Degradarea solului

Status: Nerezolvat

Raportat în categoria Alte activitati cu impact negativ asupra mediului, Buzau

Mediu afectat:

Mediul rural

Scurtă descriere:

Detin 1.5 ha de teren extravilan, langa satul Viforata, jud Buzau, in vecinatate se afla o ferma de animale care prin practicarea unui pasunat destul de intensiv creeaza eroziuni si degradeza vegetatia. Mentionez ca inaintea preluarii de catre fermea de animale zona era recunoscuta pentru frumusetea ei, cu pomi fructiferi peste tot, apartinand fostei ferme pomicole Plopeasa, majoritatea pomilor au fost gradat taiati, fiind inlocuiti de maracini, eroziuni ale acestor dealuri, vegetatie saracita, producandu-se tot mai des alunecari de teren. Eu m-am mutat de doi ani pe teren pentru a-l impaduri,anul acesta am fost plimbat de la o institutie de mediu la alta, intru-un final venind un reprezentant al garzii de mediu care a avut o atitudine dubioasa, in opinia mea, considerand eroziunile ca fiind naturale , mai spunandu-mi ca sutele de oi si capre nu sunt ”elefanti”,ca nu pot compacta si afecta solul. Sunt determinat sa fac cat mai cunoscut acest impact negativ al suprapasunatului si in Romania, cerand si sprijinul dumneavoastra, multumesc.

Problemă semnalată de:

Adrian Suschina

  • Listă autorități Colaborează cu autoritățile competente și asumă-ți și tu rolul de a opri abuzurile asupra mediului!
    • Agenția pentru Protecția Mediului Buzau
      Contactează instituția
    • Garda de mediu – COMISARIATUL JUDETEAN BUZAU
      Contactează instituția
    • Jandarmerie
      Contactează instituția
  • Legislația simplificatăConsultă legile referitoare la problema sesizată de tine, iar acțiunea ta va avea impact!
    • V. ACCES LA JUSTIȚIE (PROCEDURA ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV)

      Ce înseamnă acțiunea în contencios administrativ?

      Cerere îndreptată împotriva unei autorități publice, cu scopul de a preveni sau de a opri o acțiune ilegală.

      Procedura în contencios administrativ are, în principiu, două etape:

      1. Plângerea prealabilă care semnalează încălcarea procedurilor administrative sau de avizare.
      2. Acțiune în instanța de judecată, secția de contencios administarativ

      Cine poate formula o acțiune în contencios administrativ în materia problemelor de mediu?

      1. a)  Orice persoană vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ sau nesoluționarea în termen a unei cereri – art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004
      2. b) Organisme sociale interesate – structuri neguvernamentale, asociații, fundații care au ca obiect de activitate protecția drepturilor diferitelor categorii de cetățeni – art. 2 alin. (1) lit. s) raportat la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

      Ce se poate solicita instanței de contencios administrativ?

      1. a)             Anularea unui act administrativ care este apreciat ca fiind nelegal
      2. b)           Obligarea autorității la soluționarea unei cereri, atunci când aceasta refuză să o facă în termenul legal – termenul legal este de 30 de zile, art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004

      Cum se poate obține o informație referitoare la o problemă de mediu

      •  Prin formularea unei cereri privind comunicarea unei informații de interes public – art. 6 din Legea nr. 544/2001

      Ce se întâmplă dacă nu se comunică informațiile de interes public solicitate sau se apreciază de către autoritate că acestea nu ar fi informații de interes public?

      • Dacă informațiile de interes public nu sunt comunicate în termen de 10 zile, sau de cel mult 30 de zile în cadrul informațiilor care presupun anumite lucrări mai complexe (art. 7 din Legea nr. 544/2001) persoana se poate adresa tribunalului în a cărui rază domiciliază sau în a cărei rază se află sediul autorității respective.

      Atenție:

      • a)  în acest caz nu este nevoie de procedura prealabilă –
      • b) cererea trebuie înregistrată obligatoriu la tribunal în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de 10 sau de 30 de zile arătat mai sus.

      Cum se contestă actul administrativ care se apreciază că este nelegal sau refuzul de a răspunde la o cerere?

      Procedura de plangere prealabilă:

      • Se depune o cerere instituției care a emis actul sau care refuză să răspundă unei solicitări în termen de 30 de zile dacă actul respectiv vizează direct persoana reclamantă  sau în termen de 6 luni de zile dacă actul vizează o altă persoană, dar produce vătămări persoanei reclamante
      • Cererea trebuie să aibă număr de înregistrare sau să fie însoțită de confirmare de primire, semnată de funcționarul care a preluat corespondența și cu ștampila instituției. De la acestă dată curge termenul în care autoritatea administrativă trebuie să răspundă la plângerea prealabilă.
      Un model de plangere prealabila poate fi consultat mai jos

      Autoritatea  căreia se adresează

      Subsemnatul (a) (se precizează numele, prenumele persoanei, si datele de identificare)………………………………………………….., reprezentant / din partea ………………………………………………………….. (numele organizaţiei / instituţiei dacă este cazul) cu privire la ………………………………………………………………. (se precizează obiectul solicitării)  eliberată de ....... ( autoritatea emitenta) solicit

      - retragerea ……

      - emiterea …….

      - suspendarea ……

      - comunicarea …

      - etc

      Motivele cererii:

      În fapt: (se descrie situaţia şi se prezintă motivele care sunt la baza formulării plângerii);

      În drept: (se precizează normelor legale ce se consideră încălcate).

      Dacă este posibil, se anexează documentele relevante (copie după actul atacat, citate relevante din actele normative etc).

      Data şi locul,                                                                                            Semnătura

      Ce poți să faci dacă plângerea prealabilă nu a dat rezultate? Instanțele.

      Dacă nu se primeşte un răspuns la plângerea prealabilă, în termen de 30 de zile de la depunerea plângerii sau dacă răspunsul primit este nesatisfăcător, atunci persoana vătămată se adresează instanţei de contencios administrativ cu o cerere de chemare în judecată (acţiune).

      Când se poate persoana adresa instanței de judecată?

      • după parcurgerea procedurii prealabile, în termen de 6 luni de la data răspunsului primit la cererea adresată instituției.
      • În ipoteza în care instituția respectivă nu răspunde, termenul de 6 luni se calculează de la expirarea unui termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii către autoritate.

      La ce instanță trebuie să se adreseze persoana vătămată

      1. a)             Persoana se poate adresa fie instanței în a cărei rază domiciliază, fie instanței în a cărei circumscripție se află sediul autorității;
      2. b)            Actele emise de instituțiile publice locale și județene (sau refuzul acestor autorități) se atacă la tribunal, iar actele emise de autoritățile publice centrale se atacă la curtea de apel.

      Cum trebuie să arate cererea de chemare în judecată

      1. a)             numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ambelor părți ( atât a persoanei care este reclamant cât și a autorității pârâte);
      2. b)            codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice;
      3. c)             contul bancar al reclamantului, precum şi al pârâtului, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant;
      4. d)            dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
      5. e)            actul nelegal ce se solicită a fi anulat sau refuzul nejustificat la o cerere care trebuie indicată;
      6. f)              motivarea pe larg a solicitării făcută instanței și trimiterea la textul de lege aplicabil în cauză;
      7. g)             indicarea documentelor ce urmează a fi depuse precum și a eventualilor martori cu toate datele de indentificare ( inclusiv adresa acestora);
      8. h)            dacă se solicită proba cu interogatoriul autorității trebuie depusă o listă cu întrebările pentru autoritate;
      9. i)               semnătura persoanei reclamante.

      Ce trebuie anexat la cererea de chemare în judecată

      1. a)             Taxa de timbru:

      – dacă se solicită numai anularea actului – 50 de lei (se achită la primaria de domiciliu)

      -  dacă se solicită și despăgubiri – 300 de lei (se achită la primaria de domiciliu)

      1. b)            Actul a cărui anulare se solicită sau dovada refuzului
      2. c)             Documentele relevante pentru soluționarea cauzei. Pe fiecare document trebuie scris ,,conform cu originalul” și semnat.

      ! Atenție: Cererea și actele anexe trebuie depuse în mai multe exemplare – un exemplar pentru instanță și un exemplar pentru fiecare autoritate pârâtă din cauză (dacă sunt mai multe), direct la instanță sau prin poștă/curier, dar numai în forma unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.

      Ce se întâmplă după înregistrarea cererii de chemare în judecată

      •         dacă există vreo problemă legată de forma cererii de chemare în judecată și a actelor anexe arătate mai sus, persoana va primi o adresă de la instanță cu mențiunea ca în termen de maxim 10 zile să completeze lipsurile cererii (inclusiv problema taxei de timbru).
      •  Dacă cererea este completă sau dacă lipsurile au fost complinite, instanța va transmite  autorității pârâte cererea de chemare în judecată; autoritatea are un termen de 25 de zile sa răspundă cererii.
      • După aceste comunicări va fi fixat primul termen de judecată și părțile implicate vor primi citație cu data procesului.

      Ce soluții poate adopta instanța

      • Instanța poate admite sau poate respinge cererea persoanei reclamante. Indiferent de soluție, aceasta poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii instanței – art. 20 din Legea nr. 554/2004.
      • Recursul va fi judecat de instanța superioară (curtea de apel pentru tribunal și Înalta Curte de Casație și Justitie pentru curte de apel).
      • Până la soluționarea recursului hotărârea nu poate fi pusă în executare.
      • Practic hotărârea pronunțată în recurs este cea care este definitivă și poate fi pusă în executare.

      Solicitarea de despăgubiri pe cale separată

      • Dacă instanța a anulat actul sau a cenzurat refuzul nejustificat al autorității (în ipoteza în care i s-a produs o pagubă) persoana poate formula o nouă cerere în instanță în aceleași condiții cu prima prin care să solicite repararea pagubei – art.19 din Legea nr. 554/2004.
      • Cazuri urgente. Suspendarea actului atacat
      • În situația în care executarea actului nelegal poate produce prejudicii în termen scurt, o dată cu formularea procedurii prealabile persoana poate cere suspendarea executării actului până la momentul în care instanța va stabili dacă este legal sau nu.
      • Cererea de suspendare se adresează aceleiași instanțe care ar fi competentă să judece cererea de anulare a actului și trebuie să conțină aceleași elemente ca și orice cerere de chemare în judecată. Taxa de timbru este de 100 de lei.
      • În plus, în cuprinsul cererii trebuie justificată paguba ce s-ar produce prin executarea actului – art. 14 din Legea nr. 554/2004.
      • Cererea se judecă de urgență iar dacă se admite,  executarea actului este suspendată chiar de la data pronunțării hotărârii indiferent dacă autoritatea face sau nu recurs.
    • IV. Consultarea publică.

      Cum și când ar trebui să se facă?

      Noțiunea de informare și consultare a publicului a apărut odată cu Convenția de la Aarhus, care a fost adoptată în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite în 1998 și a intrat în vigoare în anul 2001. Convenția a fost ratificată de România prin Lg. 86/2000.

      Conform convenției statul trebuie să asigure:

      • Acces la informații
      • participare efectivă a publicului la luarea deciziilor
      • acces la justiție

      Consultarea publicului la luarea unei decizii cu impact asupra mediului este obligatorie, se face înainte de luarea oricărei decizii și trebuie să fie efectivă, adică publicul să aibă toată documentația relevantă și să aibă posibilitatea concretă să își exprime părerea într-o procedură care poate duce la schimbarea deciziei autorității cu privire la soluția finală.

      Procedurile cele mai importante în care publicul participă la luarea deciziilor sunt:

      - procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) a unor proiecte publice sau private , cunoscută și sub denumirea de EIA-Environmental Impact Assessment

      - procedura de evaluare strategică de mediu (ESM) pentru planuri și programe, cunoscută și sub denumirea de SEA- Strategic Environmental Assessment

      Consultarea publicului are loc în toate etapele de evaluare a impactului asupra mediului:

      Etapele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private – EIM (EIA)

      1. Etapa de încadrare EIM / EIA

      • publicarea unui anunț pe pagina de internet și în ziare privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu
      • Evaluarea in cadrul Comisiei de Analiză tehnică a documentelor depuse  și emiterea deciziei de încadrare
      • În 5 zile de la publicarea deciziei publicul poate depune comentarii
      • ca urmare a comentariilor publicului, autoritatea poate să reconsidere decizia de încadrare.

      2. Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului

      • nu există o procedură legală privind consultarea publicului la întocmirea îndrumarului privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului şi în studiul de evaluare adecvată, după caz,

      3. Etapa de analiză a calității raportului de evaluare a impactului asupra mediului

      • În 5 zile de la data depunerii raportului la autoritatea competentă de protecție a mediului, aceasta împreună cu titularul de proiect stabilesc oportunitățile de participare a publicului la luarea deciziilor, indicând cel puțin data și locul dezbaterii publice;
      • Dezbaterea publică este anunțată printr-un anunț publicat pe pagina de internet și în ziare cu cel puțin 20 de zile  înainte de data stabilită pentru dezbateri.
      • Publicul interesat poate transmite autorității de mediu comentarii/observaţii la raportul privind impactul asupra mediului  până la data la care are loc dezbaterea publică.
      • La înaintarea comentariilor/observaţiilor, membrii publicului interesat sunt obligaţi să îşi declare numele, prenumele şi adresa, care sunt consemnate într-un formular.

      4. Dezbaterea publică

      • Dezbaterea publică va fi organizată într-un loc ales de titularul de proiect, în locul cel mai convenabil pentru public. Publicul este așteptat 60 de minute.
      • Publicul își poate exprima opiniile și poate pune întrebări beneficiarului, atât oral la dezbaterea publică cât și în scris până la data dezbaterii publice.
      • La sfârșitul dezbaterii se întocmește un proces verbal de ședință.

