şi conductele subterane, respectiv bazine de beton pentru rezervoarele supraterane
      Tratarea levigatului - procesul sau succesiunea de procese fizico-chimice şi biologice prin care valorile indicatorilor caracteristici levigatului sunt aduse în limite care să permită evacuarea acestuia în canalizare sau receptori naturali
      Instalaţia pentru tratarea levigatului - totalitatea utilajelor şi a echipamentelor în care se desfăşoară procesele de tratare fizico-chimică şi/sau biologică
      Sistemul de colectare şi tratare a gazului
      Gaz de depozit - amestec de metan, bioxid de carbon şi gaze de descompunere; (în mod normal gazul de depozit conţine: 45-60 % vol. CH4 şi 40-55 % vol. CO2)
      Degazare activă - degazare realizată prin aspirarea gazului în urma generării unor presiuni scăzute în corpul depozitului
      Degazare pasivă - degazare realizată după faza activă de formare a gazului de depozit, prin migrarea acestuia prin stratul de drenaj al apei din precipitaţii şi dispersarea uniformă în stratul de recultivare
      Prognoza producerii gazului de depozit - estimarea întregii cantităţi de gaz de depozit produs; se poate determina prin calcul, distribuţia pe fiecare an de exploatare depinzând de:
      - cantitatea totală de deşeuri şi conţinutul procentual al componentelor organice biodegradabile din deşeuri (grăsimi, proteine, hidraţi de carbon, celuloză etc.)
      - gradul de compactare şi de tasare al deşeurilor depozitate
      - durata de operare
      - temperatura din interiorul depozitului
      - conţinutul de apă combinată chimic sau liberă.
      Test de aspirare a gazului - măsurători ale volumului şi compoziţiei gazului generat în depozitele existente; se utilizează pentru dimensionarea instalaţiei de degazare
      Sistem de colectare a gazului - totalitatea instalaţiilor şi echipamentelor prin care circulă gazul de depozit, din corpul depozitului până la exhaustor
      Puţ de extracţie a gazului pe perioada de operare - puţul de colectare a gazului construit treptat, o dată cu creşterea nivelului corpului depozitului
      Puţ forat de extracţie a gazului - puţul de colectare a gazului executat prin forare după atingerea cotei finale de depozitare (după sistarea activităţii de depozitare)
      Material de drenaj - material granular permeabil din jurul conductelor perforate verticale ale puţurilor de captare a gazului din corpul depozitului, constând din pietriş spălat 16-32 mm, cu conţinut de carbonaţi < 10% Conducta de drenaj - conducta din interiorul puţului de extracţie, confecţionată din PEHD şi prevăzută cu perforaţii rotunde (8-12 mm diametru), prin care gazul de depozit este absorbit din corpul depozitului Conducta de captare a gazului - conducta dintre puţurile de colectare (provizorii sau definitive) şi staţia de colectare a gazului Staţia de colectare a gazului - instalaţie care cuprinde cilindrul de colectare şi echipamente de măsură şi prelevare a probelor Conducta de eliminare - conducta de transport între staţia de colectare a gazului şi exhaustor, respectiv între exhaustor şi instalaţia de tratare/valorificare a gazului de depozit Conducta principală de eliminare (conducta perimetrală de gaz) - conducta circulară care asigură transportul gazului între staţiile de colectare şi exhaustor Cilindru de colectare - echipament cu ajutorul căruia mai multe conducte de captare a gazului sunt unite într-o conductă de eliminare Condensat - vaporii de apă din gazul de depozit, care condensează din cauza diferenţei de temperatură dintre corpul depozitului şi spaţiul exterior Separator de condensat - echipament de colectare şi separare a apei condensate din gazul de depozit Exhaustor - echipament cu ajutorul căruia este generată presiune scăzută, în vederea extragerii gazului de depozit din corpul depozitului Filtru biologic - echipament pentru tratarea gazului de depozit (oxidarea metanului şi eliminarea altor compuşi volatili); el conţine materiale organice - biologice speciale, asemenea compostului şi scoarţei de copac Instalaţie de ardere controlată a gazului de depozit - instalaţie de ardere a gazului de depozit la o temperatură de 1100°C pe o durată > 0,3 secunde
      Instalaţie de producere a energiei electrice - sistem de motoare cu combustie internă cu gaz ce acţionează generatoare de energie electrică
      Operare
      Analiza de declaraţie - buletin de analiză care conţine în mod obligatoriu următorii indicatori caracteristici unui deşeu, altul decât deşeul municipal: umiditate, conţinut de substanţe minerale, carbon organic total, indicatori caracteristici eluatului
      Analiza de control - analiza efectuată în cadrul procedurii de acceptare a deşeurilor la depozitare, în cazul în care apar îndoieli cu privire la conformarea transportului de deşeuri
      Analiza rapidă - analiza de control efectuată pentru deşeuri nepericuloase, cu echipamente de testare rapidă
      Analiza completă - analiza de control efectuată pentru deşeuri periculoase, în cadrul laboratorului propriu al depozitului
      Acoperire temporară - strat de acoperire, din folii de material plastic sau ţesături fibroase, care se utilizează atunci când suprafaţa respectivă de depozitare nu este folosită pentru o anumită perioadă de timp; acoperirea temporară se îndepărtează înainte de începerea redepozitării deşeurilor
      Închidere şi monitorizare post-închidere
      Acoperire provizorie - strat de acoperire care se aplicî peste deşeurile depozitate în primii ani după sistarea activităţii, atunci când au loc cele mai importante tasări
      Acoperire finală - strat de acoperire realizat conform cerinţelor de impermeabilizare a suprafeţei specifice fiecărei clasă de depozit.

      3.CERINŢE CONSTRUCTIVE

      3.1.Cerinţe impuse terenului de fundare şi impermeabilizării bazei depozitului
      Cerinţele impuse terenului de fundare şi impermeabilizării bazei depozitului se pot împărţi în trei categorii:
      - cerinţe privind proprietăţile fizice,
      - cerinţe privind proprietăţile chimice,
      - cerinţe de ordin biologic.

      3.1.1.Reglementări tehnice conexe
      La aplicarea prezentului Normativ tehnic se au în vedere următoarele reglementări tehnice:
      Legea 10/1995 Lege privind calitatea în construcţii
      GT 035/2002 Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor geotehnice pentru construcţii
      NP 074/2002 Normativ privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare
      NP 075/2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii
      STAS 3950-81 Geotehnica. Terminologie, simboluri şi unităţi de măsură
      STAS 1242/3-87 Cercetări prin sondaje deschise
      STAS 1242/4-85 Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri
      STAS 1245/5-88 Cercetarea terenului prin penetrare dinamică standard în foraj
      STAS 1243-88 Clasificarea şi identificarea pământurilor
      STAS 7107/1-76 Determinarea materiilor organice
      STAS 7107/3-74 Determinarea conţinutului în carbonaţi
      STAS 1913/1-82 Determinarea umidităţii
      STAS 1913/2-76 Determinarea densităţii scheletului pământurilor
      STAS 1913/3-76 Determinarea densităţii pământurilor
      STAS 1913/4-86 Determinarea limitelor de plasticitate
      STAS 1913/5-85 Determinarea granulozităţii
      STAS 1913/6-76 Determinarea permeabilităţii în laborator
      STAS 1913/12-88 Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari
      STAS 1913/13-83 Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor
      STAS 1913/15-75 Determinarea greutăţii volumice pe teren
      STAS 8942/1-89 Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în edometru
      STAS 8942/2-82 Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare, prin încercarea de forfecare directă
      STAS 8942/3-84 Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercări pe teren cu placă
      STAS 6054-77 Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României
      STAS 2914-84 Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate
      STAS 9850-89 Verificarea compactării terasamentelor
      XXX proiect de Ghid pentru proiectarea depozitelor de deşeuri cu materiale geosintetice

      3.1.2.Cerinţe privind proprietăţile fizice
      3.1.2.1.Omogenitatea terenului de fundare
      Materialul din care este constituit terenul de fundare trebuie să fie omogen. Terenul de fundare este investigat în prealabil prin studii de teren şi determinări geotehnice de laborator, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.
      3.1.2.2.Capacitatea portantă şi stabilitatea terenului de fundare
      Terenul de fundare trebuie să fie stabil. Calculul terenului de fundare se face ţinând cont de reglementările tehnice în vigoare şi în concordanţă cu:
      - STAS 3300/1 -85 Principii generale de calcul,
      - STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.
      Stabilitatea terenului de fundare şi a taluzelor se calculează de către proiectanţi luând în considerare încărcările date de grosimea finală a stratului de deşeuri depozitate şi sarcina provenită din acoperirea finală a depozitului.
      3.1.2.3.Poziţia pânzei freatice în amplasamentul depozitului
      Distanţa dintre nivelul hidrostatic cel mai ridicat al apei subterane şi cel mai de jos punct al suprafeţei inferioare a stratului de izolare a bazei depozitului, nu trebuie să fie mai mică de 1,00 m. Tasările rezultate din încărcarea dată de corpul deşeurilor precum şi capilaritatea pământurilor ce constituie terenul de fundare, trebuie să fie luate în considerare.
      3.1.3.Cerinţe privind chimismul terenului de fundare
      3.1.3.1.Conţinutul de carbonaţi pentru materialul argilos ce constituie barierele geologice, (naturală şi construită) a depozitului trebuie să fie mai mic de 10% (masa).
      3.1.3.2.Conţinutul de materii organice pentru materialul argilos ce constituie bariera geologică, (naturală şi construită), a depozitului trebuie să fie mai mic de 5% (masa).
      3.1.4.Cerinţe de ordin biologic
      Este necesar a se lua măsuri de protecţie a barierelor construite, împotriva eventualelor degradări produse de acţiunea rădăcinilor plantelor, animalelor şi microorganismelor. Protecţia împotriva animalelor rozătoare se face prin acoperirea barierelor cu un strat de pietriş grosier.
      3.1.5.Mineralogia terenului de fundare
      Bariera naturală geologică, precum şi cea construită prin compactarea în straturi succesive a materialelor, trebuie să fie constituită din pământuri cu conţinut de argilă, după cum urmează:
      - bariera naturală: conţinut de minimum 15% (masa) minerale argiloase cu d < 0,002 mm;
      - bariera construită: conţinut de minimum 20% (masa) minerale argiloase cu d < 0,002 mm.
      Atât bariera naturală, cât şi cea construită, trebuie să aibă un conţinut de maximum 40 % (masa) nisip şi pietriş cu diametrul particulelor cuprins între 0,06 şi 63 mm.
      Argila trebuie să conţină, în proporţie mai mare de 10%, minerale cu potenţial ridicat de reţinere a particulelor poluante din levigat şi cu capacitate mare de umflare (cum sunt mineralele smectice - illit, montmorilonit etc.).

      3.2.Cerinţe constructive pentru barieră, impermeabilizare şi sistemul de drenaj pentru levigat
      3.2.1.Terenul de pozare al etanşării sintetice
      Stratul de bază pe care se aşează stratul sintetic de etanşare trebuie să aibă toleranţă la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m.
      3.2.2.Pantele bazei depozitului
      Baza depozitului se proiectează şi se construieşte astfel încât, după stingerea tasărilor în terenul de fundare şi în corpului deşeurilor, aceasta să aibă o înclinaţie finală de cel puţin 3% transversal pe reţeaua de conducte de drenaj şi cel puţin 1% longitudinal pe aceasta. Punctele cu adâncimea cea mai mare trebuie să fie amplasate în afara zonei impermeabilizate.
      3.2.3.Protecţia mecanică a etanşării sintetice
      Geomembranele PEHD din stratul de etanşare de la baza depozitului se protejează împotriva penetrării mecanice provenite din încărcarea dată de corpul deşeurilor. Stratul de protecţie poate fi constituit din geotextile şi/sau dintr-un strat de nisip mediu - fin (conform STAS 1913/5-85).
      Geotextilele trebuie să fie fabricate din fibre noi de polietilenă sau polipropilenă. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice şi de durabilitate a geotextilelor se determină în conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii", NP 075-02.
      3.2.4.Stratul de drenaj aferent etansarii sintetice
      Stratul de drenaj este constituit din pietriş spălat cu conţinut de carbonat de calciu < 10%. Dispunerea acestuia trebuie să fie proiectată pe baza principiului filtrelor inverse în aşa fel încât să nu fie posibilă colmatarea acestuia cu particule provenite din corpul deşeurilor. Grosimea stratului mineral de drenaj nu trebuie să fie mai mică de 50 cm, iar permeabilitatea acestuia > 10-3 m/s. Grosimea stratului de drenaj deasupra generatoarei superioare a conductelor de drenaj, trebuie să fie cel puţin egală cu două diametre nominale a conductei, (g > 2 DN), dar nu mai mică de 50 cm.
      3.2.5.Conducte de drenaj pentru levigat (a se vedea figurile 3.1.2 şi 3.1.3)
      Reţeaua de conducte de drenaj se construieşte deasupra sistemului de etanşare a bazei depozitului. Diametrul nominal al conductelor de drenaj (DN) nu trebuie să fie mai mic de 250 mm, materialul pentru fabricarea acestora fiind polietilena de înaltă densitate (PEHD). Dimensiunile fantelor conductelor de drenaj se proiectează în funcţie de diametrul particulelor materialului de filtru în care acestea sunt înglobate. Conductele trebuie să aibă perforaţii numai pe 2/3 din secţiunea transversală, rămânând la partea inferioară 1/3 din secţiunea transversală neperforată, pentru a fi asigurată astfel şi funcţia de transport a levigatului (figura 3.2.1). Lungimea maximă a unei conducte ce constituie o ramură a reţelei de drenaj este de 200 m.
      Pantele finale, ţinând cont de greutatea corpului depozitului şi de tasarea subsolului, trebuie să fie de minimum 1% de-a lungul conductelor de drenaj şi de minimum 3 % în secţiune transversală, de-o parte şi de alta a conductelor.

      3.2.6.Cerinţe privind primul strat de deşeuri depozitate
      Primul strat de deşeuri de deasupra stratului de drenaj, în grosime de 1 m, se depune cu atenţie, fără compactare şi cu evitarea circulaţiei excesive a mijloacelor de transport pe acesta. Compactarea deşeurilor depozitate începe numai după ce stratul de deşeuri depăşeşte 1 m grosime. Primul metru de deşeuri depozitate trebuie să fie constituit din deşeuri menajere cu granulozitate medie. Deşeurile masive, voluminoase, cele sub formă semilichidă, mâloasă, nisipurile fine şi alte tipuri de deşeuri care pot penetra în sistemul de drenaj colmatându-l sunt interzise a se depune în primul metru de deşeuri deasupra drenajului.
      3.2.7.Cerinţe privind construcţia barierelor
      Construcţia barierelor din material argilos necesită următoarele condiţii şi etape de lucru:
      - condiţii climatice corespunzătoare, fără soare puternic, ploaie şi temperaturi mai mici de 5°C, respectiv mai mari de 28°C;
      - materialul necesită un conţinut de apă conform cu ecuaţia wDPR < W < W95%DPR; acest conţinut de apă se corectează prin uscare, respectiv udare, în urma testelor efectuate cu echipamente speciale; - compactarea materialului argilos se face cu un compactor picior de oaie; la sfârşitul unei zile de lucru, găurile rămase în urma trecerii cu compactorul picior de oaie se acoperă cu ajutorul unui compactor obişnuit utilizat în construcţii (compactor cu role). Numărul de treceri ale compactorului, conţinutul de apă, grosimea necesară pentru stratul necompactat se testează in-situ, conform prevederilor Anexei 1. 3.3.Colectarea levigatului 3.3.1.Cerinţe generale Sistemul de colectare a levigatului cuprinde: stratul de drenaj pentru levigat, conductele de drenaj pentru levigat, conductele de colectare pentru levigat, căminele, staţia de pompare, rezervorul de stocare, conducta de eliminare pentru levigat, instalaţia de transvazare - în cazul tratării pe un alt amplasament 3.3.1.1.Stratul de drenaj pentru levigat şi conductele de drenaj se construiesc conform cerinţelor de la 3.2.4 şi 3.2.5. 3.3.1.2.Conductele de colectare pentru levigat trebuie să fie confecţionate din PEHD şi să aibă un diametru nominal DN > 200 mm.
      3.3.1.3.Căminele pentru levigat se amplasează în afara suprafeţei impermeabilizate de depozitare şi se construiesc din PEHD sau beton căptuşit la interior cu un strat de protecţie împotriva acţiunii corozive a levigatului. Diametrul interior al căminelor pentru levigat trebuie să fie de minimum 1 m, iar instalaţiile se amplasează astfel încât să permită controlarea şi curăţarea conductelor de colectare şi a celor de eliminare.
      3.3.1.4.Staţiile de pompare pentru levigat trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe ca şi căminele pentru levigat. Pompele pentru levigat trebuie să fie confecţionate din materiale rezistente la acţiunea corozivă a levigatului.
      3.3.1.5.Rezervoarele subterane se confecţionează din PEHD sau beton, cele de beton se căptuşesc la interior cu un strat de protecţie rezistent la acţiunea corozivă a levigatului. Rezervoarele supraterane se confecţionează din beton sau oţel şi se căptuşesc la interior cu un strat de protecţie rezistent la acţiunea corozivă a levigatului. Rezervoarele supraterane se izolează la exterior împotriva îngheţului. Rezervoarele pentru levigat se dimensionează astfel încât să aibă capacitate suficientă pentru stocarea unui volum de levigat egal cu diferenţa dintre volumul maxim de levigat generat şi capacitatea instalaţiei de tratare/transvazare.
      3.3.1.6.Conductele de eliminare pentru levigat trebuie să fie confecţionate din PEHD şi să aibă un diametru nominal DN > 200 mm.
      3.3.1.7.Instalaţia de transvazare pentru levigat se realizează din beton căptuşit la interior cu un strat de protecţie rezistent la acţiunea corozivă a levigatului.
      Pompa de transvazare se confecţionează dintr-un material rezistent la acţiunea corozivă a levigatului.
      3.3.1.8.Sistemele de control pentru detectarea scurgerilor de levigat sunt necesare, în cazul depozitelor de deşeuri periculoase şi nepericuloase (clasa a, respectiv b), pentru a preveni scurgerea levigatului din instalaţiile aflate în afara zonei impermeabilizate. Ele trebuie amplasate în zonele în care, din cauza sarcinilor statice, există riscul cel mai mare de rupere a conductelor (a se vedea figura 3.3.1).
      3.3.2.Cerinţe privind dimensionarea sistemului de colectare a levigatului
      Sistemul de colectare a levigatului are rolul de a asigura menţinerea levigatului în corpul depozitului la un nivel minim.
      Sistemul de colectare a levigatului se proiectează şi se dimensionează conform cu:
      - prognoza de generare a levigatului;
      - tehnica de gestionare a acestuia: tratare într-o instalaţie proprie sau evacuare către o altă instalaţie de tratare.
      Dimensionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a levigatului se realizează pornind de la o valoare medie a volumului de levigat generat, recomandat de 6 l/s.ha. Această valoare este acoperitoare pentru dimensionarea conductelor de drenaj atât din punct de vedere hidraulic, cât şi static. Celelalte componente (pompele, conductele de colectare, rezervorul de stocare etc.) se dimensionează ţinând cont de valoarea menţionată anterior şi de dimensiunile depozitului.
      Cantitatea de levigat se calculează pentru toate fazele de operare, astfel încât să se determine valorile critice necesare pentru dimensionare.
      3.4.Tratarea levigatului
      3.4.1.Scop
      Pentru deversarea în influentul unei staţii de epurare orăşeneşti, respectiv într-un receptor natural, valorile indicatorilor caracteristici levigatului trebuie să se încadreze în limitele stabilite de legislaţia în vigoare privind protecţia calităţii apelor.
      În funcţie de condiţiile locale specifice, caracteristicile levigatului şi de receptorul în care se evacuează acesta, tratarea levigatului se poate realiza în două tipuri de instalaţii, şi anume:
      - instalaţie de tratare proprie depozitului care să permită evacuarea levigatului direct în receptorul natural cu respectarea legislaţiei în domeniu privind valoarea indicatorilor de calitate a efluentului;
      - instalaţie de preepurare a levigatului pentru a fi evacuat într-o staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti, cu respectarea valorilor indicatorilor de calitate a efluentului.
      Este interzisă recircularea levigatului în corpul depozitului.
      3.4.2.Procedee de tratare a levigatului
      Dimensionarea instalaţiei de tratare se realizează conform 3.3.2 şi în funcţie de caracteristicile sistemului de colectare (volumul rezervorului de stocare).
      Instalaţia de tratare trebuie să asigure desfăşurarea proceselor corespunzătoare pentru reducerea valorilor concentraţiilor la următorii indicatori:
      - materii solide în suspensie
      - consum chimic de oxigen
      - consum biochimic de oxigen
      - amoniu
      - nitraţi
      - sulfuri
      - cloruri
      - metale grele.

      3.4.3.Recomandări privind materialele din care sunt confecţionate echipamentele de tratare
      Materialele din care sunt confecţionate echipamentele şi instalaţiile, precum şi caracteristicile acestora trebuie alese astfel încât ele să facă faţă la tipurile de solicitări la care sunt supuse, şi anume:
      - solicitări chimice
      - solicitări mecanice
      - solicitări termice.
      Proiectarea trebuie să ţină cont atât de solicitările maxime, cât şi de efectele sinergice care pot apărea.
      În general, echipamentele şi instalaţiile se confecţionează din:
      - beton şi beton armat căptuşit cu strat de protecţie împotriva acţiunii corozive a levigatului şi a produşilor rezultaţi din procesele de tratare;
      - oţeluri inoxidabile şi oţeluri înalt aliate, rezistente la coroziune;
      - materiale plastice.

      3.4.4.Recomandări privind controlul proceselor şi întreţinerea instalaţiilor
      3.4.4.1.Desfăşurarea proceselor de tratare a levigatului se controlează prin măsurători fizico-chimice şi biologice specifice, în scopul stabilirii următoarelor aspecte:
      - crearea şi menţinerea condiţiilor de reacţie corespunzătoare;
      - dozarea reactivilor;
      - consumul de energie electrică;
      - calitatea levigatului tratat după fiecare treaptă de tratare şi la punctul de evacuare din instalaţia de tratare.
      3.4.4.2.Pentru fiecare procedeu de tratare trebuie respectate cerinţele specifice corespunzătoare proceselor de epurare a apelor uzate menajere şi industriale.
      3.4.4.3.Întreţinerea instalaţiilor şi a echipamentelor componente se realizează conform cu normele în vigoare aplicabile pentru instalaţiile de epurare a apelor uzate menajere şi industriale.
      3.5.Sistemul de colectare a gazului
      3.5.1.Cerinţe generale
      Principalul scop al degazării la depozitele care acceptă deşeuri biodegradabile este de a preveni emisia de gaz în atmosferă datorită consecinţelor ei negative asupra mediului (gaz cu efect de seră).
      Dimensionarea instalaţiei de degazare se face pe baza prognozei producerii gazului de depozit. Pentru depozitele existente, este necesară efectuarea testelor de aspirare, iar rezultatele acestora se corelează cu prognoza teoretică, în măsura în care aceasta poate fi realizată.
      Sistemul de degazare trebuie să fie construit astfel încât să se garanteze siguranţa construcţiei şi sănătatea personalului de operare. Întregul sistem de colectare a gazului trebuie construit perfect etanş faţă de mediul exterior şi trebuie să fie amplasat izolat faţă de sistemele de drenaj şi evacuare a levigatului, respectiv a apelor din precipitaţii.
      Poziţionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a gazului nu trebuie să afecteze funcţionarea celorlalte echipamente, a stratului de bază ori a sistemului de acoperire al depozitului.
      Materialele din care sunt construite instalaţiile trebuie să fie rezistente împotriva acţiunilor agresive generate de:
      - temperatura ridicată din corpul depozitului (până la 70°C);
      - încărcarea provenită din greutatea corpului deşeurilor, a acoperirii de suprafaţă a depozitului, şi cea provenită din traficul utilajelor (compactorul, camioane etc.);
      - levigat şi condensat;
      - microorganisme, animale sau ciuperci.
      Sistemul de colectare şi transport al gazului trebuie amplasat astfel încât să nu obstrucţioneze operarea depozitului

      3.5.2.Cerinţe tehnice pentru o instalaţie activă de colectare şi tratare a gazului
      La proiectarea, construcţia şi operarea instalaţiei trebuie respectate următoarele cerinţe tehnice:
      3.5.2.1.Puţuri pentru extracţia gazului
      Puţurile pentru extracţia gazului trebuie să fie poziţionate în mod uniform în masa de deşeuri care generează gaz. Puţurile de gaz se amplasează pe cât posibil simetric şi la distanţă egală între ele (recomandat, de circa 50 m). Puţurile se amplasează cât mai aproape de berme şi de căile de circulaţie, iar distanţa de la puţuri până la limita exterioară a corpului depozitului trebuie să fie > 40 m, pentru a cuprinde în zona de aspirare şi marginea depozitului.
      Puţurile de gaz trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pătrunderea aerului în interior; ele trebuie să fie rezistente, pentru a suporta tasarea corpului depozitului şi, de asemenea, să poată fi uşor reparate şi controlate.
      Puţul de gaz este alcătuit dintr-un filtru vertical cu diametrul > 80 cm, poziţionat în interiorul corpului depozitului, realizat din pietriş sau criblură, şi în care este înglobată conducta de drenaj cu diametrul interior de minimum 200 mm. Această dispunere a elementelor asigură o extracţie uniformă a gazului generat în corpul depozitului cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient din corpul depozitului şi pentru a putea dirija gazul captat în direcţia dorită este necesară generarea unei subpresiuni efective de 30 hPa la capătul superior al puţului de gaz (figura 3.5.2 a).
      Pentru calcularea numărului de puţuri de gaz se ţine seama de faptul că 1 metru de conductă filtrantă cu o secţiune minimă de >250 cm2 captează aprox. 2 m3 de gaz pe oră.
      Pereţii conductelor filtrante trebuie să fie perforaţi, diametrul perforaţiilor depinde de dimensiunile granulelor din filtrul cu pietriş sau criblură. Deoarece permeabilitatea materialului filtrant trebuie să fie de cel puţin 1x10-3 m/s, se foloseşte un material cu d = 16-32 mm. Diametrul perforaţiilor trebuie să fie mai mic de 0,5xd, adică 8-12 mm. Se utilizează conducte cu perforaţii rotunde, deoarece au rezistenţa mai mare la deformare, sunt mai stabile faţă de forţele rezultate din procesele de tasare în corpul depozitului şi rezistă mai bine la forţele de forfecare. Conductele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de înfiletare, pentru a asigura prelungirea puţului de gaz pe perioada de operare a depozitului.
      În timpul operării, la suprafaţa depozitului, construcţia puţului constă dintr-o instalaţie specială (figura 3.5.2 a). Acest sistem de construcţie este necesar pentru a putea suporta tasările din corpul depozitului fără deteriorarea puţului de gaz şi a sistemului de impermeabilizare la suprafaţa depozitului.
      După închidere, trebuie să se evite atât pătrunderea aerului şi a apei din precipitaţii în corpul depozitului în jurul puţurilor de extracţie a gazului, cât şi emisiile de gaz în stratul de recultivare. La extremitatea superioară a puţului de gaz se aplică o conductă etanşă peste conducta filtrantă. Conducta etanşă trebuie să aibă un capac cu sistem de înfiletare, pentru a se asigura controlul conductei filtrante, care se scurtează periodic, corespunzător tasărilor din corpul depozitului. Capacul este prevăzut cu o instalaţie pentru prelevarea probelor de gaz şi măsurarea temperaturii (figura 3.5.2 b).
      În forma sa finală puţul de gaz este prevăzut cu un dispozitiv de acoperire şi închidere, pentru evitarea influenţelor climatice şi a manipulărilor nepermise ale instalaţiilor de siguranţă.
      În cazul depozitelor nou construite se începe instalarea puţurilor de gaz după ce stratul de deşeuri a atins înălţimea de aproximativ 4 m. Baza puţului trebuie să fie amplasată la cel puţin 2-3 m deasupra stratului de drenaj pentru levigat, pentru a se evita apariţia unor forte de presiune peste limita admisă pe stratul de drenaj pentru levigat şi pe stratul de impermeabilizare a bazei depozitului. Cu ajutorul unor dispozitive de tragere în formă de cupolă puţurile de gaz sunt înălţate o dată cu creşterea în înălţime a corpului depozitului până la nivelul maxim de umplere a acestuia.