      5. Emiterea acordului de mediu

      • Decizia de emitere sau de respingere a acordului de mediu se publică pe website și în ziare.
      • În 5 zile de la data publicării proiectului de acord de mediu, publicul poate face comentarii.
      • Autoritatea competentă are obligația să pună observațiile publicului în discuția Comitetului de Analiză Tehnică. Acesta poate decide reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
      • În cazul în care este refăcut raportul de mediu, acesta se publică timp de 15 zile pe pagina de internet. Nu este reglementată o altă procedură de consultare a publicului pentru raportul refăcut.
      • Acordul de mediu trebuie să fie emis ținând seama de opiniile și observațiile publicului.       

      6. Revizuirea și actualizarea acordului de mediu

      • Autoritatea de mediu și beneficiarul publică un anunț privind revizuirea acordului de mediu pe pagina de internet,  la sediile lor și pe panoul de identificare a investiției.
      • În 10 zile de la publicare publicul poate face comentarii.
      • Decizia de aprobare sau respingere a revizuirii acordului de mediu se publică pe pagina de internet și în ziare.

      Legea nu reglementează în mod expres obligația de publicare pe internet a documentației realizată în cadrul acestei proceduri, astfel încât de multe ori acest lucru nu se întâmplă, publicul fiind invitat la sediul autorității competente pentru consultare. O astfel de practică nu este în conformitate cu Convenția de la Aarhus[1].

      7. Accesul la justiție

      Acordul de mediu poate fi contestat în instanță conform dispozițiilor Lg 554/2004 a contenciosului administrativ. Poți afla mai multe mai jos (Cap. V)

      B. Cum poate participa publicul in etapele evaluării strategice de mediu (SEA)?

      Participarea publicului la procedura de evaluare de mediu se face în mod efectiv încă de la inițierea planului sau programului, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană. Aceasta înseamnă că implicarea publicului se va face din momentul începerii elaborării planului și programului.

      Consultarea publicului precum și realizarea evaluării de mediu după finalizarea proiectului este nelegală.

      Autoritățile de protecție a mediului asigură informarea și participarea publicului prin:

      -  identificarea publicului,

      - stabilirea locului unde pot fi consultate informațiile,

      - stabilirea modalității de informare a publicului,

      - determinarea modalității de consultare a publicului,

      - fixarea unor intervale de timp corespunzătoare pentru participarea publicului,

      - informarea asupra posibilității ca planul sau programul să fie supus unei proceduri de evaluare în context transfrontieră.

      • Etapa de încadrare

      • Titularul PP publică în mass-media şi anunţă pe propria pagină de Internet elaborarea primei versiuni a PP, natura acestuia, declanşarea etapei de încadrare, locul şi orarul consultării primei versiuni a PP şi posibilitatea de a trimite în scris comentarii şi sugestii la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în timp de 15 zile calendaristice.
      • Autoritatea competentă analizează dacă PP poate avea efecte semnificative asupra mediului și ia decizia de încadrare a proiectului
      • Publicul are 10 zile la dispoziție de la data publicării deciziei de încadrare pentru a formula comentarii și observații pe acesta

      2. Etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program și de realizare a raportului de mediu

      • Disponibilizarea planului/programului și finalizarea raportului de mediu este anunțată pe paginile de internet și în ziare.
      • În termen de 45 de zile publicul poate formula observații în baza cărora beneficiarul poate modifica planul/programul.

      3. Etapa de analiză a calității raportului și de luare a deciziei

      • Dezbaterea publică trebuie organizată la minim la 45 de zile de la publicarea anunțului privind definitivarea proiectului de plan sau program.
      • La finalul dezbaterii publice se întocmește un proces verbal de ședință în care se consemnează propunerile justificate venite din partea publicului și a celorlalți participanți.
      • Decizia de emitere a acordului de mediu se publică pe pagina de internet și în ziare.
      C. Participarea publicului în etapele evaluării adecvate de mediu (EA)
      • DECIZIA DE ÎNCADRARE

      - Anunțul privind proiectul deciziei de încadrare precum și proiectul supus procedurii de evaluare adecvată este publicat pe paginile de internet și în ziare;

      - În termen de 5 zile de la publicarea anunțului în presă publicul poate formula şi trimite autorităţii competente observaţii/comentarii.

      2. STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ, SOLUȚII  ALTERNATIVE ȘI MĂSURI COMPENSATORII

      • Studiul de EA, se analizează de către autoritatea competentă, de membri Comisiei de Analiză Tehnică și se pune la dispoziţia publicului, spre consultare.
      • Publicul are la dispoziție 5 zile de la publicarea studiului de evaluare adecvată pentru a trimite observații și comentarii
      • Dacă impactul negativ persistă, autoritatea de mediu se trece la etapa soluțiilor alternative, în care publicul interesat, în 5 zile de la publicarea soluțiilor, poate să depună observații
      • Dacă în urma analizării soluțiilor alternative  propuse se constată că impactul negativ persistă se trece la etapa măsurilor compensatorii, în care publicul interesat, în 5 zile de la publicarea acestora pe site-ul autorității de mediu, poate să depună observații.

      CONFIDENȚIALITATE

      Titularul de proiect poate face o cerere motivată pentru stabilirea confidențialității anumitor informații; această confidențialitate poate fi menținută cel mult 4 ani; cererea poate fi respinsă în baza interesului public superior.

    • III. Cum putem avea acces la informațiile ce țin de protecția mediului?

      Accesul la informația de mediu este realizat în temeiul dreptului la informație reglementat de art. 31 din Constituția României

      Principalele pârghii legislative care legiferează accesul la informația de mediu sunt:

      • Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în problemele de mediu (Convenţia de la Aarhus);
      • Hotărârea de Guvern nr. 878/2005  - privind accesul publicului la informaţia privind mediul, prin care s-a realizat transpunerea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/4/CE privind accesul publicului la informaţia privind mediul;
      • Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
      La ce fel de informație avem access?

      = orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială despre (art. 2 pct. 38 din OUG 195/2005):

      1.  starea elementelor de mediu, cum sunt aerul şi atmosfera, apa, solul, suprafaţa terestră, peisajul şi ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine si costiere, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic, precum şi interacţiunea dintre aceste elemente;
      2. factorii, cum sunt substanţele, energia, zgomotul, radiaţiile sau deşeurile, inclusiv deşeurile radioactive, emisiile, deversările şi alte evacuări în mediu, ce afectează sau pot afecta elementele de mediu prevăzute la lit. a);
      3. măsurile, inclusiv măsurile administrative, cum sunt politicile, legislaţia, planurile, programele, convenţiile încheiate între autorităţile publice şi persoanele fizice şi/sau juridice privind obiectivele de mediu, activităţile care afectează sau pot afecta elementele şi factorii prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi măsurile sau activităţile destinate să protejeze elementele prevăzute la lit. a);
      4. rapoartele referitoare la implementarea legislaţiei privind protecţia mediului;
      5. analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice folosite în cadrul măsurilor şi activităţilor prevăzute la lit. c);

      starea sănătăţii şi siguranţei umane, inclusiv contaminarea, ori de câte ori este relevantă, a lanţului trofic, condiţiile de viaţă umană, siturile arheologice, monumentele istorice şi orice construcţii, în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevăzute la lit. a) sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, măsurile şi activităţile prevăzute la lit. b) şi c).

      Cui ne adresam pentru informații?

      Oricărei autorități sau instituție publică finanțată din resurse publice, regiile autonome, companiile naționale, precum și societățile comerciale aflate sub autoritatea unei autorități publice.

      De exemplu:

      Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor; Comisariatul de Regim Silvic si Cinegetic; Agentia Nationala pentru Protectia Mediului ; Garda Nationala de Mediu; Agentia Nationala pentru Resurse Minerale;  Administatia Nationala „Apele Romane”; Regia Nationala a Padurilor „ROMSILVA”; Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Agențiile județene de protecția mediului, Comisariatele județene ale Gărzii de mediu, Serviciilor de Gospodărire a Apelor, administratorilor și custozilor de arii protejate, ș.a.

      Cum solicităm informații? Proceduri.
      • în primul rând,  solicitantul trebuie să verifice dacă informațiile pe care le dorește nu sunt deja puse, în mod permanent, la dispoziția publicului din oficiu (de exemplu pe website, afișare la sediul autorității publice, ș.a.
      • În cazul în care informația nu este pusă la dispoziție din oficiu, solicitantul poate formula o cerere scrisă, în format electronic sau prin poștă, pentru comunicarea informațiilor. Recomandăm ca în situația remiterii prin poștă a solicitărilor de informații, acestea să fie realizate în formatul corespondență cu confirmare de primire.
      • Cererea trebuie sa cuprindă următoarele informații
      •  autoritatea sau instituţia publică căreia îi este adresată;
      • informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea acesteia;
      • numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului;
      • forma în care solicitantul dorește să-i fie comunicate informațiile.
      Când primim răspunsul?
      • Informația este comunicată în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, dacă informația a fost identificată în cadrul acestui termen.
      • Dacă informația solicitată este foarte complexă sau voluminoasă,  informaţia se pune la dispoziţia solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii cererii de către autoritatea publică. În aceasta situație, autoritatea publică este obligată ca în termenul inițial de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii să înștiințeze solicitantul cu privire la dificultățile întâmpinate și, bineînțeles, cu privire la prelungirea termenului de răspuns la 30 de zile lucrătoare.
      • În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la primire structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.

      Informațiile trebuie comunicate în forma cerută de solicitant. De aceea daca în cererile de informare sau sesizări poți cere să primești răspunsul pe email.

      Atenție!: Convenția de la Aarhus instituie două excepții:

      • dacă pentru autoritatea publică este mai rezonabil să ofere informația sub altă formă, aceasta va pune la dispoziția solicitantului informația în forma respectivă, fiind însă obligată să motiveze această decizie;
      • dacă informația este deja disponibilă publicului în altă formă, autoritatea publică aduce acest lucru la cunoștința solicitantului.
      Ni se poate respinge cererea de informații?

      Refuzul comunicării informaţiilor solicitate trebuie motivat și comunicat în termen de 5 zile de la primirea solicitării.

      Autoritățile publice pot refuza comunicarea în cazul în care:

      • solicitarea se referă la informații clasificate, potrivit legii, care au legătură cu domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, cele cu privire la datele personale, cele privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, cele privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces, etc.;
      • autoritatea publică căreia îi este adresată solicitarea nu deţine informaţia respectivă;
      • cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată într-o manieră prea generală; ori
      • cererea se referă la documente în curs de elaborare sau priveşte sistemul de comunicaţii interne al autorităţilor publice
      Ce fac dacă totuși autoritatea nu îmi răspunde solicitării, deși am toate drepturile legale la informare?
      • În cazul în care solicitarea este respinsă sau autoritatea nu răspunde sub nici o formă cererii de informații, solicitantul poate face plângere la secţia de contencios administrativ a Tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice.
      • Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de răspuns, care este de 10 zile lucrătoare.
      • Hotărârea tribunalului este supusă recursului la Curtea de Apel.

      Atât plângerea, cât şi recursul se judecă în instanţă, în procedură de urgenţă, şi sunt scutite de taxă de timbru.

      Trebuie să plătim pentru informațiile de mediu?

      Da. În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de fotocopii de pe documentele deţinute de autoritatea publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant.

      Autoritățile publice au dreptul de a institui un tarif pentru furnizarea informaţiei, dar un asemenea tarif nu trebuie să depăşească o sumă rezonabilă și trebuie comunicat solicitantului printr-o listă publică.

    • II. Cum se reglementează proiecte ce pot avea impact asupra mediului?

      CINE reglementează activitățile umane cu potențial efect negativ asupra ariilor naturale protejate:

      Autoritatea competentă pentru protecția mediului (Ministerul mediului, prin institutiile sale- Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu)

      CARE sunt actele de reglementare:
      • avizul de mediu (pentru planuri, programe)
      • acordul de mediu (pentru proiecte)
      • avizul Natura 2000,
      • autorizaţie de mediu,
      • autorizaţie integrată de mediu,
      • autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră,
      • autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic.
      Legislația aplicabilă
      •    OUG 195/2005 privind protecția mediului
      •    HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
      •    Ordinul 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
      •    HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
      •    Lg. 278/2013 privind emisiile industrial
      •    Ordin nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu
      Aviz de mediu

      Ce este?

      Avizul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului- ANPM sau APM-care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării.

      Scopul evaluării de mediu este integrarea consideraţiilor de mediu în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor a căror implementare poate avea efecte semnificative asupra mediului

      Cum se acordă?

      Emiterea avizului de mediu se face după ce este făcută evaluarea de mediu.

      Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care se pregătesc pentru următoarele domenii:

      agricultură,
      silvicultură,
      pescuit şi acvacultură,
      energie,
      industrie, inclusiv activitatea de extracţie a resurselor minerale,
      transport,
      gestionarea deşeurilor,
      gospodărirea apelor,
      telecomunicaţii,
      turism,
      dezvoltare regională,
      amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor,

      Procedura evaluării de mediu pentru planuri şi programe cuprinde trei etape:

      a) Etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;
      b) Etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a raportului de mediu şi
      c) Etapa de analiză a calităţii raportului de mediu.
      Valabilitate: avizul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului.

      Cine este responsabil?

      Emit avizul de mediu următoarelor autorități:

      - agențiile județene de protecție a mediului (APM), pentru planurile şi programele locale
      - autoritatea publică centrală pentru protecția mediului (Ministerul Mediului), pentru planurile şi programele naționale şi regionale.

      Legislatie aplicabilă?

      Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe[1].

      Ce poate face publicul

      Participarea la procesul de consultare publică derulat pe toată durata procedurii, adica informarea asupra documentelor existente pentru planul/programul propus si participarea la dezbaterea publica.

      Acte necesare la depunerea solicitarii avizului

      Notificare;
      Proiectul de plan (piese scrise, desenate, coordonate STEREO 70);
      Dovada publicării celor două anunţuri publice în mass-media (primul anunț și al doilea anunț), pentru planurile/programele pentru care nu este necesară obţinerea delegării de competenţă de la autoritatea plublică centrală adică pentru planurile/programele care se desfăşoară pe raza teritorial administrativă a unui singur judeţ.

      OBSERVATIE: În cazul unui plan sau program care afectează integritatea unei Arii Protejate de interes comunitar, procedura de evaluare de mediu are integrată în ea şi evaluarea adecvată (EA) a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar.