      3.5.2.2.Conducte de captare a gazului
      Fiecare puţ de extracţie a gazului trebuie să fie conectat la una dintre staţiile de colectare a gazului prin intermediul unei conducte de captare.
      În cazul în care o conductă de captare a gazului nu mai funcţionează, ea se înlocuieşte cu o nouă conductă, pentru a se asigura o extracţie continuă şi a se evita efectele negative ale gazului de depozit asupra sănătăţii personalului de operare a depozitului.
      Conductele de captare a gazului se instalează cu o pantă de cel puţin 5% faţă de staţia de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenită din condens în interiorul conductei. Se recomandă pantele mai mari, pentru a suporta eventualele tasări şi surpări din corpul depozitului, fără a provoca deteriorări ale conductelor.
      Trebuie să se evite acumulările de apă în conductele de captare a gazului. Aceste conducte trebuie să fie prevăzute cu sisteme flexibile de conectare la puţurile de extracţie, la capătul superior definitiv al puţului şi la staţiile de colectare a gazului, pentru a se minimiza deteriorările prin tasări, forţe de presiune, forţe transversale şi forţe de torsiune. Conductele şi conexiunile flexibile trebuie să fie asigurate împotriva încărcării cu electricitate statică, sau să fie executate din material cu conductibilitate electrică (de ex. PE cu conductibilitate electrică). Calitatea materialului din care sunt făcute conductele trebuie să asigure o rezistenţă la presiune > PN 6.
      Diametrul conductei de captare trebuie să fie > 90 mm. Conductele de colectare a gazului trebuie să poată fi închise ermetic cu ajutorul unor sisteme de închidere prin culisare, pentru a se putea efectua reparaţii la conducte fără riscul emanaţiilor necontrolate de gaz.
      Conductele trebuie să fie acoperite şi protejate de îngheţ la suprafaţa depozitului, printr-un strat de pământ sau deşeuri cu o grosime > 80 cm, pentru a evita îngheţarea apei provenite din condensat care poate duce la deteriorarea armăturilor şi a echipamentelor, şi la deformarea sau obturarea secţiunii conductei.
      3.5.2.3.Staţii de colectare a gazului
      În staţiile de colectare a gazului conductele individuale de colectare sunt conectate la conducta de eliminare a gazului.
      Numărul staţiilor de colectare se stabileşte în funcţie de dimensiunea depozitului, numărul puţurilor de colectare şi distribuţia lor.
      În incinta staţiilor de colectare a gazului, fiecare conductă de colectare trebuie să fie prevăzută cu o porţiune specială pentru prelevarea probelor. Această porţiune se realizează din ţeavă cu diametrul de DN 50, pentru a asigura o viteză constantă de circulaţie a gazului > 2 m/s; viteza optimă a gazului este de aprox. 6-8 m/s. Lungimea acestei ţevi trebuie să fie 10 x DN înainte de ştuţul de măsurare, respectiv 5 x DN după ştuţul de măsurare. Între zona de măsurare şi cilindrul de colectare (în care se termină conductele de captare individuale) se amplasează un dispozitiv culisant pentru închidere şi reglare, cu poziţionare verticală pe secţiunea conductei, pentru a se evita depunerile pe lagărele sistemului de rotaţie. Între cilindrul de colectare şi conducta principală de eliminare se montează un dispozitiv culisant de închidere.
      Construcţiile care constituie staţiile de colectare a gazului trebuie să fie complet închise, prevăzute cu spaţii de aerisire (în pereţi se montează cel puţin 2 grătare de aerisire cu dimensiunile 50 x 50 cm) şi asigurate împotriva accesului persoanelor neautorizate.
      În zona staţiilor de colectare a gazului se montează panouri de avertizare asupra pericolelor legate de prezenţa gazului de depozit, pe care se menţionează şi interdicţiile legate de fumat şi de foc.
      La proiectarea şi construcţia staţiilor de colectare a gazului trebuie să se ţină seama de faptul că acestea trebuie să fie întotdeauna în afara zonei impermeabilizate a bazei, respectiv suprafeţei depozitului şi trebuie să fie accesibile direct de pe drumul perimetral. Rigolele pentru colectarea apei din precipitaţii se amplasează între corpul depozitului şi staţiile de colectare.
      3.5.2.4.Conducta principală de eliminare a gazului (conducta perimetrală de gaz)
      Staţiile de colectare a gazului sunt conectate între ele printr-o conductă principală de eliminare a gazului (conducta perimetrală).
      Conducta principală de eliminare trebuie să poată fi reglată de la căminele în care sunt amplasate separatoarele de condensat, pentru a putea interveni în cazul în care apar defecţiuni. Panta conductei principale de eliminare trebuie să fie de cel puţin 0,5%, pentru a putea evacua particulele minerale din condensat. Diametrul nominal al conductei (DN) trebuie să fie de cel puţin 200 mm. La cantităţi mai mari de gaz (> 750 m3/h) şi conducte mai lungi (> 1000 m) diametrul minim trebuie să fie > 250 mm, deoarece se formează mai mult condensat.
      Toate conductele se instalează la adâncimi mai mari decât adâncimea de îngheţ specifică zonei, dar nu la mai puţin de 80 cm. La proiectare trebuie să se ţină seama de poziţionarea sistemelor de impermeabilizare, a drumurilor de acces şi a instalaţiilor de drenaj. Conducta principală de eliminare a gazului trebuie să fie amplasată în afara zonei de impermeabilizare a suprafeţei, şi în nici un caz pe sub instalaţii de colectare a apei din precipitaţii (rigole) şi pe sub drumurile de acces (din cauza sarcinilor dinamice şi statice care apar în aceste zone).
      3.5.2.5.Separatorul de condensat/colectarea condensatului
      Gazul de depozit saturat cu vapori de apă duce la formarea de condensat în sistemul de conducte. Ca bază de calcul pentru cantitatea de condensat se consideră cantitatea de apă care se formează la răcirea de la 55°C la 20°C. Aceasta înseamnă aprox. 100 ml de condensat la fiecare m3 de gaz de depozit. De aceea în conducta principală de eliminare a gazului se instalează, în punctele cele mai joase, în cămine subterane cu acces, separatoare de condensat. Căminele de separare a condensatului, precum şi toate instalaţiile din interior care pot veni în contact cu condensatul, se confecţionează din materiale rezistente la coroziune. Căminele trebuie să fie impermeabile faţă de apă freatică şi să fie calculate static pentru a fi rezistente la forţele care le-ar putea deplasa.
      Condensatul se evacuează printr-un dispozitiv tip sifon, într-un recipient care trebuie să fie întotdeauna plin cu condensat, pentru evitarea pătrunderii aerului în conducta principală de gaz, atunci când se pompează condensatul (figura 3.5.3). Distanţa între separatorul de condensat şi rezervorul de condensat trebuie calculată astfel încât să se asigure ca vacuumul din conducta principală de eliminarea a gazului nu determină absorbţia condensatului înapoi în sistemul de conducte. Căminele trebuie să poată fi controlate în orice moment, pentru a supraveghea nivelul condensatului.
      Condensatul se evacuează într-un rezervor la care sunt conectate toate separatoarele de condensat, sau direct în staţia de tratare a levigatului. Este interzisă recircularea condensatului în corpul depozitului.
      Dacă topografia depozitului permite, condensatul poate fi evacuat şi prin cădere liberă direct într-un separator de condensat amplasat la capătul conductei principale de eliminare a gazului.
      Rezervorul pentru condensat trebuie să fie calculat pentru a cuprinde cel puţin cantitatea de condensat care se adună în 14 zile, şi să fie impermeabil şi rezistent pe termen lung, astfel încât să se evite pătrunderea condensatului în sol sau în apa freatică. Rezervorul trebuie să fie prevăzut cu un indicator de preaplin.

      3.5.2.6.Tehnici de siguranţă
      a)Zonele de explozie
      În funcţie de prezenţa gazului de depozit, pot fi identificate trei zone, şi anume: zona 1 - în interiorul conductelor de gaz, zona 2 - în apropierea conductelor de gaz şi zona 3 - la distanţă de conductele de gaz, unde gazul poate ajunge numai accidental.
      b)Materialul conductelor
      Materialul din care sunt confecţionate conductele care se montează la suprafaţă (suprateran) şi care traversează zone cu potenţial ridicat de explozie trebuie să aibă o rezistenţă electrică < 109 Ohmi (oţel sau PEHD cu conductibilitate electrică).
      Deoarece apa provenită din condensat poate conţine substanţe corozive, toate conductele, armăturile şi sistemele de siguranţă ale instalaţiei de colectare a gazului se confecţionează din materiale rezistente la coroziune (de ex. PEHD, inox).
      c)Sistem de avertizare gaz
      Pentru a proteja personalul angajat şi echipamentele aferente sistemului de ardere/valorificare a gazului, sunt necesare sisteme de avertizare asupra prezenţei gazului. Sistemul de avertizare asupra prezenţei gazului comandă închiderea sistemului de alimentare cu gaz oprind exhaustorul, dacă anumite valori limită de metan şi/sau oxigen sunt atinse. De aceea se impune o monitorizare permanentă a acestora.

      d)Concentraţia maximă de gaz la locurile de muncă
      Înainte şi în timpul activităţii personalului la sistemul de degazare, în spaţii închise (cămine, staţii de colectare etc.) trebuie să fie măsurate concentraţia oxigenului, a metanului, şi a dioxidului de carbon. Toate spaţiile închise trebuie să fie prevăzute cu ventilaţie cu tiraj natural. De asemenea, trebuie să se respecte normele legale în vigoare, referitoare la desfăşurarea activităţilor în aceste tipuri de locuri de muncă.
      e)Inflamabilitate/Domeniul de explozie pentru amestecuri gaz de depozit - aer
      Gazul de depozit în sine nu este explozibil; el poate forma, însă, împreună cu aerul un amestec explozibil.
      Pentru a se ajunge la formarea unui amestec explozibil, concentraţiile metanului şi aerului trebuie să fie într-o anumită proporţie. Dioxidul de carbon existent în gazul de depozit şi azotul introdus o dată cu aerul, având caracter inert, diminuează caracterul exploziv al amestecului.

      3.6.Tratarea, arderea controlată, valorificarea gazului de depozit
      3.6.1.Generalităţi
      Gazul de depozit generat în urma descompunerii deşeurilor municipale trebuie colectat şi tratat într-un mod care să conducă la diminuarea efectelor negative pe care acesta le poate avea asupra mediului înconjurător şi la reducerea potenţialului de periculozitate al componentelor principale metan (pericol de explozie) şi dioxid de carbon (pericol de sufocare). Tratarea gazului se face în funcţie de tehnica de captare utilizată - activă sau pasivă.

      Cantitatea de gaz care poate fi captată pentru o perioadă de timp determinată, precum şi conţinutul de metan al acestuia se determină conform cu prognoza de generare a gazului şi cu rezultatele experimentale. În baza rezultatelor se decide tipul tratării gazului. Deoarece valorificarea energetică completă a puterii calorice a gazului de depozit este posibilă numai atunci când concentraţia aerului (oxigen O2, azot N2) este foarte mică, funcţionarea instalaţiei de degazare trebuie să aibă loc astfel încât în sistem să nu pătrundă aer (oxigen).
      După ultimul cămin de separare a condensatului se instalează exhaustorul şi instalaţia de ardere sau de valorificare a gazului.
      Aceste instalaţii se calculează şi se construiesc în funcţie de posibilităţile de obţinere a energiei electrice sau a energiei termice. În condiţii normale de operare se poate conta pe o concentraţie volumică a metanului de 35-55 %. Puterea calorică este în mod corespunzător 3,5 la 5,5 kWh/m3.
      La arderea controlată a gazului trebuie să se ia în calcul întreaga cantitate de gaz care poate fi obţinută de pe depozit; dacă este cazul, poate fi proiectată construirea mai multor instalaţii de ardere controlată.
      La arderea controlată a gazului se ţine cont de cerinţele legale referitoare la nivelul emisiilor şi protecţia calităţii aerului.
      O instalaţie de valorificare a gazului trebuie să conţină şi o instalaţie de siguranţă pentru arderea controlată, pentru a asigura arderea gazului în eventualitatea apariţiei unei defecţiuni la instalaţia de valorificare. În acest caz instalaţia de ardere controlată se dimensionează la 60% din cantitatea de gaz captată de pe depozit.
      Gazul de depozit conţine, în plus faţă de componentele principale (CH4 şi CO2), urme de compuşi halogenaţi, sulf, fosfor etc. Aceste componente pot distruge instalaţiile de valorificare şi tratare a gazului, ele influenţând şi calitatea emisiilor. Îndepărtarea acestor elemente se poate face prin intermediul unor filtre biologice sau cu cărbune activ, respectiv prin spălare sau oxidare catalitică a gazului.
      3.6.2.Degazarea pasivă/oxidarea metanului
      Depozitele la care s-a finalizat faza activă de formare a gazului, acesta nemaiputând fi valorificat, tratat sau ars controlat, trebuie degazate pasiv, pentru a împiedica acumularea gazului în depozit. La un conţinut de metan mai mic de 20 % sau la o cantitate de gaz captat < 100 m3/h, gazul de depozit se poate devia prin stratul de recultivare. Gazul de depozit trebuie să se poată împrăştia în stratul de drenare a apei din precipitaţii, prin conducte perforate sau direct în salteaua drenantă. Puţurile de gaz existente se pot utiliza la degazarea pasivă. Trebuie să existe posibilitatea măsurării gazului în locurile în care acesta este evacuat. Distribuţia gazului trebuie să fie proiectată astfel încât să nu se depăşească o valoare de 2 litri de gaz/ora x m2. Apa din stratul drenant nu trebuie să pătrundă în ţevile perforate sau în puţurile de gaz. Evacuarea gazului se face în stratul de recultivare, care trebuie să aibă o permeabilitate corespunzătoare şi o vegetaţie bogată. 3.7.Sistemul de impermeabilizare a suprafeţei Scopul unui sistem de impermeabilizare a suprafeţei este protecţie de durată şi constantă împotriva: - formării de mirosuri şi praf, - împrăştierii de către vânt a deşeurilor uşoare (hârtie, plastic), - pătrunderii apei din precipitaţii în corpul depozitului, - scurgerii poluanţilor în apa subterană, - migrării gazului în atmosferă, - apariţiei incendiilor pe depozite, - deteriorării stratului de vegetaţie de la suprafaţă din cauza gazului de depozit, - înmulţirii păsărilor şi altor animale. În plus trebuie să se realizeze integrarea zonei depozitului în peisajul înconjurător. Întregul sistem de impermeabilizare trebuie să prezinte o construcţie adecvată fiecărei clase de depozit şi să prezinte anumite caracteristici. De asemenea, trebuie să se asigure posibilitatea de a executa controale, reparaţii şi o întreţinere ulterioară a unui depozit sau a unei celule timp de 30 de ani după recepţia finală a lucrărilor de închidere. 3.7.1.Cerinţe pentru închiderea depozitelor de deşeuri periculoase (clasa a) După umplerea unei celule, se aplică un sistem de impermeabilizare pe suprafaţa nivelată, conform alternativelor prezentate în figura 3.7.1. Sistemul de impermeabilizare trebuie să asigure o protecţie de durată a masei de deşeuri împotriva pătrunderii apei provenite din precipitaţii. Sistemul trebuie să fie rezistent pe termen lung împotriva eroziunii, inundării, influenţelor gerului, deteriorărilor de către animale şi plante (înrădăcinare). Trebuie să se asigure posibilitatea de circulaţie pe depozit şi posibilitatea controlului şi reparaţiei suprafeţei. La planificarea şi realizarea sistemului trebuie respectate cel puţin următoarele cerinţe: 3.7.1.1.Stratul de susţinere Pe suprafaţa nivelată a corpului de deşeuri se aplică un strat de susţinere cu o grosime minimă de 50 cm. Stratul de susţinere preia sarcinile statice şi dinamice care apar în timpul şi după aplicarea straturilor de închidere. Modulul de elasticitate la suprafaţa stratului de susţinere trebuie să fie de minim 40 MN/m2. Densitatea Proctor trebuie să fie > 95%.
      Drept material pentru stratul de susţinere se poate utiliza molozul, excavările de pământ, cenuşa reziduală, deşeurile minerale adecvate sau materialele naturale. Deşeurile minerale nu trebuie să conţină componente de lemn, plastic, hârtie, materie organică, sticlă şi fier. Mărimea maximă a granulelor materialului nu trebuie să depăşească 0,10 m. Nu se poate utiliza nămol, nisip şi materiale coezive.
      Stratul de susţinere trebuie să fie omogen şi cu capacitate portantă constantă; suprafaţa rezultată trebuie să fie netedă şi nivelată. Conţinutul de deşeuri periculoase din deşeurile utilizate pentru realizarea stratului de susţinere nu poate fi mai mare decât cel din deşeurile admise la depozitare.
      Se poate renunţa la stratul de susţinere, dacă stratul de deşeuri nivelat respectă cerinţele minime.
      3.7.1.2.Stratul de impermeabilizare mineral
      Stratul de impermeabilizare minerală a suprafeţei trebuie să aibă o grosime minimă de 0,50 m şi un coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie mai mic de 10 % (masa), conţinutul de argilă cu diametrul granulelor < 0,005 mm trebuie să fie de minim 20 % (masa). Mărimea maximă a granulelor din materialul de impermeabilizare minerală este limitată la 63 mm. Cota de componente organice din materialul argilos este limitată la maxim 5 % (masa), iar componentele lemnoase (rădăcini, crengi etc.) nu sunt permise. Impermeabilizarea cu material argilos se aplică în doua straturi şi se compactează cu compactor cu role. Stratul de etanşare mineral trebuie să aibă toleranţă la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m. Densitatea Proctor trebuie să fie > 92%.
      Alternativ se poate realiza o impermeabilizare echivalentă (figura 3.7.1 b). Caracteristicile materialelor, rezistenţa lor pe termen lung şi gradul în care sunt echivalente trebuie dovedite autorităţii competente înainte de realizarea etanşării.
      3.7.1.3.Stratul de impermeabilizare artificial
      Deasupra stratului de impermeabilizare mineral se aplică o impermeabilizare artificială, constând dintr-o folie PEHD de 2,0 mm.
      Sunt valabile cerinţele de la capitolul 3.1.6.3.
      3.7.1.4.Geotextile ca strat protector pentru geomembrană
      Geotextilele utilizate sunt din materiale rezistente pe termen lung, cum ar fi polipropilena (PP) sau polietilena de înaltă densitate (PEHD), cu masa pe unitatea de suprafaţă > 600 g/m2. Geotextilele trebuie să respecte cerinţele de calitate prevăzute de standardele în vigoare. Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate.
      3.7.1.5.Stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii
      Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minimă de 0,30 m. Valoarea permeabilităţii trebuie să fie > 1 x 10-3 m/s. Conţinutul de carbonat de calciu nu trebuie să depăşească 10 % (masa). Mărimea granulelor trebuie să fie cuprinsă între 4 mm şi 32 mm. Procentul de granule superioare şi inferioare nu poate depăşi 3 % (masa). Lemnele, metalele, materialele plastice sau alte componente străine nu trebuie să fie conţinute în materialul de drenare. Stratul de drenare trebuie să aibă toleranţa la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m.
      Pentru taluzuri trebuie efectuat un calcul de siguranţă a stabilităţii. Pentru taluzurile abrupte (1:3) se utilizează agregate concasate.
      La utilizarea straturilor artificiale de drenaj trebuie să se dovedească funcţionalitatea hidraulică şi rezistenţa pe termen lung a materialului.
      3.7.1.6.Geotextilele ca strat separator
      Pentru a evita colmatarea stratului de drenaj prin pătrunderea materialelor solului din stratul de recultivare, se aplică geotextile deasupra stratului de drenaj.
      Geotextilele utilizate trebuie să fie confecţionate din materiale rezistente pe termen lung, cum ar fi polipropilena (PP) sau polietilena (PE), cu masa pe unitatea de suprafaţă de minim 400 g/m2.
      Geotextilele trebuie să fie permeabile şi să respecte cerinţele de calitate conform standardelor în vigoare.
      Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate.
      3.7.1.7.Stratul de recultivare
      Stratul de recultivare se realizează peste stratul de drenaj şi trebuie să aibă o grosime (înălţime totală) de minim > 1,00 m.
      Stratul de recultivare constă din: strat de pământ cu caracteristici de reţinere a apei (d > 0,85 m), strat de sol vegetal (d > 0,15 m), vegetaţia plantată.
      Materialul pentru stratul de reţinere a apei constă din material uşor coeziv care împiedică uscarea stratului, asigurând astfel umiditatea necesară pentru rădăcinile plantelor (pătrunderea rădăcinilor în stratul de drenaj este astfel împiedicată).
      Peste stratul de reţinere a apei se aplică stratul de sol vegetal, care este plantat complet şi uniform cu gazon.
      Nu se plantează tufişuri şi copaci, deoarece rădăcinile acestora pot afecta stratul de drenaj.
      Circulaţia pe suprafaţa depozitului, în vederea realizării straturilor, poate avea loc numai cu utilaje cu transmisie pe lanţuri şi numai pe căile de circulaţie construite în acest scop, din moloz sau pietriş.
      Drumurile utilizate în timpul construcţiei pot fi utilizate în final drept drumuri de circulaţie, dacă în proiect este prevăzut astfel.
      3.7.2.Cerinţe pentru închiderea depozitelor pentru deşeuri nepericuloase/municipale (clasa b)
      Imediat după umplerea completă şi nivelarea unei celule de depozit, se aplică un sistem de impermeabilizare conform alternativelor prezentate în figura 3.7.2.
      Sistemul de impermeabilizare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
      - să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit,
      - să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii,
      - să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie,
      - să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni,
      - să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate),
      - să împiedice înmulţirea animalelor (şoareci, cârtiţe),
      - să fie circulabil,
      - să fie uşor de întreţinut.
      Aşezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafaţă se realizează numai atunci când tasările corpului depozitului sunt într-un stadiu la care nu mai pot determina deteriorarea acestui sistem. În perioada principală de tasare se poate realiza o acoperire temporară conform cu 4.2.2.2. Capul puţului de gaz trebuie însă demontat conform figurii 3.5.2 b. Conductele de gaz trebuie să fie confecţionate dintr-un material rezistent la îngheţ, şi să fie poziţionate sub un strat de pământ cu grosime cel puţin egală cu adâncimea maximă de îngheţ, dar nu mai mică de 80 cm.

      3.7.2.1.Stratul de susţinere
      Pe suprafaţa nivelată a deşeurilor se aplică un strat de susţinere cu o grosime minimă de 50 cm şi o grosime maximă de 1,00 m, care se nivelează. Stratul de susţinere trebuie să permită pătrunderea gazului, iar valoarea coeficientului de permeabilitate trebuie să fie > 1 x 10-4 m/s. Stratul trebuie să asigure preluarea sarcinilor statice şi dinamice, care apar o dată cu realizarea sistemului de impermeabilizare. Modulul de elasticitate la suprafaţă trebuie să fie de minim 40 MN/m2. Ca material pentru stratul de susţinere se pot utiliza deşeurile din construcţii şi demolări, pământul excavat, cenuşa, deşeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Conţinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10 % (masa). Stratul de susţinere nu are voie să conţină componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu conţinut de gudron, fier/oţel şi metale. Mărimea maximă a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Stratul de susţinere trebuie să fie omogen şi rezistent la eforturi în mod uniform, suprafaţa trebuie să fie plană şi nivelată. Nu se poate utiliza material coeziv.
      3.7.2.2.Colectarea gazului de depozit
      Pe stratul de susţinere se aplică un strat de drenare a gazului cu o grosime > 0,30 m. Suprafaţa trebuie să fie nivelată.
      Materialul de drenare trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate de minim 1 x 10-4 m/s. Mărimea granulelor nu trebuie să fie mai mare de 32 mm, domeniul optim al diametrului granulelor este între 8 şi 32 mm. Procentul de granule superioare şi inferioare nu poate depăşi 5 %. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie mai mic de 10 % (masa).
      Siguranţa la sufoziune faţă de stratul de susţinere trebuie să fie asigurată.
      La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedită atât rezistenţa acestora faţă de apa din condens şi gazul de depozit, precum şi rezistenţa pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj.
      3.7.2.3.Stratul de impermeabilizare mineral
      Stratul de impermeabilizare minerală a suprafeţei trebuie să aibă o grosime minimă de 0,50 m şi un coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie mai mic de 10 % (masa), conţinutul de argilă cu diametrul granulelor < 0,005 mm să fie minim 20 % (masa). Mărimea maximă a granulelor este limitată la 63 mm. Conţinutul de componente organice din argilă este limitat la maxim 5 % (masa), iar componentele din lemn (rădăcini, crengi etc.) nu sunt permise. Impermeabilizarea cu material argilos se aplică în 2 straturi compactate cu compactorul cu role. Stratul de impermeabilizare trebuie să aibă toleranţa la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m. Densitatea Proctor trebuie să fie > 92%.
      Alternativ se poate utiliza o impermeabilizare echivalentă. Caracteristicile materialului, rezistenţa acestora pe termen lung şi gradul de echivalenţă trebuie dovedite autorităţii competente înainte de aplicare.
      3.7.2.4.Stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii
      Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minimă de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate trebuie să fie > 1 x 10-3 m/s, proporţia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10 % (masa). Materialul de drenare trebuie să fie stabil pe taluzuri şi să se aplice uniform pe întreaga suprafaţă a depozitului.
      Mărimea granulelor materialului de drenare trebuie să fie cuprinsă între 4 mm şi 32 mm.
      La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie să se probeze funcţionalitatea hidraulică şi rezistenţa pe termen lung a materialului.
      3.7.2.5.Geotextilele ca strat separator
      Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii se aplică un strat separator, pentru a împiedica pătrunderea componentelor din stratul de recultivare în stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt din materiale rezistente pe termen lung, cum ar fi polipropilena (PP) sau polietilena de înaltă densitate (PEHD), cu masa pe unitatea de suprafaţă > 400 gr/m2.
      Geotextilele trebuie să permită pătrunderea apei şi să respecte cerinţele de calitate conform prevederilor standardelor în vigoare.
      Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate.
      Se poate renunţa la utilizarea stratului de separare, dacă este probată siguranţa la sufoziune.
      3.7.2.6.Stratul de recultivare
      Stratul de recultivare se realizează cu o grosime totală > 1,00 m. La realizarea stratului de recultivare, utilajele pot circula numai pe căile de circulaţie amenajate în acest scop. Stratul de recultivare nu se compactează.
      Stratul de recultivare constă dintr-un strat de reţinere a apei (d > 85 cm), din stratul de sol vegetal (d > 15 cm), precum şi din vegetaţie (gazon).
      Plantarea tufişurilor este permisă numai după 2 ani de la plantarea gazonului. Pot fi plantate numai specii de tufişuri cu rădăcini scurte.
      Materialul pentru stratul de reţinere a apei constă din nisip uşor coeziv şi din pietriş.
      3.7.3.Cerinţe pentru depozitele de deşeuri inerte (clasa c)
      Imediat după umplerea şi nivelarea unei celule de depozit, se aplică o acoperire cu un strat de pământ cu o grosime de minimum 0,50 m, conform celor prezentate în figura 3.7.3. Stratul de acoperire constă din pământ uşor coeziv.
      Peste stratul de acoperire se aplică un strat de cca. 15 cm sol fertil, pe care se plantează imediat gazon. Deteriorările produse de eroziune trebuie reparate imediat.