      Acord de mediu

      Ce este?

      Acordul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite:

      condiţiile şi, după caz,
      măsurile pentru protecţia mediului,

      care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect.

      Scopul evaluării impactului asupra mediului: este de a identifica, descrie şi evalua, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:

      a) ființe umane, faună şi floră;
      b) sol, apă, aer, climă şi peisaj;
      c) bunuri materiale şi patrimoniu cultural;
      d) interacţiunea dintre factorii prevăzuţi la lit. a)-c) Art. 5, alin. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

      Cum se acordă?

      Acordul de mediu se emite pe baza evaluării impactului asupra mediului a unor proiecte publice sau private, ori extinderea activităților existente care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorită, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizării lor fac obiectul unei solicitări de aprobare de dezvoltare şi unei evaluări a impactului lor asupra mediului înaintea emiterii acestei aprobări.

      Definiţie: Aprobarea de dezvoltare reprezintă decizia autorităţii sau autorităţilor competente, care dă dreptul titularului proiectului să realizeze proiectul; aceasta se concretizează, după caz, în:

      a) autorizaţia de construire,
      b) acord privind utilizarea terenului în scop agricol intensiv;
      c) acord al conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru proiectele privind împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră;
      d) decizie a inspectorului şef al inspectoratului teritorial de regim silvic şi vânătoare, ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală privind aprobarea ocupării temporare sau scoaterii definitive a unui teren din fondul forestier naţional, după caz, pentru realizarea obiectivelor care implică defrişarea în scopul schimbării destinaţiei terenului;
      e) autorizaţia de gospodărire a apelor;

      Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează în trei etape:

      etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

      etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului;

      etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului.

      Etapa de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului este precedată de evaluarea inițială a proiectului prin care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate.

      Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este parte integrantă din procedura de emitere a aprobării de dezvoltare. Acordul de mediu se anexează aprobării de dezvoltare, făcând parte integrantă din aceasta.

      Pentru proiectele publice sau private pentru care este stabilită necesitatea evaluării impactului asupra mediului realizate în cadrul unei arii naturale protejate, acordul de mediu se emite numai dacă proiectul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate.

      În situaţia în care rezultatul evaluării adecvate relevă un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, autoritatea publică pentru protecţia mediului ia decizia de respingere a solicitării acordului de mediu.

      În cazul în care aria naturală protejată de interes comunitar adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranţa publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu sau, ca urmare a avizului Comisiei Europene, de alte motive imperative de interes public major.

      Acordul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

      În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii acordului de mediu sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii, autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, menţinerea acordului de mediu sau necesitatea revizuirii acestuia, informând titularul cu privire la această decizie.

      Evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţie au fost demarate sau proiectele au fost realizate.

      Cine este responsabil?

      Emit acordul de mediu următoarelor autorități:

      agențiile județene de protecție a mediului (APM), pentru pentru proiectele al căror amplasament se află pe județul respectiv, cu excepția proiectelor aflate sub incidența legislației privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

      agenția națională pentru protecția mediului (ANPM) pentru proiectele al căror amplasament se întinde pe două sau mai multe regiuni de dezvoltare.

      Evaluarea impactului asupra mediului se realizează în cadrul unei comisii de analiză tehnică (CAT) găzduită de către APM sau ANPM-uri din care fac parte autorităţi publice centrale sau locale, după caz, care au atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul protecţiei mediulu(ex: reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică, ai Gărzii Forestiere, ai Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare, Administrației Bazinale de Apă, etc. ). Autorităţile de mai sus exprimă puncte de vedere în cadrul comisiei de analiză tehnică cu privire la solicitarea acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare, precum şi asupra informaţiilor prezentate de titularul proiectului în cadrul evaluării impactului asupra mediului.
      Legislatie aplicabilă

      HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

      OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

      Ce face publicul?

      Publicul interesat are dreptul să participe efectiv la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, să se documenteze şi să transmită propuneri/recomandări autorităţilor publice competente, atunci când toate opţiunile sunt posibile şi înaintea luării unei decizii privind acordul de mediu.

      Rezultatele consultării şi informaţiile obţinute se iau în considerare la emiterea, respectiv în respingerea solicitării acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare pentru proiecte publice sau private.

      Citește mai mult despre participarea publicului in fiecare dintre etapele autorizării. Link catre Cap. (IV. Ce este consultarea publică? Cum și când ar trebui să se facă)
      Actele necesare la depunerea solicitării de acord de mediu:

      cerere pentru eliberarea acordului de mediu;

      certificat de urbanism (copie);

      plan de situaţie anexa la certificatul de urbanism (copie);

      plan de încadrare în zonă (copie);

      dovada plăţii tarifului pentru evaluarea iniţială a solicitării;

      Aviz N2000

      Ce este?
      actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000

      Cum se acordă?
      Evaluarea adecvată reprezintă procesul menit să:
      identifice,
      descrie
      stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele
      · directe şi indirecte,
      · sinergice, cumulative,
      · principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte.
      În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea.
      Când evaluarea adecvată este parte integrantă din evaluarea de mediu, respectiv evaluarea impactului asupra mediului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite
      avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori,
      după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate.
      În această situaţie nu se mai emite Avizul Natura 2000.
      ---
      Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi după consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu.
      Etapele procedurii de evaluare adecvată sunt:
      1. etapa de încadrare în cadrul căreia autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte şi decide dacă planul/proiectul, singur sau în combinaţie cu alte planuri/proiecte, este susceptibil a avea impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi dacă planul/proiectul va face obiectul unei evaluării adecvate;
      2. etapa studiului de evaluare adecvată în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului analizează studiul de evaluare adecvată;
      3. etapa solutiilor alternative ale unui plan sau proiect care se realizează luându-se în considerare speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată, costurile, întârzierile au alte aspecte ale soluţiei alternative. În urma parcurgerii acestei etape, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide emiterea avizului Natura 2000.
      Procedura de evaluare adecvată se finalizează cu emiterea avizului Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori planului, după caz. Autoritate competenta pentru protecţia mediului emite Avizul Natura 2000 doar pentru planurile şi proiectele care nu fac obiectul unei evaluări de mediu/evaluări a impactului asupra mediului.

      Cine e responsabil?
      agențiile județene de protecție a mediului (APM),
      agenția națională pentru protecția mediului (ANAPM)

      Legislatie aplicabila

      Ordinul nr. 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, publ. în M. Of. nr. 82/2010).

      Ce face publicul?

      Participă la consultarea publică.

      Autorizatia de mediu

      Ce este?

      actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune.

      Cum se emite?

      Activităţile şi/sau instalaţiile cu impact asupra mediului, precum şi proiectele de investiţii noi sau de modificare a celor existente, inclusiv pentru proiectele de deza­fectare, aferente lor sunt încadrate, după impactul asupra mediului, astfel:

      - activităţi cu impact nesemnificativ[1], pentru care nu se emite acord de mediu;
      - activităţi cu impact redus asupra mediului[2], pentru care se emit doar autorizaţii de mediu;
      - activităţi şi/sau instalaţii cu impact semnificativ asupra mediului, pentru care se emit autorizații de mediu sau, după caz, autorizații integrate de mediu.

      Lista activităţilor pentru funcţionarea cărora este necesară obţinerea autorizaţiei de mediu este dată în Anexa 1 a OM nr. 1798/2007.
      Pentru activităţile şi instalaţiile cu impact asupra mediului, pe baza analizei documentatiei și a propunerilor şi recomandărilor exprimate de publicul interesat, autoritatea publică pentru protecţia mediului, cu consultarea Comisiei de Analiză Tehnică, emite și face public:

      a) Autorizația de mediu/Autorizația integrată de mediu sau
      b) Decizia de respingere a solicitării acestora.

      Sunt exceptate de la obţinerea autorizației de mediu, activitățile desfășurate de structurile componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
      Autorizaţia de mediu se eliberează după obţinerea celorlalte avize, acorduri, autorizaţii, după caz, în termen de 90 de zile lucrătoare de la data depunerii documentaţiei complete.
      Autorizaţia de mediu se eliberează numai dacă proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activităţile existente prevăd eliminarea conse­cinţelor negative asupra mediului, în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice şi reglementările în vigoare.

      Autorizaţia de mediu este valabila 5 ani.

      Legislatie aplicabilă

      OM nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare.

      Cine este responsabil?

      Autoritatea publică pentru protecţia mediului, prin APM-uri sau ANPM.

      Ce face publicul?

      Participă la consultarea publică.

      Acte necesare la depunerea solicitării:

      Cerere pentru eliberarea autorizaţiei de mediu;
      Fişa de prezentare şi declaraţie Anexa 2 din OM nr. 1798/2007;
      dovada că a făcut publică solicitarea prin cel puţin una dintre metodele de informare prevăzute în anexa nr.3;
      Plan de situaţie şi plan de încadrare în zonă a obiectivului;
      Procesul-verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit potrivit Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002*) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, nota privind stadiul de realizare a programului pentru conformare existent, după caz;
      formularul de înregistrare prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 5, însoţit de documentele specificate de acesta, pentru autorizarea activităţii grădinilor zoologice, acvariilor publice şi centrelor de reabilitare şi/sau îngrijire, după caz.

      Autorizația integrată de mediu

      Ce este?

      Actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator.

      Cum se emite?

      Pentru activităţile şi/sau instalaţiile noi şi cele existente cu impact semnificativ asupra mediului din domeniile expres menţionate de lege, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite Autorizaţia integrată de mediu, cu respectarea abordării integrate a elementelor şi factorilor de mediu şi cu luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive.
      La stabilirea condiţiilor de emitere a Autorizaţiei integrate de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului este obligată să ia toate măsurile pentru ca în exploatarea instalaţiei, operatorul să respecte principiile generale de bază, astfel încât:
      a) să se prevină poluarea în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;
      b) să nu se producă nici o poluare semnificativă;
      c) să fie evitată producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare;
      d) să se utilizeze eficient energia;
      e) să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora;
      să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să se evite orice risc de poluare și să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.

      Atenție! Legea interzice funcţionarea fără autorizaţie de mediu a activităţilor care fac obiectul procedurii de autorizare din punctul de vedere al protecţiei mediului şi, respectiv, a autorizatiei integrate de mediu pentru activităţile supuse legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
      Autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu sunt valabile 10 ani. În mod excepţional, autorizaţiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toată perioada derulării programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadentă de realizare a ultimei măsuri din programul respectiv.

      Cine este responsabil?

      Agenția Națională pentru protecția mediului (ANAPM)

      Legislație aplicabilă

      Procedura de reglementare este stabilită prin OM nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare.
      Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu este aprobat prin OM nr. 36/2004 - privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu.

      Ce face publicul?

      Participă la consultare și eventual se poate interesa de respectarea conditiilor prevazute in autorizație și aduce la cunoștința Gărzii de Mediu aspectele identificate.

      Actele necesare la depunerea solicitării:

      formularul de solicitare întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 a OM nr. 818/2003;
      raportul de amplasament întocmit în conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, aprobat prin OM nr. 36/2004;
      dovada publicarii anuntului privind depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu;
      dovada achitarii tarifului pentru verificare/analiza preliminara a solicitarii depuse.

      Alte reglementări importante

      Titularii planurilor/programelor/proiectelor şi activităţilor au obligaţia de a notifica autorităţii competente pentru protecţia mediului elementele noi intervenite, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi orice modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării.
      Titularii sunt obligaţi să respecte termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecția mediului în derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare. Nerespectarea acestor termene atrage după sine respingerea solicitării.
      Autorizaţia de mediu şi Autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă.
      După expirarea termenului de suspendare, în cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune anularea Autorizaţiei de mediu /Autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării proiectului sunt executorii de drept.
      Litigiile generate de eliberarea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
      Consultarea publicului este obligatorie pe tot parcursul şi în toate etapele procedurii de reglementare.
      Obligaţia mediatizării proiectelor şi activităţilor pentru care se solicită aviz, acord, respectiv autorizaţie de mediu, pe baza evaluării impactului asupra mediului, revine titularului, sub îndrumarea autorităţilor pentru protecţia mediului.

    • Ce sunt ariile protejate și ce legislație li se aplica?

      A. DEFINIȚIE

      Arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.

      B. CATEGORIILE DE ARII NATURALE PROTEJATE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

      a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; ex: Parcul Național Retezat, Parcul Natural Cozia, Rezervația Naturală Codrii Seculari Slătioara

      b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei; ex. Geoparcul Dinozaurilor - Ţara Hategului, Complexul piscicol Dumbrăvița, Rezervația Biosferei Delta Dunării

      c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică; ex: situl Natura 2000  ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare, situl Natura 2000 ROSPA0019 Cheile Dobrogei

      d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz. Ex: Muntele Piatra Secuiului (Rimetea), Speciile forestiere exotice din Parcul Sub Arini (Sibiu).

      C. LEGISLAȚIA SPECIFICĂ

      Ce legi guverneaza ariile protejate?

      Legislația aferentă ariilor naturale protejate are două componente:

      • Legislația de declarare a ariei naturale protejate (cu descrierea extinderii și a elementelor de protecție), precum şi de administrare a ariilor naturale protejate declarate;
      • Legislația de mediu care reglementează protejarea, conservarea factorilor de mediu a căror poluare poate produce un impact asupra ariilor naturale protejate.

      Declararea zonelor naturale şi instituirea regimului de arie naturală protejată se face în funcție de categoria de arie protejata prin: lege, hotărâre de guvern, ordin al Ministrului Mediului, hotărâri de Consilii județene sau locale

      Principalele legi sunt:

      • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național ‐ secțiunea a III‐a – zone protejate;
      • ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI (O.U.G.) nr. 195/2005 privind protecția mediului
      • O.U.G.nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
      • Hotărîre de.Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
      • Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Români
  • Legislația completăConsultă legile referitoare la problema sesizată de tine, iar acțiunea ta va avea impact!
    • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului

      (la data 09-iul-2006 actul a fost aprobat de Legea 265/2006 )
      Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în procesul de integrare europeană, este imperios necesară adoptarea, în regim de urgenţă, a prezentului act normativ, în baza căruia să poată fi adoptată legislaţia subsecventă în domeniul protecţiei mediului şi
      Ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile, elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.

      În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

      CAPITOLUL I: Principii şi dispoziţii generale

      Art. 1
      (1)Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.
      (2)Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
      (la data 09-iul-2006 Art. 1 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Legea 265/2006 )

      Art. 2
      În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
      1.accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/ bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice; (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 1. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 265/2006 )
      2.acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizaţie de mediu, autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră, autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 2. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      3.acord de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 3. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      4.acord de import pentru organisme modificate genetic - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului să realizeze activitatea de import de organisme / microorganisme modificate genetic şi stabileşte condiţiile în care aceasta se poate desfăşura, conform legislaţiei în vigoare;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 4. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      5.arie/sit - zonă definită geografic exact delimitată;
      6.arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 7. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      8.audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematică, documentată, periodică şi obiectivă a performanţei organizaţiei, a sistemului de management şi a proceselor destinate protecţiei mediului, cu scopul:
      a)de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului;
      b)de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei;
      9.autorizaţie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare al unei activităţi existente sau al unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 9. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      10.autorizaţie integrată de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator;
      (la data 16-oct-2012 Art. 2, punctul 10. din capitolul I modificat de Art. III, punctul 1. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      11.autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care reglementează condiţiile de introducere deliberată în mediu şi/sau pe piaţă a organismelor modificate genetic şi pentru utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 11. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      12.autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia;
      (la data 16-oct-2012 Art. 2, punctul 12. din capitolul I modificat de Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      13.avize de mediu emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului:
      a)aviz de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării;
      b)avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor, respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor-act administrativ emis de autoritatea competentă de implementare pentru protecţia mediului, prin compartimentul cu atribuţii în domeniul respectiv, necesar în procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor şi, respectiv, de autorizare a îngrăşămintelor;
      (la data 16-oct-2012 Art. 2, litera B. din capitolul I modificat de Art. III, punctul 3. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      c)aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 13. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      14.bilanţ de mediu - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 14. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      15.biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor;
      16.biotehnologie - aplicaţie tehnologică în care se utilizează sisteme biologice, organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinţă specifică;
      17.biotehnologie modernă - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic şi a tehnicilor de fuziune celulară, altele decât cele specifice selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlătură barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetică;
      18.cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său:
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 18. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 265/2006 )
      181.certificat de emisii de gaze cu efect de seră - titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 18. din capitolul I completat de Art. I, punctul 3. din Legea 265/2006 )
      19.deşeu - orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;
      20.deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;
      21.deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;
      22.deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
      23.dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;
      24.echilibru ecologic - ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia;
      25.ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională;
      26.ecoturism - formă de turism în care principalul obiectiv este observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
      a)să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;
      b)să utilizeze resursele umane locale;
      c)să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale;
      d)să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural;
      27.efluent - orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
      28.emisie - evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 28. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 4. din Legea 265/2006 )
      29.eticheta ecologică - un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj, într-o broşură sau alt document informativ, care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului;
      30.evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
      301.evaluare adecvată - procesul menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 30. din capitolul I completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      31.evaluarea impactului asupra mediului - proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului;
      32.evaluarea riscului - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, prin care se realizează analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale impactului asupra mediului şi se stabileşte necesitatea măsurilor de prevenire, intervenţie şi/sau remediere;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 32. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      33.exemplar - orice plantă sau animal în stare vie sau moartă, sau orice parte sau derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele ce le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci sau etichete sau în orice alte situaţii;
      34.experţi - persoane fizice, recunoscute şi/sau atestate pe plan naţional şi/sau internaţional de către autorităţile competente în domeniu;
      35.habitat natural - arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 36. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 37. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      38.informaţia privind mediul - orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială despre:
      a)starea elementelor de mediu, cum sunt aerul şi atmosfera, apa, solul, suprafaţa terestră, peisajul şi ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine şi costiere, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic, precum şi interacţiunea dintre aceste elemente;
      b)factorii, cum sunt substanţele, energia, zgomotul, radiaţiile sau deşeurile, inclusiv deşeurile radioactive, emisiile, deversările şi alte evacuări în mediu, ce afectează sau pot afecta elementele de mediu prevăzute la lit. a);
      c)măsurile, inclusiv măsurile administrative, cum sunt politicile, legislaţia, planurile, programele, convenţiile încheiate între autorităţile publice şi persoanele fizice şi/sau juridice privind obiectivele de mediu, activităţile care afectează sau pot afecta elementele şi factorii prevăzuţi la lit. a) şi, respectiv, b), precum şi măsurile sau activităţile destinate să protejeze elementele prevăzute la lit. a);
      d)rapoartele referitoare la implementarea legislaţiei privind protecţia mediului;
      e)analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice folosite în cadrul măsurilor şi activităţilor prevăzute la lit. c);
      f)starea sănătăţii şi siguranţei umane, inclusiv contaminarea, ori de câte ori este relevantă, a lanţului trofic, condiţiile de viaţă umană, siturile arheologice, monumentele istorice şi orice construcţii, în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevăzute la lit. a), sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, măsurile şi activităţile prevăzute la lit. b) şi, respectiv, c).
      (la data 31-ian-2006 Art. 2, punctul 38. din capitolul I rectificat de punctul 1. din Rectificare din 2006 )
      39.infrastructura pentru informaţii spaţiale - metadate, seturi de date spaţiale şi servicii de date spaţiale; servicii şi tehnologii de reţea; acorduri privind folosirea în comun, accesul şi utilizarea; procedurile, procesele şi mecanismele de monitorizare şi coordonare stabilite, operate sau puse la dispoziţie în conformitate cu prevederile legale;
      40.instalaţie - orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/mobile aflate pe acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi efecte asupra mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 41. din capitolul I abrogat de Art. I, punctul 5. din Legea 265/2006 )
      42.mediu geologic - ansamblul structurilor geologice de la suprafaţa pământului în adâncime: sol, ape subterane, formaţiuni geologice;
      43.microorganism - orice entitate microbiologică, celulară sau necelulară, capabilă de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii şi celulele vegetale şi animale în culturi;
      44.monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;
      45.monument al naturii - specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;
      46.organism modificat genetic - orice organism, cu excepţia fiinţelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere şi/sau recombinare naturală;
      461.autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră - actul administrativ emis de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin care se stabilesc obligaţiile privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră; de asemenea, se stabileşte obligaţia de a returna anual în conturile din Registrul unic al emisiilor de gaze cu efect de seră un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, monitorizate şi verificate pentru anul anterior;
      (la data 06-apr-2016 Art. 2, punctul 46^1. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 9/2016 )
      47.plafon naţional de emisie - cantitatea maximă dintr-o substanţă care poate fi emisă la nivel naţional, în decursul unui an calendaristic;
      48.planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern şi sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
      49.plan de acţiuni - plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul activităţii sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului în scopul respectării prevederilor legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune face parte integrantă din autorizaţia integranta de mediu;
      50.poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 50. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 265/2006 )
      51.poluare - introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;
      52.prejudiciu - efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanţi, activităţi dăunătoare ori dezastre;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 52. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 265/2006 )
      53.proiect - execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 53. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 265/2006 )
      54.program pentru conformare - plan de măsuri necesare pentru îndeplinirea cerinţelor privind protecţia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; programul pentru conformare face parte integrantă din autorizaţia de mediu;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 54. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      55.program operaţional sectorial - document aprobat de Comisia Europeană pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale din Planul Naţional de dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin cadrul de sprijin comunitar;
      56.public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu legislaţia ori cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora;
      57.raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor, care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicării acestora şi alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă, conform legislaţiei în vigoare;
      58.raport de amplasament - documentaţie elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei integrate de mediu şi care evidenţiază starea amplasamentului, situaţia poluării existente înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei şi oferă un punct de referinţă şi comparaţie la încetarea activităţii;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 58. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      59.raport de securitate - documentaţie elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, necesară pentru obiective în care sunt prezente substanţe periculoase conform prevederilor legislaţiei privind controlul activităţilor, care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
      (la data 03-dec-2008 Art. 2, punctul 59. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      60.resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili, regenerabile - apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele inepuizabile - energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor;
      61.sistem de management de mediu - componentă a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea şi menţinerea politicii de mediu;
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 62. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 63. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 64. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 2, punctul 65. din capitolul I abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      66.substanţă - element chimic şi compuşi ai acestuia, în înţelesul reglementărilor legale în vigoare, cu excepţia substanţelor radioactive şi a organismelor modificate genetic;
      67.substanţa periculoasă - orice substanţă clasificată ca periculoasă de legislaţia specifică în vigoare din domeniul chimicalelor;
      68.substanţe prioritare - substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor;
      69.substanţe prioritar periculoase - substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor;
      70.sursă de radiaţii ionizante - entitate fizică, naturală, realizată sau utilizată ca element al unei activităţi care poate genera expuneri la radiaţii, prin emitere de radiaţii ionizante sau eliberare de substanţe radioactive;
      71.trasabilitate - posibilitatea identificării şi urmăririi organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor activităţilor care implică astfel de organisme şi produse;
      72.utilizare în condiţii de izolare - orice operaţiune prin care microorganismele sunt modificate genetic, cultivate, multiplicate, stocate, folosite, transportate, distruse şi/sau anihilate în condiţii controlate, în spaţii/medii închise. Pentru toate aceste operaţiuni se iau măsuri specifice de izolare, pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii şi cu mediul;
      (la data 09-iul-2006 Art. 2, punctul 73. din capitolul I abrogat de Art. I, punctul 8. din Legea 265/2006 )
      74.zonă umedă - întindere de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderea de apa marină a cărei adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m.

      Art. 3
      Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonanţe de urgenţă sunt:
      a)principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 3, litera A. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 265/2006 )
      b)principiul precauţiei în luarea deciziei;
      c)principiul acţiunii preventive;
      d)principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
      e)principiul "poluatorul plăteşte";
      f)principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
      g)utilizarea durabilă a resurselor naturale;
      h)informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;
      i)dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

      Art. 4
      Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:
      (la data 09-iul-2006 Art. 4 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 10. din Legea 265/2006 )
      a)prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului;
      b)adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de mediu;
      c)corelarea planificării de amenajare a teritoriului şi urbanism cu cea de mediu;
      d)efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului;
      e)evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;
      f)introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau coercitive;
      g)rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de amploarea acestora;
      h)promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi internaţionale în domeniu;
      i)stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare;
      j)crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului;
      k)recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice;
      l)menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului;
      m)reabilitarea zonelor afectate de poluare;
      n)încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de mediu;
      o)promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului;
      p)educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul;
      q)dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate pentru menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene-Natura 2000;
      r)aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilităţii şi etichetării organismelor modificate genetic;
      s)înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor.

      Art. 5
      Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
      a)accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare;
      b)dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 5, litera B. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 265/2006 )
      c)dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;
      (la data 09-iul-2006 Art. 5, litera C. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 265/2006 )
      d)dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;
      (la data 09-iul-2006 Art. 5, litera D. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 265/2006 )
      e)dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
      Practică judiciară extinsă (181 referinte)
      Practică judiciară (48 referinte)

      Art. 6
      (1)Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
      (2)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării acestora.
      Practică judiciară extinsă (71 referinte)
      Practică judiciară (18 referinte)

      Art. 7
      (1)Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul protecţiei mediului revin autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".
      (la data 16-oct-2012 Art. 7, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. III, punctul 4. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      (2)În perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului este reprezentată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".
      (3)Controlul respectării măsurilor de protecţia mediului se realizează de:
      a)comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;
      b)autorităţile administraţiei publice locale, prin personalul împuternicit;
      c)Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin personalul împuternicit, în domeniile lor de activitate, conform atribuţiilor stabilite prin lege.
      (la data 09-iul-2006 Art. 7 din capitolul I completat de Art. I, punctul 13. din Legea 265/2006 )

      CAPITOLUL II: Procedura de reglementare

      Art. 8
      (1)Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu excepţia Gărzii Naţionale de Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, acte de reglementare, în condiţiile legii.
      (2)în derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, autorităţile competente pentru protecţia mediului au obligaţia să respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.
      (la data 09-iul-2006 Art. 8 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 14. din Legea 265/2006 )

      Art. 9
      (1)Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.
      (2)Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor.
      (3)Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu şi condiţiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri şi programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontieră, sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (4)Aprobarea planurilor şi programelor, la orice nivel ierarhic, este condiţionată de existenţa avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.

      Art. 10
      (1)În cazul în care titularii de activităţi pentru care este necesară reglementarea din punctul de vedere al protecţiei mediului prin emiterea autorizaţiei de mediu, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii, dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. a) se aplică în mod corespunzător.
      (la data 03-dec-2008 Art. 10, alin. (1) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (11)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului informează titularii prevăzuţi la alin. (1) cu privire la obligaţiile de mediu care trebuie asumate de părţile implicate, pe baza evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. În situaţia în care titularii prevăzuţi la alin. (1) nu deţin acte de reglementare, obligaţiile de mediu sunt identificate pe baza bilanţului de mediu.
      (la data 03-dec-2008 Art. 10, alin. (1) din capitolul II completat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2)În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre procedurile menţionate la alin. (1), părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.
      (3)Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite în cadrul procedurilor prevăzute la alin. (1) au caracter public.
      (4)Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii.
      (la data 03-dec-2008 Art. 10, alin. (5) din capitolul II abrogat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 11
      (1)Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.
      (la data 03-dec-2008 Art. 11, alin. (1) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2)Pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.
      (3)Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontieră şi lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 03-dec-2008 Art. 11, alin. (4) din capitolul II abrogat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 12
      (1)Desfăşurarea activităţilor existente precum şi începerea activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
      (2)Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu şi lista activităţilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (3)Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, activităţile existente, care nu sunt conforme cu normele şi reglementările de mediu în vigoare, sunt supuse bilanţului de mediu, la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului.
      (4)Procedura de realizare a bilanţului de mediu este stabilită prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (5)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte cu titularul activităţii programul pentru conformare, pe baza concluziilor şi recomandărilor bilanţului de mediu.
      (la data 09-iul-2006 Art. 12, alin. (5) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 15. din Legea 265/2006 )
      (6)Este obligatorie îndeplinirea măsurilor cuprinse în programul pentru conformare la termenele stabilite.
      (7)Activităţile desfăşurate de structurile componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de mediu.