      3.7.4.Nivelarea depozitelor
      Nivelarea ultimului strat de deşeuri, înainte de aplicarea sistemului de impermeabilizare a suprafeţei, trebuie să se realizeze în conformitate cu proiectul aprobat.
      Pentru a evita apariţia deteriorărilor stratului de impermeabilizare, pe o adâncime de 1 m sub stratul de susţinere nu se depun deşeuri de nămol, deşeuri voluminoase sau de materiale dure (lemn, fier, pietre dure cu dimensiuni mai mari de 10 cm).
      Panta minimă a suprafeţei deşeurilor nivelate trebuie să fie calculată în funcţie de mărimea prognozată a tasărilor, astfel încât panta finală, după stingerea tasărilor, să fie minimum 5%.
      Pe suprafeţele realizate cu panta minimă se prevăd numai şanţuri scurte de scurgere pentru apa din precipitaţii, de circa 50-80 m. Dacă se realizează şanţuri mai lungi pentru scurgerea apei din precipitaţii, atunci trebuie prevăzută o rigolă din masă plastică, pentru a proteja stratul de impermeabilizare împotriva eroziunii.
      Panta maximă a suprafeţelor de depozit este 1:3 (33%). Impermeabilizarea, stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii şi stratul de recultivare se realizează asigurând posibilitatea de circulare pe suprafaţă în vederea controlului şi posibilitatea de reparare a taluzurilor şi ţinând cont de aspectele specifice protecţiei muncii (alunecări, utilaje care lucrează pe pante etc.).
      Depozitele cu înclinări ale taluzului între 1:3 şi 1:5 trebuie să prezinte berme speciale în vederea realizării drumurilor de acces. Bermele se proiectează conform figurii 3.7.4 şi se construiesc la fiecare 10 metri înălţime şi executate cu o pantă de 2,5-3% înspre interiorul corpului depozitului, pentru a preîntâmpina posibile accidente.
      Înspre partea exterioară a bermelor se aplică o delimitare din pietre sau o bandă de limitare şi atenţionare vizibilă (în roşu/alb). Lăţimea minimă a bermelor este de 5 m; pe berme se circulă numai într-o singură direcţie (sens unic), deoarece întâlnirea utilajelor unele cu altele este permisă numai la o lăţime mai mare a căii de circulaţie. Drumurile bermelor trebuie să prezinte pante în direcţia de mers de maxim 8%, iar panta minimă nu poate fi mai mică de 1,5% (pentru a asigura scurgerea apei din precipitaţii).

      3.8.Colectarea apelor de pe suprafeţele acoperite
      3.8.1.Prevederi generale
      Apa provenită din precipitaţii trebuie să fie colectată şi evacuată cât mai repede de pe suprafaţa impermeabilizată a depozitului, pentru a evita toate efectele negative.
      Apa din precipitaţii trebuie să fie readusă în circuitul natural prin intermediul unor instalaţii de drenaj şi colectare a apei, care se proiectează şi se construiesc în conformitate cu normele specifice pentru construirea sistemelor de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii.
      Apa provenită din precipitaţii poate fi redată circuitului natural în cursuri de apă (pârâuri şi râuri), în ape stătătoare (lacuri şi bălti). Apa din precipitaţii evacuată în apele naturale, indiferent de natura lor, trebuie să fie nepoluată, cu caracteristici similare apelor naturale şi trebuie analizată înainte de evacuarea în apele naturale.
      Sistemul de colectare a apei provenite din precipitaţii se compune din:
      - strat de drenaj deasupra stratului de impermeabilizare
      - rigole pe marginea interioară a bermelor
      - rigola perimetrală la baza taluzului
      - decantor
      - bazin de colectare a apei din precipitaţii
      - rigola de evacuare
      - punct de evacuare în apa de suprafaţă.
      În cazul în care autorizaţia de gospodărire a apelor impune un anumit debit de evacuare, trebuie să fie prevăzut un echipament pentru măsurarea debitului evacuat.
      Toate instalaţiile de colectare a apei trebuie să fie construite în aşa fel încât lucrările de întreţinere şi control necesare să fie minime. Trebuie să fie evitate pagubele care pot apărea din cauza materialelor de construcţie necorespunzătoare sau a erorilor de proiectare.
      Rigolele, bazinele de colectare, instalaţiile de scurgere în apa freatică şi punctele de evacuare în apele de suprafaţă trebuie să fie construite pe cât posibil din materiale naturale. Foliile din materiale plastice şi materialele artificiale pentru drenaj trebuie să fie rezistente în timp.
      Conductele de pe corpul depozitului trebuie să fie din materiale uşoare (ex: polietilena). Nu sunt permise conductele din beton, din cauza greutăţii şi a caracteristicilor de tasare necorespunzătoare.
      3.8.2.Drenajul pe stratul de impermeabilizare de suprafaţă
      Pentru colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii infiltrată prin stratul de recultivare, este absolut necesară amenajarea unui strat de drenaj. Stratul mineral de drenaj trebuie să aibă o grosime uniformă minimă de 30 cm, pe toată suprafaţa corpului depozitului. Acest strat de drenaj se aplică direct peste geotextilul de protecţie de deasupra stratului de impermeabilizare minerală sau de deasupra stratului sintetic de impermeabilizare (PEHD).
      Pe durata construcţiei trebuie să se ţină seamă ca straturile de impermeabilizare să nu fie deteriorate prin trecerea cu maşini peste ele. Amenajarea se face prin intermediul unor drumuri de acces special amenajate şi cu utilaje uşoare, cu şenile.
      Permeabilitatea stratului mineral de drenaj trebuie să aibă valoarea de cel puţin 1 x 10-3 m/s. Materialul pentru stratul de drenaj este alcătuit din pietriş 8-32 mm sau criblură. Conţinutul de granule < 8 mm este limitat la 5 % (masa). Conţinutul de carbonat de calciu nu trebuie să fie mai mare de 10% (masa). Panta stratului de drenaj trebuie să fie de cel puţin 5%, panta maximă admisă este de 33%. La o pantă mai mare de 10% trebuie să fie prezentată dovada stabilităţii stratului în funcţie de caracteristicile efective ale materialelor din care este alcătuit. Nu este permisă instalarea de conducte de colectare a gazului în interiorul stratului de drenaj pentru apa din precipitaţii. Acoperişurile puţurilor de gaz trebuie să fie instalate deasupra stratului de drenaj. Stratul de drenaj se amenajează până la marginea rigolei perimetrale a sistemului de colectare a apei de la baza depozitului (figura 3.8.1). În cazul depozitelor cu suprafaţă mare, panta mică şi timp lung de scurgere a apei din precipitaţii, se amenajează conducte de scurgere în stratul de drenaj, pentru ca apa să poată fi evacuată direct în rigola perimetrală. Panta conductelor de scurgere trebuie să fie > 1,5%, după stingerea tasărilor. Între stratul de recultivare şi stratul de drenaj trebuie să nu existe pericolul de sufoziune, astfel încât în stratul de drenaj să nu ajungă granule sau particule foarte fine, care să modifice valoarea permeabilităţii. După caz se aplică un geotextil de filtrare pe stratul de drenaj.

      Alternativ la stratul mineral de drenaj se poate folosi un strat geosintetic de drenaj. Acesta trebuie să fie alcătuit din materiale PEHD şi să fie rezistent în timp la presiunea exercitată de stratul de recultivare şi de drumurile de acces pe depozit. Geotextilul de filtrare trebuie să fie microbiologic rezistent, conform EN 12225, şi corespunzător pentru folosirea în instalaţii de drenaj, conform EN 13252.
      3.8.3.Rigole perimetrale
      Pentru o evacuare rapidă şi fără efecte negative a apei provenite din precipitaţii din stratul de drenaj şi de pe suprafaţa depozitului se amenajează în jurul întregului depozit o rigolă perimetrală. Profilul şi dimensiunile rigolei se calculează în funcţie de indicele de ploaie maximă într-un interval de 5 ani. Rigola poate fi amenajată din criblură sau pietriş rezistent la eroziune, sau sub forma unei rigole dalate sau pereate. Trebuie să fie evitate pe termen lung eventualele antrenări ale materialului de construcţie a rigolei prin acţiunea apei. Zona de acţiune a apei de deasupra rigolei trebuie să fie de asemenea rezistentă la eroziune. În acest scop se pot folosi criblură sau dale de piatră fixate în gazon, (figura 3.8.1). Pe rigolele perimetrale nu este permisă recultivarea; acestea trebuie să fie permanent în stare de operare. De asemenea trebuie să fie rezistente la îngheţ.
      Rigolele perimetrale trebuie să fie prevăzute cu o izolaţie la bază. Izolaţia poate fi alcătuită dintr-o folie de polietilenă cu grosimea > 1,0 mm, acoperită cu un strat de criblură sau pietriş rezistent la eroziune. Panta rigolelor perimetrale trebuie să fie de cel puţin 1,5%, luând în considerare şi tasarea corpului depozitului. Trebuie să se evite pante > 8%, pentru a nu permite apariţia unor forţe de eroziune prea mari.
      Spaţiile prevăzute pentru conducte pe sub drumurile de acces pe corpul depozitului se dimensionează luând în considerare cantităţile de apă calculate, şi trebuie să fie destul de rezistente pentru a evita antrenarea materialului de construcţie prin acţiunea apei. La amenajarea conductelor se realizează calcule statice.
      3.8.4.Decantor
      În cazul în care este necesară amenajarea unui decantor înainte de punctul de evacuare sau înainte de bazinul de colectare a apei, dimensiunile şi planurile tehnice ale acestui decantor se stabilesc de comun acord cu autoritatea competentă.
      În primii 5 ani de la realizarea sistemului de impermeabilizare la suprafaţă şi în special după ploi abundente, decantorul trebuie verificat şi curăţat în mod regulat pentru asigurarea unei funcţionări corecte. În imediata vecinătate a decantorului nu trebuie să existe tufişuri sau copaci, pentru a evita acumularea de frunze în instalaţia de colectare şi evacuare a apei.
      3.8.5.Evacuarea într-o apă de suprafaţă
      Înaintea proiectării instalaţiilor de colectare a apei trebuie verificat dacă apa provenită din precipitaţii urmează a fi evacuată într-o apă de suprafaţă (lac, pârâu, râu, baltă). Trebuie să se verifice dacă este necesară amenajarea unui decantor şi a unui bazin de colectare a apei din precipitaţii înainte de punctul de evacuare a apei. Toate aceste aspecte trebuie să fie menţionate în avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă.
      Dacă nu există ape de suprafaţă în apropiere, apa provenită din precipitaţii poate fi evacuată în bazine de evaporare.
      3.8.6.Evacuările în apele de suprafaţă
      Evacuările în apele de suprafaţă trebuie să fie rezistente pe timp îndelungat la forţele de eroziune. O construcţie cu materiale naturale este de preferat faţă de o construcţie din beton. Cota minimă a secţiunii de evacuare trebuie să fie amplasată deasupra nivelului maxim al apei de suprafaţă, pentru a se evita acumulările de apă în sistemul de colectare a apei pe corpul depozitului.
      3.8.7.Bazin de colectare a apei din precipitaţii
      Dacă apa provenită din precipitaţii nu poate fi evacuată direct într-o apă naturală, deoarece autorizaţia de gospodărire a apei stabileşte restricţii la cantitatea de apă evacuată, trebuie să se planifice şi să se amenajeze un decantor şi un bazin de colectare a apei din precipitaţii.
      Bazinul de colectare se dimensionează pe baza indicelui de ploaie maximă într-un interval de 5 ani; detaliile tehnice de construcţie a bazinului se stabilesc de comun acord cu autoritatea competentă. Plantarea de copaci şi tufişuri se face începând de la o distanţă mai mare de 10 m de bazin, pentru a se evita acumularea de frunze în instalaţia de colectare şi evacuare a apei. Marginile şi fundul bazinului de colectare trebuie să fie consolidate cu piatră cubică sau cu dale de piatră perforată.
      3.8.8.Instalaţii de scurgere în pânza de apă freatică
      Dacă nu există nici o apă naturală de suprafaţă în care să se evacueze apa din precipitaţii, aceasta poate fi evacuată direct în pânza de apă freatică. În acest caz este obligatoriu ca apa provenită din precipitaţii să fie evacuată în apa freatică printr-un strat filtrant din nisip şi pietriş. Fundul bazinului de scurgere în apa freatică trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate de cel puţin 1 x 10-4 m/s. Între apa freatică şi bazinul de scurgere nu trebuie să existe nici un strat de sol impermeabil. În bazinul de scurgere în apa freatică nu trebuie să se acumuleze frunze din tufişuri sau copaci. Este interzisă de asemenea inierbarea bazinului. Marginile bazinului de scurgere se fixează cu piatră cubică sau cu dale de piatră perforată. Sunt interzise construcţiile din beton cu pereţi verticali. Zona de acces a apei în bazinul de scurgere trebuie să fie bine întărită, pentru a se asigura rezistenţa pe termen lung. Trebuie să se asigure în permanenţă scurgerea apei provenite din precipitaţii.