      Art. 13
      (1)Măsurile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi lista activităţilor supuse procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege.
      (2)Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

      Art. 14
      (la data 03-dec-2008 Art. 14, alin. (1) din capitolul II abrogat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2)Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru activităţile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului.
      (3)Funcţionarea fără autorizaţie integrată de mediu este interzisă pentru activităţile supuse legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
      ________
      *) - art. 14 alin. (3) intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune după 30 octombrie 1999 si 30 octombrie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune înainte de 30 octombrie 1999 - (vezi art. 104);
      (4)Titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice teritoriale competente pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi reglementaţi, precum şi cu privire la accidente sau pericole de accidente.

      Art. 15
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite sau revizuieşte, după caz, actele de reglementare.
      (2)Titularii planurilor / programelor / proiectelor / activităţilor au obligaţia:
      a)de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării;
      b)de a respecta termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului în derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare.
      (3)Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (2) lit. b) conduce la respingerea solicitării.
      (la data 03-dec-2008 Art. 15 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      Practică judiciară extinsă (142 referinte)
      Practică judiciară (38 referinte)

      Art. 16
      (1)Avizul de mediu şi acordul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului, respectiv proiectului.
      (2)Autorizaţia de mediu este valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu este valabilă 10 ani.
      (la data 21-iul-2013 Art. 16, alin. (2) din capitolul II modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 226/2013 )
      (3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autorizaţiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toată perioada derulării programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadentă de realizare a ultimei măsuri din programul respectiv.
      (4)În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii lor, autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, prevăzută la art. 15 alin. (2) lit. a), menţinerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora, informând titularul cu privire la această decizie.
      (5)Până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă, în sensul prevăzut la alin. (4), este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi sau realizarea proiectului, planului ori programului care ar rezulta în urma modificărilor care fac obiectul notificării.
      (la data 03-dec-2008 Art. 16 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 17
      (1)În situaţia în care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competentă poate solicita refacerea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului sau a bilanţului de mediu, după caz.
      (la data 21-iul-2013 Art. 17, alin. (1) din capitolul II modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 226/2013 )
      (2)Autorizaţia integrată de mediu se revizuieşte în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
      (3)Acordul de mediu, autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă.
      (la data 03-dec-2008 Art. 17, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (4)În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz.
      (5)Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării proiectului sau activităţii sunt executorii de drept.

      Art. 18
      Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se soluţionează de instanţele de contencios administrativ competente.

      Art. 19
      Acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării, autorizaţia / autorizaţia integrată de mediu pentru proiectele / activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare, pentru capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone / an sau dacă suprafaţa pe care se desfăşoară activitatea este mai mare de 1,000 ha se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 03-dec-2008 Art. 19 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 20
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului, împreună cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la deciziile privind activităţi specifice şi accesul la justiţie, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000.
      (2)Informarea publicului în cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe proiecte şi activităţi se realizează conform legislaţiei specifice în vigoare.
      (3)Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislaţiei în vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin acte normative specifice.
      (la data 09-iul-2006 Art. 20, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 17. din Legea 265/2006 )
      (4)Modalităţile de realizare a participării publicului la elaborarea unor planuri şi programe specifice în legătură cu mediul se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (5)Accesul la justiţie al publicului se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare.
      (6)Organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului au drept la acţiune în justiţie în probleme de mediu, având calitate procesuală activă în litigiile care au ca obiect protecţia mediului.
      (la data 09-iul-2006 Art. 20, alin. (6) din capitolul II modificat de Art. I, punctul 17. din Legea 265/2006 )

      Art. 21
      (1)Raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului, bilanţul de mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate, studiul de evaluare adecvată se realizează de către persoane fizice şi juridice care au acest drept, potrivit legii.
      (2)Condiţiile de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate, studiului de evaluare adecvată se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 12-aug-2009 Art. 21, alin. (2) din capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1026/2009 )
      (3)Cheltuielile privind elaborarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) revin titularului planului, programului, proiectului sau activităţii.
      (4)Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activităţii, iar răspunderea pentru corectitudinea lucrărilor prevăzute la alin. (1) revine autorului acestora.
      (la data 03-dec-2008 Art. 21 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 22
      (1)Autorităţile publice pentru protecţia mediului încasează sumele provenite din taxele pentru emiterea actelor de reglementare.
      (2)Taxele prevăzute la alin. (1) se fac venit la Fondul pentru mediu, iar cuantumul acestora se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

      Art. 23
      (1)Autorităţile competente pentru protecţia mediului încasează, de asemenea, sume provenite din tarife pentru lucrările şi serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară în limitele competenţelor lor legale.
      (2)Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor prestate, precum şi cuantumul tarifelor se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (3)Sumele obţinute din încasarea tarifelor prevăzute la alin. (1) se varsă la bugetul de stat
      (la data 01-ian-2012 Art. 23, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. VII, punctul 1. din Ordonanta urgenta 71/2011 )
      (la data 01-ian-2012 Art. 23, alin. (4) din capitolul II abrogat de Art. VII, punctul 2. din Ordonanta urgenta 71/2011 )
      (la data 01-ian-2012 Art. 23, alin. (5) din capitolul II abrogat de Art. VII, punctul 2. din Ordonanta urgenta 71/2011 )
      (6)Autorităţile competente pentru protecţia mediului au dreptul să primească şi să utilizeze fonduri provenite din sponsorizări şi donaţii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, în condiţiile legii.

      CAPITOLUL III: Regimul substanţelor şi preparatelor periculoase

      Art. 24
      Activităţile privind fabricarea, introducerea pe piaţă, utilizarea, depozitarea temporară sau definitivă, transportul intern, manipularea, eliminarea, precum şi introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare şi gestionare.

      Art. 25
      (1)Transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor periculoase se realizează conform acordurilor şi convenţiilor privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase, la care România este parte.
      (2)Importul şi exportul substanţelor şi preparatelor periculoase restricţionate sau interzise la utilizare de către anumite state sau de către România se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

      Art. 26
      Autoritatea publică centrală şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi alte autorităţi publice abilitate prin lege, după caz, controlează respectarea reglementărilor privind regimul substanţelor şi preparatelor periculoase.

      Art. 27
      Pentru controlul importului, exportului şi tranzitului substanţelor şi preparatelor periculoase în vamă, autoritatea vamală convoacă autorităţile competente în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

      Art. 28
      Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate periculoase au următoarele obligaţii:
      a)să respecte prevederile art. 24 privind substanţele şi preparatele periculoase;
      b)să ţină evidenţă strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente conform legislaţiei specifice în vigoare;
      c)să elimine, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, substanţele şi preparatele periculoase care au devenit deşeuri şi sunt reglementate în conformitate cu legislaţia specifică.
      d)să identifice şi să prevină riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi să anunţe iminenţa unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităţilor pentru protecţia mediului şi de apărare civilă.

      CAPITOLUL IV: Regimul deşeurilor

      Art. 29
      Gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.

      Art. 30
      Controlul gestionării deşeurilor revine autorităţilor publice competente pentru protecţia mediului şi celorlaltor autorităţi cu competenţe stabilite de legislaţia în vigoare.

      Art. 31
      Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor au atribuţii şi obligaţii în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a celor specifice din domeniul gestionării deşeurilor.

      Art. 32
      (1)Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă.
      (2)Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, în scopul recuperării, se realizează în baza reglementărilor specifice în domeniu, cu aprobarea Guvernului, în conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005.
      (3)Valorificarea deşeurilor se realizează numai în instalaţii, prin procese sau activităţi autorizate de autorităţile publice competente.
      (4)Tranzitul şi exportul de deşeuri de orice natură se realiză în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu legislaţia naţională specifică în domeniu.

      Art. 33
      (1)Transportul intern al deşeurilor periculoase se realizează în conformitate cu prevederile legale specifice.
      (2)Transportul internaţional şi tranzitul deşeurilor periculoase se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

      CAPITOLUL V: Regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a plantelor

      Art. 34
      Îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislaţie specifică în domeniul chimicalelor.

      Art. 35
      Regimul special de reglementare a îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor se aplică activităţilor privind fabricarea, plasarea pe piaţă, utilizarea, precum şi importul şi exportul acestora.

      Art. 36
      Autorităţile publice centrale competente conform legislaţiei specifice din domeniul chimicalelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, au următoarele obligaţii:
      a)să reglementeze regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a plantelor;
      b)să organizeze, la nivel teritorial, reţeaua de laboratoare pentru controlul calităţii îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a plantelor;
      c)să verifice, prin reţeaua de laboratoare, concentraţiile reziduurilor de produse de protecţie a plantelor în sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale şi animale.

      Art. 37
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile publice centrale pentru agricultură, silvicultură, sănătate şi cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora, după caz, supraveghează şi controlează aplicarea reglementărilor privind îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor, astfel încât să se evite poluarea mediului de către acestea.

      Art. 38
      (1)Persoanele juridice care produc, stochează, comercializează şi/sau utilizează îngrăşăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor, au următoarele obligaţii:
      a)să producă, stocheze, comercializeze şi să utilizeze produse de protecţia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
      b)să nu folosească îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie;
      c)să administreze produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul autorităţilor competente pentru protecţia mediului, autorităţilor competente în domeniul sanitar şi al comisiilor judeţene de bază melifera şi stupărit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare prin mass-media;
      d)să aplice, în perioada înfloririi plantelor a căror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protecţie a plantelor care sunt selective faţă de insectele polenizatoare;
      e)să livreze, să manipuleze, să transporte şi să comercializeze îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi/sau a mediului, după caz;
      f)să stocheze temporar îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate, bine aerisite.
      (2)Persoanele juridice interesate în fabricarea şi/sau plasarea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor şi îngrăşămintelor chimice au obligaţia să solicite şi să obţină, în cazul în care legislaţia specifică prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor, respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor chimice, în vederea producerii, comercializării şi utilizării acestora în agricultură şi silvicultură.
      (3)Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) revin şi persoanelor fizice, în condiţiile legii.

      CAPITOLUL VI: Regimul organismelor modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne

      Art. 39
      (1)Activităţile care implică organisme modificate genetic obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare şi administrare, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, a legislaţiei specifice şi convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.
      (2)Activităţile prevăzute la alin. (1) includ:
      a)utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
      b)introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic vii;
      c)importul organismelor/microorganismelor modificate genetic.
      (3)Activităţile prevăzute la alin. (2) se desfăşoară numai în condiţiile asigurării protecţiei mediului, precum şi a sănătăţii oamenilor şi animalelor, în baza actelor de reglementare, emise de autoritatea competentă.

      Art. 40
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului emite autorizaţiile şi acordurile de import privind activităţile cu organisme modificate genetic prevăzute la art. 39, alin. (2) lit. c).
      (2)În procesul decizional privind activităţile de la art. 39, alin. (2), lit. b) şi c), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului solicită avizele autorităţilor publice centrale pentru agricultură, sănătate, siguranţa alimentelor, protecţia consumatorului, precum şi ale altor instituţii implicate, conform legislaţiei specifice, consultă Comisia pentru Securitate Biologică şi asigură informarea şi participarea publicului.
      (3)În procesul decizional privind activităţile prevăzute la art. 39, alin. (2) lit. a), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului aplică procedura stabilită prin legislaţia specifică privind microorganismele modificate genetic.

      Art. 41
      (1)Autorizaţiile privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic vii şi privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice, conform prevederilor legislaţiei specifice.
      (2)Importul pe teritoriul României şi exportul unui organism modificat genetic se realizează numai de către persoane juridice, conform prevederilor legislaţiei specifice în vigoare.
      (3)Transportul internaţional al organismelor modificate genetic se realizează conform legislaţiei naţionale, acordurilor şi convenţiilor privind transportul internaţional de mărfuri/mărfuri periculoase, după caz, la care România este parte.

      Art. 42
      Autoritatea vamală permite importul/exportul organismelor modificate genetic şi colaborează cu autorităţile publice centrale pentru protecţia mediului, agricultură, siguranţa alimentelor, sănătate şi alte autorităţi implicate, în conformitate cu legislaţia specifică.

      Art. 43
      Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic şi ai autorizaţiilor privind activităţile cu organisme modificate genetic au obligaţia să se conformeze cerinţelor legale privind asigurarea trasabilităţii, etichetării, monitorizării şi să raporteze autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi altor autorităţi, după caz, rezultatele activităţii, conform legislaţiei specifice în vigoare.

      Art. 44
      Persoanele juridice care desfăşoară activităţi care implică organisme modificate genetic au următoarele obligaţii:
      a)să solicite şi să obţină acordul de import pentru organisme modificate genetic şi/sau autorizaţiile privind activităţile cu organisme modificate genetic, după caz;
      b)să respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate genetic şi/sau ale autorizaţiilor privind activităţile cu organisme modificate genetic, după caz;
      c)să oprească activitatea sau să schimbe condiţiile de desfăşurare, la solicitarea autorităţii competente, dacă apar informaţii noi, privind riscurile asupra mediului şi sănătăţii umane şi animale;
      d)să răspundă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei specifice în vigoare, pentru prejudiciile rezultate din aceste activităţi;
      e)să acopere costurile măsurilor necesare pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor efectelor adverse ale acestor activităţi;
      f)să aplice măsurile de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile care implică organisme/microorganisme modificate genetic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

      CAPITOLUL VII: Regimul activităţilor nucleare

      Art. 45
      Activităţile în domeniul nuclear se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor naţionale şi internaţionale specifice la care România este parte.