      3.9.Instalaţii pentru monitorizare
      Operatorul depozitului este obligat ca înainte de punerea în funcţiune a depozitului să asigure o minimă dotare cu instrumente şi aparatură de măsură şi control, care la intervale regulate să determine starea de funcţionare a depozitului prin:
      1)Sistem de monitorizare a apei freatice, care să conţină cel puţin un foraj (puţ) în amonte şi minimum 2 foraje în aval, amplasate în perimetrul aferent depozitului;
      2)Instalaţii de monitorizare a tasărilor şi deformărilor sistemului de izolare a bazei depozitului, precum şi a corpului depozitului. Se pot obţine informaţii şi prin observaţii realizate din avion sau satelit;
      3)Instalaţii de monitorizare a levigatului, a apelor acumulate la suprafaţa depozitului şi a precipitaţiilor.
      4)Instalaţii de monitorizare a datelor meteorologice:
      a)Instalaţii de monitorizare a precipitaţiilor,
      b)Instalaţii de măsurare a temperaturii,
      c)Instalaţii de măsurare a vântului,
      d)Instalaţii de măsurare a evaporării apei.
      Dacă la un depozit de deşeuri se constată emisii de gaze, trebuie prevăzute instalaţii de captare a acestuia şi sisteme de monitorizare în acest sens.

      În vederea unei funcţionări corespunzătoare a unui depozit, sunt necesare următoarele instalaţii şi echipamente principale:
      - zona de acces, zona de staţionare, gard
      - cântar şi echipament de înregistrare a cantităţii de deşeuri, birou de intrare, zona de livrare a cantităţilor mici de deşeuri
      - echipamente de verificare şi prelevare a probelor de deşeuri, laborator;
      - drumuri ale depozitului;
      - garaje, ateliere şi locuri de parcare pentru utilaje;
      - echipament de curăţare a roţilor utilajelor de transport;
      - birouri administrative, vestiare şi grupuri sanitare.
      Toate echipamentele şi facilităţile trebuie să fie calculate şi amenajate în funcţie de clasa de depozit, mărimea, durata de funcţionare stabilită, cantitatea de deşeuri/zi, frecvenţa de transport şi de alte cerinţe legale, astfel încât să asigure o funcţionare corespunzătoare.
      3.10.1. Zona de acces, zona de staţionare, gardul
      3.10.1.1. Proiectarea şi construirea căii principale de acces către depozit dinspre drumul public, precum şi a întregii zone de acces, se realizează în funcţie de:
      - numărul de utilaje care transportă deşeuri
      - frecvenţa cu care acestea intră în depozit
      - mărimea şi tipul utilajelor.
      Trebuie să fie respectate cerinţele şi normele specifice pentru proiectarea şi construirea drumurilor.
      3.10.1.2. Accesul pe depozit se marchează printr-un panou amplasat la intrarea dinspre drumul public. Dacă intrarea pe depozit este în imediata vecinătate a unui drum public, atunci pe terenul depozitului se amenajează o zonă de staţionare pentru utilaje, pentru a preveni blocarea circulaţiei pe drumul public.
      3.10.1.3. Pentru a corela estetic impresia completă a unui depozit cu peisajul, pe toate suprafeţele din interiorul amplasamentului depozitului, acolo unde nu există instalaţii de funcţionare, se recomandă plantarea spaţiilor verzi (gazon sau tufişuri şi copaci), precum şi a copacilor de-o parte şi de alta a căii principale de acces către depozit.
      3.10.1.4. Sistemul de supraveghere trebuie să fie compus din următoarele componente:
      - îngrădirea completă a amplasamentului depozitului. Îngrădirea trebuie să se realizeze din: gard din plasă de oţel (mărimea ochiurilor plasei < 40 x 40 mm) sau o execuţie similară. Înălţimea gardului trebuie să fie de cel puţin 2 m. Atâta timp cât condiţiile solului permit, gardurile se înfig 20 cm în pământ, pentru ca animalele sălbatice să nu poată trece pe sub gard;
      - porţi de aceeaşi înălţime cu gardul, prevăzute cu sisteme de închidere şi asigurare;
      - instalaţii de alarmă în caz de acces neautorizat (numai pentru depozitele pentru deşeuri periculoase - clasa a).
      3.10.2. Cântarul şi echipamentul de înregistrare a cantităţii de deşeuri, biroul de intrare
      3.10.2.1. Depozitul trebuie dotat cu un echipament de cântărire atât pentru utilajele încărcate, care intră pe depozit, cât şi pentru cele descărcate, care părăsesc depozitul.
      Toate utilajele care transportă deşeuri trebuie să poată fi cântărite în totalitate (să aibă destul loc pe cântarul de intrare şi ieşire). Cântarul trebuie să fie accesibil, în siguranţă, indiferent de condiţiile meteorologice. Cântarele trebuie să dispună de destulă rezistenţă şi capacitate de cântărire. Utilajele trebuie să fie dirijate obligatoriu către cântare (prin marcarea traseului, garduri, panouri, bariere). Cântarele trebuie conectate la un sistem de înregistrare a cantităţii de deşeuri care intră în depozit.
      Calibrarea cântarului trebuie realizată în conformitate cu normele metrologice în vigoare.
      3.10.2.2. Imediat lângă cântar se amenajează cabina operatorului responsabil cu preluarea deşeurilor.
      Acesta trebuie să îndeplinească următoarele sarcini:
      - direcţionarea utilajelor către cântarul de intrare şi ieşire (acţionarea barierelor sau a semaforului),
      - controlul cântăririi complete a utilajelor (cu ajutorul unei camere video sau al unei oglinzi),
      - primirea documentelor de însoţire a transportului şi verificarea acestora,
      - verificarea organoleptică a deşeurilor (control vizual şi al mirosului),
      - dirijarea transportului de deşeuri către zona de descărcare (zona de livrare a cantităţilor mici sau zona de depozitare),
      - controlul utilajelor care părăsesc depozitul (descărcare completă; aprobarea de la locul de descărcare în vederea părăsirii depozitului),
      - contactul prin staţie de emisie-recepţie cu operatorul din zona de depozitare a deşeurilor.
      3.10.2.3. Pentru preluarea cantităţilor mai mici de deşeuri (maxim 1 m3), în zona de acces se amenajează un spaţiu special destinat acestui scop. Deşeurile livrate în cantităţi mici sunt sortate şi descărcate în containerele amplasate în zona special amenajată. Aceste operaţiuni sunt coordonate de personal specializat.
      Containerele pline se cântăresc şi se înregistrează separat înainte de descărcarea pe depozit.
      Deşeurile periculoase se colectează separat, în recipienţi special destinaţi acestui scop, şi se transportă pentru eliminare în instalaţii pentru deşeuri periculoase.
      Deşeurile de echipamente electrice şi electronice se colectează în recipienţi separaţi, protejaţi de pătrunderea apei, şi se elimină conform cerinţelor specifice.
      3.10.3. Echipament de verificare şi control al deşeurilor, laborator, zona de securitate
      3.10.3.1. Pentru a putea efectua controlul de recepţie, în zona de acces, imediat după cântar, se amplasează un echipament pentru controlul vizual al deşeurilor şi pentru prelevarea probelor (rampa hidraulică sau platforma).
      Pentru prelevarea probelor se utilizează recipienţi şi ustensile speciale, precum şi echipament pentru protecţia muncii.
      3.10.3.2. Depozitele pentru deşeuri periculoase (clasa a) trebuie să amenajeze un laborator pentru controlul chimic şi fizic al deşeurilor care sunt acceptate pe depozit. Laboratorul trebuie să fie amenajat conform prevederilor specifice în domeniu şi să fie condus şi operat de personal specializat.
      3.10.3.3. Depozitele care nu acceptă deşeuri periculoase din industrie şi din construcţii şi demolări (clasele b şi c) trebuie să dispună de un echipament de testare rapidă.
      Deşeurile nepericuloase din industrie şi din construcţii şi demolări se analizează prin sondaj, prin procedee de testare rapidă a următorilor indicatori:
      - valoarea pH
      - temperatura
      - conţinut de apă
      - conţinut de gudroane
      - conductibilitate.
      Probele deşeurilor analizate se păstrează minimum 1 lună.
      3.10.3.4. Imediat după zona în care este amplasat cântarul, trebuie să fie amenajată o zonă de securitate pentru deşeurile care nu pot fi acceptate la depozitare (documentele nu sunt corespunzătoare sau tipurile respective de deşeuri nu sunt incluse în lista prevăzută de autorizaţia de mediu).
      3.10.3.5. Zona de securitate se echipează după cum urmează:
      - depozite de clasa a: - suprafaţa betonată 200 m cu margini de beton, rampă de intrare şi acoperiş, colectarea apei din precipitaţii într-un recipient separat (V = 500 litri),
      - depozite de clasa b şi c: - suprafaţa betonată 200 m2 cu margini de beton, rampă de intrare şi acoperiş, colectarea apei din precipitaţii într-un recipient separat (V = 500 litri) sau suprafaţa întărită cu pietriş şi containere închise pentru depozitare şi transport.
      3.10.3.6. Apele din precipitaţii colectate de pe suprafaţa zonei de securitate sunt dirijate către o instalaţie de epurare, în funcţie de caracteristicile specifice amplasamentului şi de cerinţele avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor emise de autoritatea competentă.
      3.10.4. Drumurile în incinta depozitului/Drumurile pentru funcţionare
      Drumurile din incinta depozitului se realizează conform cerinţelor specifice şi trebuie menţinute permanent în stare de funcţionare.
      3.10.4.1. La o distanţă suficientă de limita zonei de depozitare se amenajează un drum perimetral. Distanţa necesară se stabileşte în funcţie de panta taluzurilor, lăţimea rigolelor pentru colectarea apei din precipitaţii, situarea staţiilor de colectare a gazului etc.
      Drumul perimetral asigură:
      - accesul către celulele care se construiesc, pe timpul amenajării depozitului
      - accesul pe timpul funcţionării către celulele de depozitare
      - controlul gardului
      - controlul şi întreţinerea rigolei perimetrale de colectare a apei din precipitaţii
      - controlul taluzului final al depozitului
      - controlul şi întreţinerea staţiilor de colectare a gazului
      - controlul şi întreţinerea puţurilor pentru gaz de pe taluzurile inferioare
      - controlul şi întreţinerea conductelor pentru levigat.
      Drumul perimetral poate fi cu sens unic sau cu dublu sens. Lăţimea minimă a drumului este de 3 m pentru funcţionarea cu o bandă şi de 5,75 m pentru dublu sens.
      Drumul perimetral se realizează conform cu cerinţele specifice pentru construcţia de drumuri, astfel încât să fie rezistent la toate tipurile de eforturi care pot apărea. De asemenea, pe părţile laterale ale drumului perimetral se prevăd rigole pentru colectarea apelor din precipitaţii.
      3.10.4.2. Drumul de acces între poarta şi zona de acces se construieşte cu dublu sens, cu respectarea cerinţelor specifice pentru drumurile cu trafic greu.
      3.10.4.3. Zonele de circulaţie între cântar, zona de control şi zona de livrare a cantităţilor mici de deşeuri se stabilizează cu beton sau bitum.
      Apa de precipitaţii colectată de pe suprafaţa drumurilor este gestionată conform cu cerinţele autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă.
      3.10.4.4. Accesul către zona de depozitare se realizează prin drumuri cu dublu sens, cu o lăţime minimă de 5,5 m. Se pot utiliza moloz, pietriş sau plăci de beton în vederea stabilizării. La realizarea căilor de acces se pot utiliza numai deşeuri necontaminate din construcţii şi demolări.
      3.10.4.5. Drumul pentru compactor şi alte utilaje cu şenile se realizează separat, din pietriş sau deşeuri necontaminate din construcţii şi demolări. Acest drum trebuie să fie lat de minimum 5 m, iar stabilitatea sa este controlată cu regularitate.
      3.10.4.6. Zona atelierelor de întreţinere şi reparaţii, depozitul de combustibil, locul de parcare pentru utilaje se amenajează conform cu normele legale în vigoare, ţinând seama de cerinţele specifice determinate de tipul utilajelor care lucrează pe un depozit de deşeuri.
      3.10.4.7. Pentru perioada construirii depozitului se asigură o distanţă minimă de rulare (150 m) pe drumul de acces, în vederea curăţării anvelopelor utilajelor înainte de intrarea pe drumurile publice.
      Pe timpul funcţionării depozitului sunt necesare amenajări care să împiedice murdărirea cu deşeuri a spaţiilor din afara zonei de depozitare. Aceasta se poate realiza prin:
      - asigurarea unei distanţe de rulare de minimum 150 m realizată din pietriş dur sau deşeuri din construcţii şi demolări, între zona de depozitare şi drumul de ieşire din depozit;
      - dotarea cu un echipament pentru spălarea anvelopelor, amplasat între zona de depozitare şi drumul de ieşire din depozit; instalaţia de spălare poate fi fixă sau mobilă.
      Depozitele pentru deşeuri periculoase (clasa a) trebuie să fie dotate, obligatoriu, cu instalaţii pentru spălarea roţilor utilajelor.
      Apele uzate de la instalaţia de spălare se gestionează conform cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor.
      3.10.4.8. Pentru funcţionarea corespunzătoare a unui depozit sunt necesare următoarele utilaje pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor şi pentru funcţionarea depozitului:
      - buldozer: distribuirea deşeurilor, aplicarea straturilor de acoperire, nivelarea suprafeţei depozitului, realizarea drumurilor
      - încărcător: distribuirea deşeurilor, preluarea deşeurilor neacceptate, lucrări mici de nivelare, curăţarea drumurilor, realizarea drumurilor
      - compactor picior de oaie: compactarea deşeurilor menajere şi a celor voluminoase, mărunţirea deşeurilor
      - compactor cu role: compactarea deşeurilor minerale, mărunţirea deşeurilor
      - scraper: distribuirea deşeurilor minerale în cantităţi mari, realizarea drumurilor, realizarea straturilor minerale ale sistemelor de impermeabilizare la bază şi la suprafaţă
      - excavator hidraulic: realizarea bazei depozitului, realizarea drumurilor şi instalaţiilor de drenaj, realizarea impermeabilizării suprafeţei
      - tocător: tocarea deşeurilor voluminoase, cum ar fi lemn şi plastic dur, deşeuri provenite din grădini (crengi, tufişuri etc.).
      Trebuie să se asigure un număr suficient din fiecare tip de utilaj, ţinând cont şi de riscurile de defectare a acestora.
      3.10.4.9. Depozitele de deşeuri trebuie să fie echipate cu birouri administrative şi spaţii sociale, cum ar fi:
      - vestiare,
      - cabinet de prim ajutor,
      - camera de odihnă,
      - grupuri sanitare (inclusiv duşuri).
      Spaţiile sociale şi birourile se amenajează şi se întreţin în conformitate cu cerinţele specifice privind protecţia muncii.