      Art. 46
      (1)Acordul de mediu pentru o practică sau o activitate din domeniul nuclear se eliberează înainte de emiterea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul nuclear, conform legislaţiei în vigoare.
      (2)Autorizaţia de mediu se emite după eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul nuclear.
      (3)Pentru instalaţiile cu risc nuclear major - centrale nuclearoelectrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear şi depozite finale de combustibil nuclear ars - acordul de mediu sau autorizaţia de mediu se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 19-apr-2016 Art. 46, alin. (3) din capitolul VII a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 222/2016 )

      Art. 47
      (1)Controlul activităţilor nucleare se realizează de autoritatea competentă în domeniul activităţilor nucleare.
      (2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii:
      a)organizează monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al ţării;
      b)supraveghează, controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun în domeniul activităţilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind protecţia mediului;
      c)colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor, protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

      Art. 48
      Persoanele fizice şi juridice autorizate, care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, au următoarele obligaţii:
      a)să evalueze, direct sau prin structuri abilitate, riscul potenţial, să solicite şi să obţină autorizaţia de mediu;
      b)să aplice procedurile şi să prevadă echipamentele pentru activităţile noi, care să permită realizarea nivelului raţional cel mai scăzut al dozelor de radioactivitate şi al riscurilor asupra populaţiei şi mediului, şi să solicite şi să obţină acordul de mediu sau autorizaţia de mediu, după caz;
      c)să aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor de radioactivitate în limitele admise;
      d)să menţină în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului local, pentru a depista orice contaminare radioactivă semnificativă care ar rezulta dintr-o eliminare accidentală de substanţe radioactive;
      e)să raporteze prompt autorităţii competente orice creştere semnificativă a contaminării mediului şi dacă aceasta se datorează sau nu activităţii desfăşurate;
      f)să verifice continuu corectitudinea presupunerilor făcute prin evaluările probabilistice privind consecinţele radiologice ale eliberărilor radioactive;
      g)să asigure depozitarea deşeurilor radioactive, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.

      CAPITOLUL VIII: Conservarea biodiversităţii şi arii naturale protejate

      Art. 49
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului împreună cu autorităţile publice centrale şi locale, după caz, elaborează reglementări tehnice privind măsurile de protecţie a ecosistemelor, de conservare şi utilizare durabilă a componentelor diversităţii biologice.
      (la data 09-iul-2006 Art. 49, alin. (1) din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 265/2006 )
      (2)Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.
      (3)La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum şi monitorizarea de către structurile de administrare, până la îndeplinirea acestora.
      (la data 09-iul-2006 Art. 49, alin. (3) din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 265/2006 )
      (4)Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre şi acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaţia de a aplica şi/sau respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
      Practică judiciară extinsă (21 referinte)
      Practică judiciară (5 referinte)
      (la data 29-iun-2007 Art. 50 din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )

      Art. 51
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (1) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (2) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (3) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 51, alin. (4) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 51, alin. (4^1) din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 51, alin. (5) din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 51, alin. (6) din capitolul VIII abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )

      Art. 52
      (la data 31-oct-2008 Art. 52, alin. (4) din capitolul VIII a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1338/2008 )
      (1)Respectarea prevederilor din planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislaţiei specifice, este obligatorie.
      (2)Pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia drumurilor permise accesului public.
      (3)Pe suprafaţa ariilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, este interzisă exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil ale parcurilor naturale.
      (4)În ariile naturale protejate de interes comunitar, naţional şi internaţional este interzisă cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Excepţie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, în baza avizului emis de Academia Română.
      (la data 21-iul-2013 Art. 52, alin. (4) din capitolul VIII modificat de Art. 1, punctul 4. din Legea 226/2013 )
      (5)Orice plan ori proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de obiectivele de conservare a acesteia, potrivit legislaţiei specifice în domeniu.
      (6)Procedura de evaluare adecvată se finalizează cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, după caz.
      (la data 03-dec-2008 Art. 52 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 53
      (1)Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional ori la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a speciilor de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, se pot organiza şi desfăşura de către persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile legii.
      (2)Procedurile de autorizare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (3)Cerinţele privind asigurarea bunăstării animalelor din faună sălbatică aflate în captivitate se stabilesc prin legislaţie specifică, conform standardelor internaţionale.
      (la data 03-dec-2008 Art. 53 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 54
      (la data 03-dec-2008 Art. 54, alin. (1) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 54, alin. (2) din capitolul VIII abrogat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (3)Distanţa minimă faţă de ariile naturale protejate, în care activitatea de cultivare şi/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisă, se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodăririi apelor şi autorităţii publice centrale pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală.
      (la data 09-iul-2006 Art. 54 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 23. din Legea 265/2006 )
      ________
      *) - art. 54 care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 - (vezi art. 104);
      (la data 09-iul-2006 Art. 54 din capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 59. din Legea 265/2006 )

      CAPITOLUL IX: Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice

      Art. 55
      (1)Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.
      (2)Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apelor costiere şi maritime urmăreşte reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate în Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992, ratificată prin Legea nr. 98/1992.

      Art. 56
      (1)Activităţile de gospodărire şi protecţie a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.
      (2)Reglementarea activităţilor din punct de vedere al gospodăririi apelor şi controlul respectării prevederilor privind protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice se realizează de către autorităţile competente pentru protecţia mediului, de gospodărire a apelor şi de sănătate.
      (la data 03-dec-2008 Art. 57 din capitolul IX abrogat de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 164/2008 )

      Art. 58
      Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
      a)să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, prevăzute cu termen în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi în autorizaţia de mediu, şi să monitorizeze zona de impact;
      b)să se doteze, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare;
      c)să amenajeze porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de altă natură, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi să constituie echipe de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă;
      d)să nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale şi să nu arunce de pe acestea nici un fel de deşeuri;
      e)să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafaţă;
      f)să nu deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere, substanţe prioritare/prioritar periculoase;
      g)să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede şi de coastă deşeuri de orice fel şi să nu introducă în ape substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice, substanţe prioritare/prioritar periculoase.
      Practică judiciară extinsă (71 referinte)
      Practică judiciară (20 referinte)

      CAPITOLUL X: Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental

      Art. 59
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
      a)elaborează politica naţională şi coordonează acţiunile la nivel naţional şi local privind protecţia atmosferei, schimbările climatice, precum şi protecţia populaţiei faţă de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane, în conformitate cu politicile europene şi internaţionale specifice;
      b)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională în domeniul protecţiei atmosferei şi Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;
      c)elaborează, promovează şi, după caz, actualizează Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
      d)coordonează elaborarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac;
      e)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională privind schimbările climatice, Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice;
      f)asigură integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în strategiile sectoriale;
      g)administrează conturile naţionale din Registrul Uniunii Europene al emisiilor de gaze cu efect de seră;
      (la data 06-apr-2016 Art. 59, alin. (1), litera G. din capitolul X modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 9/2016 )
      h)administrează sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto;
      (la data 06-apr-2016 Art. 59, alin. (1), litera H. din capitolul X modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 9/2016 )
      i)coordonează implementarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;
      j)aprobă şi promovează Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot;
      k)organizează activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul întregii ţări;
      l)stabileşte, după caz, prin actele de reglementare, valori limită de emisie mai restrictive şi măsurile necesare în vederea respectării plafoanelor naţionale de emisii, respectiv a încărcărilor şi nivelelor critice.
      (2)Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului prevăzute la alin. (1) lit. g) şi h) se realizează prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
      (la data 06-apr-2016 Art. 59 din capitolul X completat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 9/2016 )

      Art. 60
      (la data 25-mar-2009 Art. 60 din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2009 )
      (la data 17-sep-2007 Art. 60 din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Procedura din 2007 )
      (la data 09-feb-2007 Art. 60 din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2007 )
      (1)Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de seră şi condiţiile de elaborare a planurilor naţionale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (la data 27-iun-2006 Art. 60, alin. (1) din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 780/2006 )
      (la data 26-aug-2010 Art. 60, alin. (1) din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1294/2010 )
      (2)Gestionarea durabilă şi unitară a fondurilor obţinute în urma tranzacţionării unităţii de cantitate atribuită, prevăzută de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, se realizează prin structuri special constituite în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu.
      (la data 09-iul-2006 Art. 60, alin. (2) din capitolul X modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 265/2006 )
      (3)Mecanismul de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv planul de investiţii, se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru economie - Departamentul pentru Energie.
      (4)Mecanismul de alocare anuală finală cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020 aferentă sectoarelor staţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      (la data 21-iul-2013 Art. 60, alin. (2) din capitolul X completat de Art. 1, punctul 5. din Legea 226/2013 )
      (la data 03-oct-2014 Art. 60, alin. (4) din capitolul X a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 811/2014 )

      Art. 61
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:
      a)dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de acţiuni;
      b)solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor şi interdicţiilor în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi;
      c)solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.

      Art. 62
      Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se găsesc perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligaţi să le întreţină pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.
      (la data 09-iul-2006 Art. 62 din capitolul X modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 265/2006 )

      Art. 63
      Autorităţile cu responsabilităţi privind securizarea frontierei au obligaţia să nu permită intrarea/ieşirea din ţară a surselor mobile poluante care nu respectă prevederile legale în vigoare.

      Art. 64
      Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:
      a)să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;
      b)să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare;
      c)să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;
      d)să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;
      e)să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;
      f)să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental.

      CAPITOLUL XI: Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre

      Art. 65
      Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu orice titlu.
      (la data 09-iul-2006 Art. 65 din capitolul XI modificat de Art. I, punctul 26. din Legea 265/2006 )

      Art. 66
      (1)Reglementările privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia.

      Art. 67
      Controlul respectării reglementărilor legale privind protecţia, conservarea, amenajarea şi folosirea judicioasă a solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre se organizează şi se exercită de autorităţile competente pentru protecţia mediului, precum şi, după caz, de alte autorităţi ale administraţiei publice competente, potrivit dispoziţiilor legale.

      Art. 68
      Deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:
      a)să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic;
      b)să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere, feroviare şi de navigaţie;
      c)să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu.

      Art. 69
      Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier şi ai pajiştilor, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:
      a)să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
      b)să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale;
      c)să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;
      d)să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;
      e)să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;
      f)să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, pe grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;
      g)să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apă;
      h)să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajiştilor, în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;
      i)să exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic şi piscicol, potrivit prevederilor legale în domeniu;
      j)să exploateze pajiştile, în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice;
      k)să protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice;
      l)să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

      CAPITOLUL XII: Protecţia aşezărilor umane

      Art. 70
      Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
      a)să îmbunătăţească microclimatul localităţilor, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală;
      (la data 09-iul-2006 Art. 70, litera A. din capitolul XII modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 265/2006 )
      b)să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
      c)să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;
      d)să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu;
      e)să respecte regimul de protecţie specială a localităţilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora;
      f)să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă, în conformitate cu planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 70, litera F. din capitolul XII modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 265/2006 )
      g)să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;
      h)să nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel;
      i)să adopte măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi;
      j)să iniţieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreţinere şi dezvoltare a canalizării.

      Art. 71
      (1)Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
      (2)Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
      (la data 22-oct-2007 Art. 71 din capitolul XII modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 114/2007 )
      _______
      *) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.
      *) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a întocmi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, un program în care vor fi evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei prevăzute la alin. (1), cu indicarea termenelor intermediare propuse.
      *) Nerespectarea prevederilor art. II constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, în cuantumul prevăzut la art. 96 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.
      (la data 22-oct-2007 Art. 71 din capitolul XII a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Ordonanta urgenta 114/2007 )

      Art. 72
      La elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului se respectă prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor speciale şi se prevăd, în mod obligatoriu, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

      Art. 73
      Planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru planuri şi programe, conform legislaţiei în vigoare.