      4.OPERARE ŞI MONITORIZARE

      4.1.Documente/Registru de funcţionare
      Toate documentele, informaţiile şi instrucţiunile care se referă la activităţile de la un depozit (începând cu faza de proiect până la reconstrucţia ecologică) se păstrează într-un registru de funcţionare. Registrul constă din:
      a)documentele de aprobare
      b)planul organizatoric
      c)instrucţiunile de funcţionare
      d)manualul de funcţionare
      e)jurnalul de funcţionare
      f)planul de intervenţie
      g)planul de funcţionare/de depozitare
      h)planul stării de fapt.
      Registrul de funcţionare se realizează în formă scrisă şi în formă electronică şi se prezintă, la cerere, autorităţii competente pentru protecţia mediului.
      Documentele registrului se completează în timp.
      Documentele menţionate mai sus trebuie să conţină următoarele date:
      a)documentele de aprobare
      La depozit trebuie să existe un exemplar complet şi autentificat al documentelor care au stat la baza obţinerii tuturor autorizaţiilor şi aprobărilor.
      b)planul organizatoric
      Organizarea activităţii în cadrul depozitului de deşeuri este prezentată într-un plan organizatoric, care conţine numele şi responsabilităţile fiecărei persoane. La înlocuirea persoanelor se actualizează planul organizatoric.
      c)instrucţiunile de funcţionare
      Instrucţiunile de funcţionare conţin prevederile relevante pentru siguranţă şi ordine. Ele reglementează întregul proces de funcţionare de la depozit şi sunt valabile pentru toţi utilizatorii. De aceea ele se afişează la loc vizibil, în zona de acces. În instrucţiunile de funcţionare se includ şi reglementări de manipulare a deşeurilor de la transportatorii de cantităţi mici. De asemenea, se prevede interzicerea fumatului în incinta depozitului.
      d)manualul de funcţionare
      În manualul de funcţionare se stabilesc toate măsurile pentru funcţionarea în stare normală, pentru întreţinere şi pentru cazuri anormale de funcţionare. Măsurile necesare în cazurile neobişnuite se corelează cu planul de intervenţie.
      Sarcinile şi domeniile de responsabilitate ale personalului conform pct. b), instrucţiunile de lucru, măsurile de control şi întreţinere, obligaţiile de informare, documentare şi păstrare a documentelor se stabilesc în manualul de funcţionare.
      e)jurnalul de funcţionare
      Jurnalul de funcţionare conţine toate datele importante pentru funcţionarea zilnică a depozitului, în special:
      - date despre deşeurile preluate (determinarea greutăţii, stabilirea tipului de deşeuri inclusiv codul deşeurilor, rezultatele controalelor vizuale şi ale analizelor efectuate),
      - formularul de înregistrare (confirmarea de primire) pentru recepţia deşeurilor,
      - cazurile de neacceptare a deşeurilor la depozitare, inclusiv cauzele şi măsurile întreprinse,
      - rezultatele controalelor proprii şi a celor efectuate de autorităţi,
      - evenimente deosebite, în special defecţiuni de funcţionare, inclusiv cauzele şi măsurile întreprinse,
      - programul de funcţionare al depozitului,
      - rezultatele programului de monitorizare.
      Jurnalul de funcţionare se realizează în formă electronică şi trebuie să fie asigurat împotriva accesului neautorizat. Jurnalul trebuie să fie controlat periodic de conducătorul depozitului, până la sfârşitul perioadei de monitorizare post-închidere.
      f)planul de intervenţie
      Pentru fiecare depozit se întocmeşte un plan de intervenţie care descrie toate măsurile în cazuri de incendiu, accidente, poluările accidentale produse pe raza de activitate a depozitului şi alte situaţii de necesitate. În planul de intervenţie se menţionează persoanele responsabile şi sunt descrise măsurile care trebuie luate. În planul de intervenţie se menţionează şi datele de contact pentru următoarele instituţii: pompieri, salvare, apărare civilă. Planul de intervenţie trebuie să fie cunoscut de toţi angajaţii şi să fie afişat într-un loc vizibil. Planul de intervenţie se întocmeşte în acord cu toate autorităţile implicate, iar un exemplar se predă autorităţii competente pentru protecţia mediului.
      g)planul de funcţionare/de depozitare
      Se întocmeşte un plan de funcţionare, care conţine toate reglementările importante despre:
      - procedura de acceptare şi control al deşeurilor,
      - modul de depozitare şi realizare a corpului depozitului,
      - gestionarea levigatului,
      - gestionarea gazului de depozit,
      - colectarea şi gestionarea apei din precipitaţii,
      - colectarea şi gestionarea apelor uzate menajere.
      Planul de funcţionare conţine un plan referitor la modul de depozitare, inclusiv împărţirea celulelor de depozitare în zone de maximum 2500 m. Mărimea celulelor de depozitare trebuie să fie cât se poate de mică, pentru a reduce cantitatea de levigat formată. Dacă se depozitează tipuri de deşeuri diferite (nepericuloase, periculoase tratate, deşeuri cu azbest etc.), atunci aceste informaţii trebuie să fie cuprinse în planul de depozitare.
      Planul de funcţionare/de depozitare pentru depozitele de deşeuri periculoase (clasa a) trebuie să ţină cont şi de faptul că în timpul construcţiei corpului depozitului, trebuie respectate următoarele cerinţe:
      - să fie exclusă o reacţie a deşeurilor între ele,
      - deşeurile prăfoase sau care generează mirosuri să fie livrate şi depozitate numai sub formă ambalată,
      - temperatura deşeurilor la reacţia cu apa sau alte deşeuri să nu depăşească 25°C,
      - levigatul din corpul de depozit să se scurgă în siguranţă către baza depozitului,
      - gazele să poată fi eliminate,
      - stabilitatea internă şi externă a corpului de depozit să fie asigurată,
      - apa din precipitaţii de pe suprafeţele necontaminate să nu poată ajunge în celulele în funcţionare,
      - tasările corpului depozitului să fie reduse cât mai mult posibil.
      h)planul stării de fapt
      După încheierea umplerii unei celule de depozit se întocmeşte un plan al stării de fapt. Planul se prezintă într-un raster de 60 m x 60 m şi la o scară adecvată (M = 1:500).
      Planul stării de fapt se înaintează autorităţii competente, la cel târziu 6 luni după încheierea umplerii celulei.
      Pentru depozitele pe care se depozitează un singur tip de deşeuri (depozite de deşeuri municipale, depozite pentru un anumit tip de deşeuri de producţie), cerinţele de conţinut pentru jurnalul de funcţionare şi pentru planul de funcţionare se pot reduce după analizare şi aprobare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
      4.2.Acceptarea şi depunerea deşeurilor
      4.2.1.Procedura de acceptare a deşeurilor la depozitare
      Procedura de acceptare a deşeurilor în vederea depozitării constă din mai multe faze.
      4.2.1.1.Deşeurile care pot fi depozitate pe un anumit amplasament trebuie să se regăsească în autorizaţia de mediu a depozitului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
      4.2.1.2.Deşeurile periculoase stabilizate sunt acceptate pe depozitele pentru deşeurile nepericuloase, dacă îndeplinesc criteriile specifice corespunzătoare prevederilor legale şi dacă pot fi depozitate în celule separate faţă de deşeurile biodegradabile.
      4.2.1.3.Operatorul depozitului trebuie să asigure toate măsurile necesare pentru ca deşeurile pe care le preia în vederea depozitării să respecte condiţiile prevăzute în autorizaţia de mediu.
      Deşeurile acceptate la depozitare trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
      - să se regăsească în lista deşeurilor acceptate pe depozitul respectiv, conform autorizaţiei de mediu,
      - să fie livrate numai de transportatori autorizaţi, cu excepţia transportatorilor particulari, care aduc deşeuri în cantităţi mici,
      - să fie însoţite de documentele necesare, conform prezentului normativ tehnic şi criteriilor de recepţie prevăzute de operatorul depozitului.
      4.2.1.4.Documentele care însoţesc un transport de deşeuri trebuie să cuprindă cel puţin:
      - tipul deşeurilor (denumirea şi codul, conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea Listei deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase),
      - sursa de provenienţă şi cantitatea transportată,
      - analiza de declaraţie, vizată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care să dovedească faptul că deşeurile respective îndeplinesc criteriile de acceptare pe depozitul respectiv,
      - autorizaţia de transport al deşeurilor, în cazul deşeurilor periculoase.
      4.2.1.5.La primirea transportului de deşeuri se efectuează un control de recepţie. Controlul de recepţie poate fi efectuat numai de persoane specializate şi constă în:
      - verificarea documentelor care însoţesc transportul de deşeuri: cantitatea, caracteristicile, sursa de provenienţă şi natura deşeurilor, conformarea cu analiza de declaraţie, date despre transportator,
      - inspecţia vizuală, în vederea controlului stării de agregare a deşeurilor (nămolul de la epurarea apelor uzate poate avea o umiditate de cel mult 65 %) şi pentru verificarea conformării deşeurilor transportate cu documentele însoţitoare,
      - cântărirea deşeurilor,
      - prelevarea probelor, dacă este cazul, şi efectuarea analizei de control (rapidă pentru deşeurile nepericuloase, respectiv completă pentru deşeurile periculoase), dacă este cazul.
      Toate rezultatele controalelor de recepţie se înregistrează în jurnalul de funcţionare (în formă electronică sau scrisă).
      4.2.1.6.Dacă în urma controlului de recepţie rezultă că sunt respectate toate cerinţele de acceptare, operatorul dirijează transportul de deşeuri către zona de depozitare. Controlul vizual se repetă şi la descărcarea deşeurilor.
      4.2.1.7.Dacă în urma controlului vizual apar îndoieli cu privire la respectarea cerinţelor pentru depozitare sau se constată că există diferenţe între documentele însoţitoare şi deşeurile livrate, atunci se efectuează o analiză de control, parametrii analizaţi fiind stabiliţi în funcţie de tipul şi aspectul deşeurilor. În cazurile în care se efectuează analize de control, se prelevează şi probe martor, care trebuie păstrate minimum 1 lună.
      4.2.1.8.Dacă deşeurile nu sunt acceptate la depozitare, operatorul depozitului informează imediat generatorul şi autoritatea competentă, aceasta din urmă stabilind măsurile care trebuie luate. Până la aplicarea măsurilor decise, deşeurile rămân în zona de securitate. Toate aceste cazuri se înregistrează în jurnalul de funcţionare.
      4.2.1.9.Dacă deşeurile livrate nu corespund cu documentele însoţitoare, însă ele se încadrează în cerinţele de acceptare şi sunt acceptate la depozitare, atunci acest lucru se menţionează în jurnalul de funcţionare. Generatorul deşeurilor şi autoritatea competentă trebuie să fie informate despre aceasta.
      4.2.1.10. Înregistrarea deşeurilor acceptate la depozitare se face după cum urmează:
      - pentru deşeuri periculoase, conform formularului de expediţie/transport prevăzut în Ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, Anexa 2 (MAPAM - 2/2004, MTCT - 211/2004, MEC - 118/2004)
      - pentru deşeuri nepericuloase şi inerte, conform formularului de înregistrare a transportului de deşeuri prevăzut în Ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, Anexa 3 (MAPAM - 2/2004, MTCT - 211/2004, MEC -118/2004)
      Se întocmesc două exemplare, unul pentru transportatorul de deşeuri şi unul pentru operatorul depozitului.
      4.2.1.11. Operatorii depozitelor proprii pentru deşeuri de producţie, pe care nu se depozitează decât deşeurile proprii, pot solicita autorităţii competente aprobarea pentru o formă simplificată a procedurii de acceptare a deşeurilor la depozitare.
      4.2.2.Depunerea deşeurilor
      Deşeurile se depun astfel încât pe timpul întregii perioade de funcţionare să aibă numai influenţe reduse asupra omului şi mediului înconjurător. Modul de depunere depinde de fiecare tip de deşeu în parte (nămol, deşeuri minerale sau biologice, deşeuri voluminoase etc.), precum şi de condiţiile meteorologice şi de forma şi dimensiunile depozitului.
      4.2.2.1.Cerinţe de depozitare/Metode de depozitare
      Celulele de depozitare trebuie umplute repede, pentru a se putea aplica impermeabilizarea suprafeţei, evitând astfel formarea levigatului.
      Deşeurile se depun şi se distribuie în straturi cât se poate de subţiri: clasa b - max. 1 m, clasa c - max. 50 cm, apoi se compactează. Densitatea de compactare pentru deşeurile menajere trebuie să fie de minim 0,8 tone/m3.
      Deşeurile care pot ridica probleme din punct de vedere al stabilităţii se depun în amestec cu deşeuri stabile.
      Deşeurile nepericuloase care nu provin din gospodarii (nămol, deşeuri prăfoase, deşeuri industriale, deşeuri voluminoase) se depun pe depozitele de clasa b numai amestecate cu deşeuri menajere.
      Nămolul se depozitează amestecat cu deşeuri menajere în proporţie de 1:10.
      La viteze mai mari ale vântului, când gardurile de protecţie nu sunt suficiente (clasa b), iar deşeurile pot fi împrăştiate, precum şi în cazul deşeurilor prăfoase (clasele a şi c), se construiesc pe marginile zonei de depozitare supraînălţări din pământ cu o înălţime > 2 m peste nivelul deşeurilor, pentru a construi celula de depozitare.
      Deşeurile pot fi descărcate numai după indicaţiile operatorului de la locul de descărcare.
      Pot fi dirijate către zona de depozitare numai atâtea utilaje care transportă deşeuri, încât acestea să nu reprezinte un pericol pentru personal, iar toate deşeurile descărcate să poată fi distribuite, controlate şi compactate imediat.
      În zona de depozitare trebuie să existe suficiente compactoare şi utilaje cu şenilă (clasa b) respectiv încărcătoare sau utilaje cu şenilă care să realizeze compactarea (clasele a şi c).
      La descărcarea deşeurilor prăfoase, acestea se umezesc şi se acoperă imediat cu alte deşeuri sau cu materiale minerale (este valabil numai pentru clasele b şi c).
      Toate deşeurile se controlează vizual şi la descărcare (a se vedea şi 4.2.1.5).
      Deşeurile periculoase prăfoase pot fi livrate şi descărcate numai în formă ambalată.
      Descărcarea unui transport de deşeuri este supravegheată şi controlată de o persoană instruită în acest scop. Dacă apar dubii în ce priveşte caracteristicile deşeurilor şi acceptarea lor pe depozit, atunci conducerea depozitului trebuie să fie imediat informată asupra acestui fapt, astfel încât ea să poată lua măsurile necesare (reţinere în zona de securitate sau o nouă verificare).
      Operatorii din zona de descărcare trebuie să poarte echipament de protecţie colorat, uşor de recunoscut. În zona de descărcare se montează panouri pentru interzicerea fumatului.
      4.2.2.2 Acoperirea deşeurilor/a celulelor de depozitare
      Deşeurile descărcate şi compactate pe depozitele de clasa b se acoperă periodic, în funcţie de condiţiile de operare şi de prevederile autorizaţiei de mediu, pentru a evita mirosurile, împrăştierea de vânt a deşeurilor uşoare şi apariţia insectelor şi a pasărilor. Acoperirea are ca scop şi îmbunătăţirea aspectului depozitului. Drept material pentru acoperire se pot utiliza deşeuri solide minerale, cum ar fi sol, deşeuri din construcţii şi demolări, cenuşă, compost. Deşeurile prăfoase nu pot fi utilizate.
      Utilizarea altor tipuri de materiale de acoperire, cum ar fi foliile plastice şi ţesăturile fibroase, trebuie aprobată în fiecare caz de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Aceste tipuri de acoperiri se îndepărtează înainte de continuarea depozitării, ele putând fi reutilizate.
      Autorizaţia de mediu trebuie să conţină date despre tipul şi grosimea stratului de acoperire. Tipul şi grosimea stratului de acoperire se stabilesc în funcţie de:
      - criterii referitoare la permeabilitatea pentru gazul de depozit şi apa din precipitaţii,
      - criterii referitoare la volumul pe care îl ocupă stratul de acoperire.
      O acoperire a deşeurilor menajere nu este necesară, dacă în ziua următoare se continuă depozitarea. Acest lucru este valabil numai pentru acele celule de depozitare care au fost proiectate la dimensiuni cât se poate de mici. Proiectarea dimensiunilor celulei în operare ţine cont de cantităţile de deşeuri livrate zilnic.
      După umplerea completă şi nivelarea unei celule de depozit, stratul de impermeabilizare a suprafeţei se aplică imediat. Depozitele de deşeuri menajere sunt prevăzute mai întâi cu o acoperire provizorie, din pământ, în perioada în care au loc cele mai mari tasări (3-5 ani). Stratul de pământ pentru acoperire trebuie să aibă o grosime de 30-50 cm; pe el se plantează gazon.
      4.3.Protecţia muncii şi prevenirea incendiilor pe depozitele de deşeuri
      4.3.1.Toate activităţile de administrare a unui depozit de deşeuri se executa în baza prevederilor legale referitoare la protecţia muncii şi prevenirea incendiilor.
      4.3.2.Toate persoanele care desfăşoară o activitate pe depozit trebuie să fie instruite corespunzător în ceea ce priveşte prevenirea incendiilor şi protecţia muncii. Instruirea trebuie să se realizeze pentru următoarele aspecte:
      - drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile personalului în ceea ce priveşte protecţia muncii şi prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de muncă în parte,
      - cerinţele de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de funcţionare ale depozitului, atât pentru funcţionarea normală cât şi pentru accidente sau cazuri de urgenţă,
      - echipamentul de protecţie necesar,
      - amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;
      - măsurile de prim-ajutor,
      - alte cerinţe specifice fiecărui loc de muncă (utilaje, cântar, curăţarea anvelopelor, laborator etc.).
      Personalul angajat trebuie să fie instruit anual în următoarele domenii şi să fie informat imediat la apariţia de noi legi, aprobări şi reglementări legate de funcţionarea depozitului:
      - organizarea activităţilor pe depozit (planul de funcţionare, instrucţiuni de funcţionare, planul de alarmă etc.)
      - modificarea obligaţiilor şi responsabilităţilor fiecărui angajat, în vederea asigurării condiţiilor de protecţie a mediului;
      - modul de comportare şi acţiune în caz de accidente şi în cazuri de urgenţă.
      4.3.3.Construcţiile şi instalaţiile, în special cele pentru depozitarea şi/sau utilizarea combustibililor, se proiectează, amenajează, funcţionează şi se verifică conform normelor legale şi standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.
      4.3.4.În funcţie de tipul deşeurilor acceptate şi de mărimea depozitului, şi conform prevederilor legale, administratorul depozitului asigură funcţionarea în incinta depozitului a unei unităţi PSI.
      4.3.5.Pe depozitele unde este permisă depozitarea deşeurilor cu risc de autoaprindere (clasa a şi b), trebuie să existe o rezervă de minimum 200 m de pământ, pentru stingerea eventualelor incendii.
      4.4.Monitorizarea depozitelor de deşeuri în timpul exploatării
      Monitorizarea depozitelor de deşeuri în timpul exploatării este reglementată prin prevederile HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare şi ale Anexei 2 din prezentul Normativ tehnic.
      Operatorul are obligaţia să monitorizeze depozitul pe întreaga sa perioadă de exploatare. Auto-monitorizarea emisiilor în faza de exploatare a unui depozit de deşeuri are ca scop verificarea conformării cu condiţiile impuse de autorităţile competente (autorizaţia de mediu, autorizaţia de gospodărire a apelor etc.).
      În anumite cazuri pot fi necesare verificări suplimentare. Acest lucru este recomandat mai ales în caz de accidente sau utilizare necorespunzătoare a instalaţiilor. Controalele suplimentare care se impun (exemplu: sol, mirosuri grele) trebuie stabilite de autorităţile competente.
      Este necesară obţinerea autorizaţiei de gospodărirea apelor de la autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor, în scopul asigurării respectării cerinţelor legale în vigoare privind protecţia calităţii apelor.
      Lista standardelor conform cărora se efectuează determinarea indicatorilor specifici levigatului, apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi a emisiilor în atmosferă este prezentata în Anexa 3.
      Valorile obţinute pentru fiecare factor de mediu se compară cu cele prevăzute de normele legislative în vigoare.
      Analizele şi determinările necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor şi controlul calităţii factorilor de mediu se realizează conform cu cerinţele legale în vigoare, iar rezultatele se înregistrează/păstrează pe toată perioada de monitorizare.
      Operatorul depozitului de deşeuri este obligat să raporteze către autoritatea de mediu competentă rezultatele activităţii de auto-monitoring, după cum urmează:
      - anual pentru depozitele construite conform prevederilor HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor;
      - semestrial pentru depozitele supuse unui program de conformare.
      Orice efect negativ înregistrat prin programul de auto-monitoring se raportează către autoritatea de mediu competentă în maximum 12 ore.

      5.ÎNCHIDERE ŞI MONITORIZARE POST-ÎNCHIDERE

      5.1.Închiderea depozitului
      Închiderea începe o dată cu încetarea exploatării depozitului (încetarea depozitării deşeurilor) pe o anumită suprafaţă a depozitului.
      Închiderea depozitelor de deşeuri se realizează conform cerinţelor HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare. Suprafaţa pe care s-a sistat depozitarea trebuie impermeabilizată conform punctului 3.7 şi se instalează dispozitivele de monitorizare conform punctului 3.9.
      Autoritatea competentă trebuie să efectueze la finalul fazei de închidere avizarea acestei închideri şi apoi să ia în considerare următoarele:
      a)declaraţia anuală cu privire la starea depozitului,
      b)evaluarea anuală a controalelor,
      c)capacitatea de funcţionare a sistemelor de etanşare din cadrul depozitului şi a instalaţiilor de monitorizare,
      d)planuri de funcţionare şi planuri de situaţie conform punctului 4.1.
      Utilizarea ulterioară a amplasamentului se face ţinând seama de condiţiile şi restricţiile specifice impuse de existenţa depozitului acoperit, în funcţie de stabilitatea terenului şi de gradul de risc pe care acesta îl poate prezenta pentru mediu şi sănătatea umană.
      5.2.Monitorizarea post-închidere
      Monitorizarea post-închidere a depozitelor de deşeuri este reglementată prin prevederile HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare şi ale Anexei 2 din prezentul Normativ tehnic.
      Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat să efectueze monitorizarea post-închidere, pe o perioadă stabilită de către autoritatea de mediu competentă (minimum 30 ani). Această perioadă poate fi prelungită dacă în cursul derulării programului de monitorizare se constată că depozitul nu este încă stabil şi poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi sănătatea umană.
      Este necesară obţinerea autorizaţiei de gospodărirea apelor de la autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor, în scopul asigurării respectării cerinţelor legale în vigoare privind protecţia calităţii apelor.
      În cazul în care se constată efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului de deşeuri este obligat să informeze autoritatea de mediu competentă în mod operativ.
      Valorile obţinute pentru fiecare factor de mediu se compară cu cele prevăzute de normele legislative în vigoare.
      Analizele şi determinările necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor şi controlul calităţii factorilor de mediu se realizează conform cu cerinţele legale în vigoare, iar rezultatele se înregistrează/păstrează pe toată perioada de monitorizare.
      Operatorul depozitului de deşeuri este obligat să raporteze rezultatele activităţii de auto-monitoring către autoritatea de mediu competentă, la cererea acesteia.

    • ORDIN nr. 647 din 31 martie 2016 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

      CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

      Art. 1
      (1)Prin prezenta hotărâre se stabileşte procedura de reglementare şi control al transportului deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.
      (2)Procedura de reglementare şi control al transportului deşeurilor se aplică deşeurilor periculoase şi deşeurilor nepericuloase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare.
      (3)Transportul deşeurilor se realizează numai către operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare pentru activităţile de colectare/stocare temporară/tratare/valorificare/eliminare.
      (4)Este interzis transportul deşeurilor de orice natură de la locul de producere la cel de colectare/stocare temporară/tratare/ valorificare/eliminare, fără respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
      Practică judiciară extinsă (9 referinte)
      Practică judiciară (3 referinte)

      Art. 2
      Semnificaţia unor termeni specifici utilizaţi în prezenta hotărâre este prezentată în anexa nr. IA la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
      Practică judiciară extinsă (1 referinte)

      CAPITOLUL II: Transportul deşeurilor periculoase

      Art. 3
      Transportul deşeurilor periculoase, indiferent de cantitatea anuală în care acestea se generează, se desfăşoară în concordanţă cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România, ale Regulamentului privind Transportul internaţional Feroviar al Mărfurilor Periculoase RID - Apendice C la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, astfel cum a fost modificată prin Protocolul ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 69/2001, aprobată prin Legea nr. 53/2002, ale Ordonanţei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, republicată, ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 590/2007 pentru stabilirea unor reguli privind transportul în trafic intern al mărfurilor periculoase pe calea ferată, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.730/2001 privind aprobarea sistemelor de raportare a incidentelor în care sunt implicate nave maritime care transportă mărfuri periculoase, substanţe dăunătoare şi/sau poluanţi marini, ale Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 322/2006 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, cu modificările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 426/2006 privind aprobarea Regulilor de navigaţie pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari.

      Art. 4
      (1)Transportul deşeurilor periculoase se efectuează de la generator sau deţinător, denumit în continuare expeditor, către operatorul economic care realizează operaţia de colectare/stocare temporară/tratare/valorificare/eliminare, denumit în continuare destinatar, respectându-se prevederile prezentei hotărâri.
      (2)Expeditorul completează un formular pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase, al cărui model este prezentat în anexa nr. 1.
      (3)Formularul pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase, semnat şi ştampilat, este transmis către destinatarul deşeurilor periculoase.
      (4)Destinatarul deşeurilor periculoase, la primirea formularului pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase, poate accepta efectuarea transportului sau poate solicita informaţii suplimentare din partea expeditorului. Dacă destinatarul acceptă efectuarea transportului, semnează şi ştampilează formularul pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase.
      (5)Formularul pentru aprobarea transportului deşeurilor per