      CAPITOLUL XIII: Comitetul regional pentru protecţia mediului

      Art. 74
      (1)La nivelul fiecărei agenţii regionale pentru protecţia mediului se organizează un Comitet regional pentru protecţia mediului, denumit în continuare Comitet regional.
      (2)Componenţa Comitetului regional este următoarea:
      a)2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, dintre care un specialist pe probleme de protecţia mediului şi un specialist pe probleme de silvicultură;
      (la data 28-apr-2013 Art. 74, alin. (2), litera A. din capitolul XIII modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 117/2013 )
      b)un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului;
      c)un reprezentant al agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din regiunea respectivă, desemnat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
      d)un reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu;
      e)un reprezentant desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul finanţelor publice din cadrul unui judeţ din regiunea respectivă;
      f)un reprezentant al autorităţii publice din domeniul sănătăţii din regiunea respectivă;
      g)un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale;
      h)un prefect din regiunea respectivă, nominalizat de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei publice;
      i)un preşedinte de consiliu judeţean, nominalizat de preşedinţii consiliilor judeţene din regiunea respectivă;
      j)un reprezentant al administraţiei bazinale din regiunea respectivă;
      k)un reprezentant al operatorilor din regiunea respectivă, desemnat de agenţia judeţeană pentru protecţia mediului;
      l)un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul transporturilor şi infrastructurii;
      m)un reprezentant ales de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în regiunea respectivă;
      n)un primar de municipiu reşedinţă de judeţ, nominalizat de primarii celorlalte municipii reşedinţă de judeţ din regiunea respectivă.
      (la data 16-oct-2012 Art. 74, alin. (2) din capitolul XIII modificat de Art. III, punctul 6. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      (3)Reprezentanţii autorităţilor publice sunt desemnaţi de conducătorii autorităţilor respective.
      (4)Reprezentanţii administraţiei publice locale care fac parte din Comitetul regional funcţionează în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcţiei pe care o reprezintă.
      (5)Comitetul regional colaborează cu agenţia regională pentru protecţia mediului la aplicarea, la nivel regional, a strategiei şi politicii naţionale de protecţie a mediului, în care scop are următoarele atribuţii:
      a)avizează planul regional de acţiune pentru protecţia mediului şi planurile regionale sectoriale specifice şi analizează stadiul realizării acestora;
      b)avizează lista de proiecte prioritare care urmează să fie finanţate din fonduri comunitare şi/sau alte fonduri identificate la nivel regional şi urmăreşte aplicarea lor;
      c)evaluează stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în negocierea capitolului de mediu la nivelul regiunii respective şi recomandă acţiunile prioritare pentru conformare;
      d)stabileşte programe de educare şi de conştientizare a publicului privind protecţia mediului.
      (6)Secretariatul Comitetului regional este asigurat de către agenţia regională pentru protecţia mediului.
      (7)Comitetul regional are acces la informaţiile privind mediul deţinute de sau pentru orice autoritate publică, la informaţiile privind mediul deţinute de instituţii publice şi de operatorii economici, potrivit legii.
      (8)Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor regionale pentru protecţia mediului se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      CAPITOLUL XIV: Atribuţii şi răspunderi

      SECŢIUNEA 1: Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului
      Art. 75
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)reactualizează strategia protecţiei mediului, cu respectarea principiilor şi elementelor strategice prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;
      b)elaborează recomandările şi acţionează pentru integrarea politicilor de mediu în strategiile şi politicile sectoriale;
      c)coordonează activitatea de instruire în domeniul protecţiei mediului;
      d)corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi urbanism şi stabileşte măsuri de reconstrucţie ecologică;
      e)creează sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi termenii care permit accesul liber la informaţiile privind mediul şi participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
      f)stabileşte infrastructura pentru informaţia spaţială care serveşte scopurilor politicilor de mediu şi politicilor sau activităţilor care pot avea un impact asupra mediului;
      g)iniţiază proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementări şi proceduri specifice;
      h)avizează normele şi reglementările referitoare la activităţi cu impact asupra mediului, elaborate de alte autorităţi şi controlează aplicarea acestora;
      i)organizează sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului, coordonează activitatea acestuia şi asigură informarea autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele monitorizării contaminării radioactive a mediului;
      j)creează cadrul instituţional-administrativ pentru identificarea şi promovarea programelor de cercetare, pentru formarea şi instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiză, evaluare şi control al mediului;
      k)implementează politicile, strategiile şi reglementările de protecţie a mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului;
      (la data 16-oct-2012 Art. 75, litera K. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. III, punctul 7. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      l)numeşte comisii de experţi pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activităţi care implică organisme modificate genetic;
      m)asigură, contra cost, consultarea organismelor ştiinţifice şi a experţilor interni şi externi, după caz;
      n)elaborează şi implementează programe şi elaborează materiale educative privind protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 75, litera N. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 31. din Legea 265/2006 )
      o)urmăreşte, în sfera sa de competenţă, respectarea obligaţiilor asumate prin convenţiile internaţionale la care România este parte;
      p)urmăreşte şi analizează aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, întocmeşte, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, rapoarte anuale privind starea mediului;
      q)colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţari şi reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale în domeniul protecţiei mediului;
      r)aplică sancţiuni, prin Garda Naţională de Mediu, pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de reglementare, titularilor activităţilor;
      s)colaborează cu autorităţile publice şi alte persoane juridice, în scopul diminuării efectelor negative ale activităţilor economice asupra mediului şi încurajează introducerea tehnicilor şi tehnologiilor adecvate pentru mediu;
      t)pune la dispoziţie publicului date privind starea mediului, programele şi politica de protecţie a mediului;
      ţ)se consultă cel puţin o dată pe an cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei protecţiei mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 75, litera Ţ. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 265/2006 )
      u)identifică, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, noi instrumente financiare care favorizează protecţia şi îmbunătăţirea calităţii elementelor de mediu;
      v)realizează activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului prin Garda Naţională de Mediu;
      w)colaborează cu autorităţile publice de protecţie civilă pentru elaborarea planurilor operative şi pentru executarea în comun a intervenţiilor în caz de poluări sau accidente ecologice;
      x)elaborează Programul Operaţional Sectorial Mediu având responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program;
      y)propune, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului, declararea prin hotărâre a Guvernului de zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi elaborează, împreună cu alte autorităţi publice centrale şi locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 75, litera Y. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 265/2006 )
      z)autorizarea laboratoarelor pentru controlul calităţii mediului.
      (la data 09-iul-2006 Art. 75 din capitolul XIV, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 33. din Legea 265/2006 )
      z1)plăteşte, în condiţiile legii, contribuţii obligatorii sau voluntare la organizaţiile constituite în baza tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, prin Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în limita bugetului aprobat.
      (la data 28-apr-2013 Art. 75, litera Z^1. din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 117/2013 )
      Art. 76
      (1)În exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii-şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane împuternicite din cadrul acesteia au acces, în condiţiile legii, oricând şi în orice incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact asupra mediului.
      (la data 16-oct-2012 Art. 76, alin. (1) din capitolul XIV, sectiunea 1 modificat de Art. III, punctul 9. din Ordonanta urgenta 58/2012 )
      (2)Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
      Art. 77
      Autorităţile competente pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate integral de la bugetul de stat.
      Art. 78
      Pentru exercitarea atribuţiilor sale, autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită informaţiile necesare altor autorităţi publice centrale, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor fizice şi juridice.
      Art. 79
      (1)În exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii regionali, comisarii şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane împuternicite din cadrul acesteia, au acces, în condiţiile legii, oricând şi în orice incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact asupra mediului.
      (2)Mijloacele de transport şi intervenţie auto şi navale din dotarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului sunt prevăzute cu girofar de culoare albastră şi avertizare acustică.
      (3)Persoana fizică sau juridică prejudiciată ca urmare a exercitării atribuţiilor de verificare, inspecţie şi control poate depune plângere organelor competente în termen de 15 zile de la constatarea prejudiciului.
      (4)În obiectivele, incintele şi zonele cu regim special din domeniul internelor, justiţiei şi siguranţei naţionale, personalul prevăzut la alin. (1) are acces numai în prezenţa personalului specializat al acestora, după caz.
      (5)În obiectivele, incintele şi zonele aparţinând structurilor componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională controlul se realizează de către personalul specializat din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

      SECŢIUNEA 2: Atribuţii şi răspunderi ale altor autorităţi centrale şi locale
      Art. 80
      Autorităţile administraţiei publice centrale au următoarele obligaţii:
      a)să elaboreze politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de activitate, în conformitate cu principiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
      b)să asigure integrarea politicilor de mediu în politicile specifice;
      c)să elaboreze planuri şi programe sectoriale, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      d)să asigure pregătirea şi transmiterea către autorităţile competente pentru protecţia mediului a informaţiilor şi documentaţiilor necesare obţinerii avizului de mediu pentru planurile şi programele pentru care este necesară evaluarea de mediu.
      e)să asigure, în structura lor organizatorică, structuri cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, încadrate cu personal de specialitate;
      f)să dezvolte, cu sprijinul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, programe de restructurare, în acord cu strategia pentru protecţia mediului şi politica de mediu şi să asiste unităţile aflate în coordonarea, în subordinea sau sub autoritatea lor, la punerea în aplicare a acestor programe;
      g)să elaboreze normele şi reglementările specifice domeniului de activitate în conformitate cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului şi să le înainteze pentru avizare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
      Art. 81
      Autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniile dezvoltării şi prognozei au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
      a)elaborează politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltării durabile, cu luarea în considerare a posibilelor efecte asupra mediului;
      b)integrează în politica proprie măsuri şi acţiuni de refacere a zonelor afectate şi măsuri de prevenire a dezastrelor;
      c)elaborează Planurile de dezvoltare regională şi celelalte planuri şi programe, conform legislaţiei în vigoare;
      d)cooperează cu autorităţile competente pentru protecţia mediului la elaborarea şi aplicarea strategiilor, a planurilor şi programelor din domeniile lor specifice de activitate;
      e)colaborează cu autorităţile competente la identificarea şi implementarea proiectelor prioritare finanţate din surse externe.
      Art. 82
      Autoritatea publică centrală pentru sănătate are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)organizează şi coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de risc din mediu;
      b)asigură supravegherea şi controlul calităţii apei potabile şi de îmbăiere, precum şi calitatea produselor alimentare;
      c)elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reglementări privind calitatea şi igiena mediului şi asigură controlul aplicării acestora;
      d)colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în managementul calităţii mediului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei;
      e)colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în autorizarea activităţilor prevăzute la art. 24 şi 39 şi la emiterea acordului de import pentru aceste activităţi;
      f)exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de art. 24-28, şi art. 39 pentru a preveni orice efect advers asupra stării de sănătate a populaţiei, a lucrătorilor şi a mediului şi transmite autorităţilor competente rezultatele controalelor şi măsurile adoptate;
      g)colaborează cu celelalte autorităţi publice centrale cu reţea sanitară proprie, pentru cunoaşterea exactă a stării de sănătate a populaţiei şi pentru respectarea normelor de igienă a mediului din domeniul lor de activitate;
      h)colaborează, la nivel central şi local, în asigurarea accesului publicului la informaţia de sănătate în relaţie cu mediul.
      Art. 83
      Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii:
      a)elaborează norme şi instrucţiuni specifice pentru domeniile sale de activitate, în concordanţă cu legislaţia privind protecţia mediului;
      b)supraveghează respectarea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a normelor de protecţia mediului pentru activităţile din zonele militare;
      c)controlează acţiunile şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a legislaţiei de protecţia mediului în domeniul militar;
      d)asigura realizarea evaluării impactului asupra mediului, a raportului de amplasament şi, după caz, a raportului de securitate, prin structuri specializate, atestate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, numai pentru proiectele şi activităţile din zonele militare;
      e)asigură informarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi şi a calităţii mediului în zona de impact, precum şi cu privire la orice poluare accidentală datorată activităţii desfăşurate.
      Art. 84
      Autorităţile publice centrale în domeniul securităţii naţionale au următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)realizează activitatea de protecţie a mediului prin structuri proprii care desfăşoară acţiuni de control, îndrumare şi coordonare, în scopul păstrării şi menţinerii echilibrului ecologic în domeniile sale de activitate;
      b)elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în domeniile sale de activitate;
      c)supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a normelor de protecţie a mediului, pentru activităţile proprii;
      d)controlează şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul propriu a legislaţiei de protecţie a mediului în domeniul său de activitate;
      e)asigura evaluarea impactului asupra mediului a obiectivelor şi activităţilor proprii prin structuri specializate, certificate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
      Art. 85
      Autoritatea publică centrală pentru educaţie şi cercetare asigură:
      a)adaptarea planurilor şi programelor de învăţământ la toate nivelurile, în scopul însuşirii noţiunilor şi principiilor de protecţie a mediului, pentru conştientizarea, instruirea şi educaţia în acest domeniu;
      b)promovarea tematicilor de studii şi programe de cercetare care răspund priorităţilor stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      c)elaborarea programelor educaţionale în scopul formării unui comportament responsabil faţă de mediu;
      d)elaborarea programelor şi studiilor specifice de cercetare ştiinţifică privind controlul produselor şi procedeelor biotehnologice şi de prevenire, reducere/eliminare a riscurilor implicate de obţinerea şi utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne;
      e)colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în autorizarea activităţilor prevăzute la art. 39, din domeniul său de activitate;
      f)exercita controlul de specialitate pentru activităţile prevăzute de art. 39, din domeniul său de activitate, pentru a preveni orice efect advers asupra stării de sănătate a populaţiei, a lucratorilor şi a mediului şi transmite autorităţilor competente rezultatele controalelor şi măsurile adoptate.
      Art. 86
      Autoritatea publică centrală în domeniile economiei şi comerţului are următoarele atribuţii:
      a)elaborează politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de activitate în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului;
      b)elaborează şi aplică la nivel naţional strategia de exploatare a resurselor minerale, în concordanţă cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;
      c)elaborează politica în domeniul reciclării şi valorificării deşeurilor industriale;
      d)dezvoltă şi promovează legislaţia privind protecţia mediului din domeniile specifice de competenţă;
      e)colaborează cu alte autorităţi publice centrale la elaborarea mecanismelor financiare pentru stimularea utilizării tehnologiilor curate;
      f)colaborează la elaborarea şi promovarea normelor care asigură implementarea cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării pentru anumite categorii de activităţi industriale;
      g)încurajează introducerea sistemelor de management de mediu şi a etichetei ecologice;
      h)promovează norme şi asigura implementarea acestora în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase;
      i)exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de art. 24-28.
      Art. 87
      Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)asigură protecţia şi conservarea solurilor şi menţinerea patrimoniului funciar;
      b)iniţiază proiecte de acte normative privind volumul de masă lemnoasă ce se recoltează anual din fondul forestier naţional, pe baza avizului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform legislaţiei în vigoare;
      c)asigură autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic;
      d)aprobă locaţiile şi suprafeţele pe care urmează să fie cultivate plante superioare modificate genetic, în vederea autorizării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 87, litera D. din capitolul XIV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 34. din Legea 265/2006 )
      e)colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în autorizarea şi controlul activităţilor prevăzute la art. 39;
      f)asigură, prin registrul naţional, evidenţa suprafeţelor cultivate şi a cultivatorilor de plante superioare modificate genetic;
      g)aplică principiul coexistenţei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole;
      h)asigură informarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului asupra rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul organismelor modificate genetic.
      Practică judiciară extinsă (72 referinte)
      Practică judiciară (17 referinte)
      Art. 88
      Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)dezvoltă planuri şi programe care materializează politica naţională de amenajare a teritoriului şi localităţilor, cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei specifice privind evaluarea de mediu a planurilor şi programelor;
      b)elaborează şi aplică programe pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, a transporturilor multimodale şi a transportului combinat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      c)asigură controlul gazelor de eşapament;
      d)elaborează şi dezvoltă planuri de acţiune şi programe privind îmbunătăţirea calităţii şi protecţiei mediului, inclusiv în domeniul zgomotului şi vibraţiilor pentru toate modurile de transport şi infrastructurile acestora;
      e)urmăreşte protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin măsuri impuse unităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul turismului şi încurajează aplicarea principiilor ecoturismului.
      Art. 89
      Autoritatea publică centrală în domeniul administraţiei şi internelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)elaborează strategiile în domeniile gospodăririi comunale şi al producerii şi distribuţiei energiei termice în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului;
      b)elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru domeniile sale de activitate;
      c)supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a normelor de protecţie a mediului pentru activităţile proprii;
      d)aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul din domeniul internelor a legislaţiei de protecţie a mediului;
      e)sprijină autorităţile competente pentru protecţia mediului în exercitarea controlului transporturilor de substanţe şi materiale supuse unui regim special, pe baza normelor avizate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      f)participă, potrivit competenţelor, la acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie în caz de accidente ecologice prin Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă.
      Art. 90
      Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)aplică prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      b)urmăresc respectarea legislaţiei de protecţia mediului de către operatorii economici care prestează servicii publice de gospodărie comunală;
      c)adoptă programe şi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localităţilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      d)să aibă personal specializat pentru protecţia mediului şi să colaboreze în acest scop cu autorităţile pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 90, litera D. din capitolul XIV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 265/2006 )
      e)promovează o atitudine corespunzătoare a comunităţilor locale în legătură cu importanţa protecţiei mediului;
      f)asigură, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, luarea măsurilor de salubrizare a localităţilor, de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor verzi, a pieţelor şi a parcurilor publice;
      g)conservă şi protejează spaţiile verzi urbane şi/sau rurale, astfel încât să se asigure suprafaţa optimă stabilită de reglementările în vigoare, în localităţile în care nu există posibilitatea asigurării acesteia, conservarea spaţiilor verzi existente este prioritară;
      h)supraveghează operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi dezvoltarea sistemelor de colectare a deşeurilor refolosibile;
      (la data 09-iul-2006 Art. 90, litera I. din capitolul XIV, sectiunea 2 abrogat de Art. I, punctul 36. din Legea 265/2006 )
      Art. 91
      Autoritatea naţională în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii umane, sănătăţii şi bunăstării animalelor;
      b)asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al trasabilităţii produselor;
      c)colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente şi transparente privind evaluarea riscului şi autorizarea organismelor modificate genetic, precum şi a unor criterii pentru evaluarea potenţialelor riscuri care rezultă din utilizarea alimentelor şi hranei modificate genetic, pentru animale;
      d)informează autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asupra rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul organismelor modificate genetic.
      Art. 92
      Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
      a)elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii umane, sănătăţii şi bunăstării animale, protecţiei mediului şi intereselor consumatorilor;
      b)elaborează, împreună cu autorităţile publice centrale pentru protecţia mediului, pentru agricultură, silvicultură şi cu autoritatea sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, reglementările referitoare la produsele biocide, îngrăşăminte chimice, produsele de protecţie a plantelor, organismele modificate genetic obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne şi asigură controlul aplicării acestora în domeniul său de competenţă;
      c)controlează trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic în toate etapele introducerii lor pe piaţă;
      d)asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al trasabilităţii produselor şi comunică autorităţii centrale pentru protecţia mediului rezultatele controlului.
      Art. 93
      Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgentă şi Garda financiară sunt obligate să acorde sprijin, la cerere, reprezentanţilor autorităţilor competente pentru protecţia mediului în exercitarea atribuţiilor lor.

      SECŢIUNEA 3: Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice
      Art. 94
      (1)Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop:
      a)solicită şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei subsecvente;
      b)respectă condiţiile din actele de reglementare obţinute;
      c)nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită stabilite prin actele de reglementare;
      d)persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului;
      e)asistă persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;
      f)asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;
      g)realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;
      h)se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii;
      i)suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte";
      j)asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
      k)asigură evidenţa rezultatelor şi raportează autorităţii competente pentru protecţia mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare;
      l)informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major;
      m)depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;
      n)nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
      o)aplică măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe suprafeţele terestre şi acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestionează precum şi pentru refacerea ecologică a acestora;
      p)nu folosesc momeli periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu excepţia cazurilor special autorizate:
      q)asigură condiţii optime de viaţă, în conformitate cu prevederile legale, animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;
      r)asigură luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor deţinute cu orice titlu, neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (1), litera R. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37. din Legea 265/2006 )
      s)să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă.
      (2) Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează ori exploatează resursele solului şi subsolului au următoarele obligaţii: (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (2) din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 38. din Legea 265/2006 )
      a)să efectueze remedierea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;
      b)să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau, după caz, celelalte autorităţi competente, potrivit legii, despre orice situaţii accidentale care pun în pericol mediul şi să acţioneze pentru refacerea acestuia.
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (2), litera B. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 38. din Legea 265/2006 )
      (3)Persoanele fizice şi juridice care cultivă plante superioare modificate genetic au următoarele obligaţii:
      a)să solicite şi să obţină autorizaţia din partea autorităţii publice competente pentru agricultură;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (3), litera A. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 39. din Legea 265/2006 )
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (3), litera B. din capitolul XIV, sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 40. din Legea 265/2006 )
      (4)Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în vederea respectării regimului ariilor naturale protejate:
      a)să respecte prevederile planurilor de management şi ale regulamentelor ariilor naturale protejate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (4), litera A. din capitolul XIV, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 41. din Legea 265/2006 )
      b)să nu desfăşoare activităţi care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate, precum şi prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      (la data 09-iul-2006 Art. 94, alin. (4), litera C. din capitolul XIV, sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 42. din Legea 265/2006 )
      d)să permită accesul în aria naturala protejată a administratorilor sau custozilor precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute cu orice titlu.
      Art. 95
      (1)Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă. în cazul pluralităţii autorilor, răspunderea este solidară.
      (2)În mod excepţional, răspunderea poate fi şi subiectivă pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate şi habitatelor naturale, conform reglementărilor specifice.
      (3)Prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului se realizează conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor specifice.

      CAPITOLUL XV: Sancţiuni

      Art. 96
      (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 43. din Legea 265/2006 )
      1.obligaţiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare şi de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce la pericole de accidente;
      2.obligaţiile persoanelor juridice de a ţine evidenţa strictă a substanţelor şi preparatelor periculoase şi de a furniza informaţiile şi datele cerute de autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
      3.obligaţiile persoanelor juridice de a identifica şi preveni riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot prezenta asupra sănătăţii populaţiei şi mediului şi de a anunţa iminenţa producerii unor descărcări neprevăzute sau accidentale autorităţii competente pentru protecţia mediului şi de apărare civilă;
      4.obligaţia persoanelor fizice şi juridice autorizate de a aplica, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor radioactive în limitele admise;
      5.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice autorizate de a menţine în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactivă semnificativă care ar rezulta dintr-o eliminare accidentală de substanţe radioactive;
      6.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a întreţine perdelele forestiere şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană;
      7.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic;
      8.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a asigura la amplasarea, proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel, cât şi la schimbarea destinaţiei terenurilor, condiţiile prevăzute în acordul şi în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu;
      9.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;
      10.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a lua măsuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie;
      11.obligaţiile deţinătorilor cu orice titlu ai suprafeţelor de teren de a proteja flora şi fauna sălbatică existente pe acestea, în sensul menţinerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversităţii, precum şi exploatării durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului înconjurător şi sănătăţii umane;
      12.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a adopta şi/sau aplica măsuri obligatorii cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor, a curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi, în conformitate cu planurile de urbanism;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1), punctul 12. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 43. din Legea 265/2006 )
      13.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale persoanelor juridice, după caz, să prevadă la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
      14.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice;
      15.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel;
      16.obligaţia desfăşurării pe suprafaţa ariilor naturale protejate numai a acelor activităţi conforme prevederilor planurilor de management şi regulamentelor ariilor naturale protejate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1), punctul 16. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 43. din Legea 265/2006 )
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (1), punctul 17. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 44. din Legea 265/2006 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 18. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 19. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 20. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      21.obligaţia de a nu intra pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi a nu practica sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili;
      22.obligaţia de a respecta prevederile planurilor de management şi ale regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate conform prevederilor legale;
      23.obligaţia de a se legitima la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă;
      (la data 29-iun-2007 Art. 96, alin. (1), punctul 24. din capitolul XV abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )
      25.obligaţia de a permite accesul în aria protejată a administratorilor sau custozilor precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute cu orice titlu.
      26.obligaţia persoanelor fizice de a nu deversa în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1), punctul 27. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      28.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a marca individual specimenele aparţinând speciilor de floră şi faună sălbatică pentru care există astfel de prevederi în regulamentele Comisiei Europene privind conservarea speciilor de faună şi floră sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea sau în legislaţia naţională specifică, conform metodelor aprobate ori recomandate de Conferinţa Părţilor a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, şi, în particular, marcarea prin etichetare a caviarului atât pentru comerţul intern, cât şi pentru cel internaţional.
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (1) din capitolul XV completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 265/2006 )
      1.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de solicitare şi obţinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum şi a acordului de import/export şi a autorizaţiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de autoritate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 1. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 265/2006 )
      11.obligaţia autorităţilor publice locale de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, de a nu reduce suprafeţele acestora ori obligaţia de a nu le strămuta;
      (la data 22-oct-2007 Art. 96, alin. (2), punctul 1. din capitolul XV completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 114/2007 )
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 2. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 47. din Legea 265/2006 )
      3.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind îmbunătăţirea microclimatului urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, de a înfrumuseţa şi proteja peisajul, de a menţine curăţenia localităţilor;
      4.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei;
      5.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;
      6.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a reglementa accesul anumitor tipuri de autovehicule sau a desfăşurării unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă;
      7.obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea aplicarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, în acord cu planificarea de mediu;
      8.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi de a dezvolta sisteme de colectare a deşeurilor refolosibile;
      9.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a avea personal specializat pentru protecţia mediului şi de a colabora în acest scop cu autorităţile pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 9. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 48. din Legea 265/2006 )
      10.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a asigura, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, salubrizarea stradală, a spaţiilor verzi, pieţelor şi parcurilor publice, şi întreţinerea acestora;
      11.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta prevederile din planurile de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale, şi a altor obiective, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;
      12.obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a amenaja, întreţine şi dezvolta reţele de canalizare;
      13.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a furniza şi/sau utiliza informaţii corecte pentru elaborarea evaluărilor de mediu, evaluărilor impactului asupra mediului, a bilanţurilor de mediu şi a rapoartelor de amplasament;
      14.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, de a verifica eficienţa acestora şi de a pune în exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis;
      15.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a livra, manipula, transporta şi de comercializa îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi a mediului;
      16.obligaţiile persoanelor juridice de a stoca temporar îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri unde s-au prevăzut toate măsurile de securitate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 17. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 49. din Legea 265/2006 )
      18.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie;
      19.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a administra produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice numai cu avizul autorităţilor competente pentru protecţia mediului, autorităţilor competente din domeniu sanitar şi al comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare prin mass-media;
      20.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a aplica, în perioada înfloririi plantelor a căror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protecţie a plantelor care sunt selective faţă de insectele polenizatoare;
      21.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi momeli periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu excepţia cazurilor special autorizate;
      22.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a efectua evaluarea adecvată la realizarea planurilor sau proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar.
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (2), punctul 22. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      23.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care gestionează suprafeţele terestre şi acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologică, de a aplica măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      24.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura condiţii optime de viaţă animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;
      25.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu exercita acţiuni care să ducă la distrugerea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice de pe cuprinsul ţării;
      26.desfăşurarea de activităţi de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, de persoane fizice sau juridice neautorizate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului;
      27.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice, care prospectează, explorează sau exploatează resursele naturale, de a remedia zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 27. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 50. din Legea 265/2006 )
      28.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a executa în termen toate lucrările de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei prevăzute în actele de reglementare;
      29.obligaţia persoanelor juridice de a aplica măsurile de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile care implică organisme modificate genetic;
      30.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura dotarea, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare;
      31.obligaţiile persoanelor juridice de a amenaja porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de altă natură, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi de a constitui echipe de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă;
      32.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu produce poluarea apelor de suprafaţă prin spălarea de obiecte, produse, ambalaje, materiale;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 32. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 51. din Legea 265/2006 )
      33.obligaţia persoanelor juridice de a nu deversa în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (2), punctul 33. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 51. din Legea 265/2006 )
      34.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu arunca şi de a nu depozita pe maluri, în albiile râurilor, apele de suprafaţa şi în zonele umede deşeuri de orice fel;
      35.obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu introduce în apele de suprafaţă şi în zonele umede substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice sau alte substanţe periculoase,
      (3) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 265/2006 )
      1.obligaţia persoanelor fizice de a funcţiona cu respectarea prevederilor autorizaţiei de mediu şi a persoanelor juridice de a funcţiona cu respectarea prevederilor autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu pentru activităţile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului;
      11.obligaţia titularului de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului când intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a condiţiilor care au stat la baza emiterii acestora, înainte de realizarea modificării;
      12.obligaţia titularului de a nu desfăşura activităţi sau de a nu realiza proiecte, planuri ori programe care ar rezulta în urma modificărilor care fac obiectul notificării prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a) până la adoptarea unei decizii potrivit prevederilor art. 16 alin. (4);
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (3), punctul 1. din capitolul XV completat de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      2.obligaţia titularilor activităţilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului de a respecta termenele impuse de autoritatea competentă de protecţia mediului în derularea acestor proceduri;
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (3), punctul 3. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      4.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a diminua, modifica sau înceta activităţile generatoare de poluare la cererea motivată a autorităţilor pentru protecţia mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3), punctul 4. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 265/2006 )
      5.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asista persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante;
      6.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a prezenta autorităţilor competente pentru protecţia mediului un document certificat pentru conformitate cu originalul, care cuprinde obligaţiile asumate privind protecţia mediului, în termen de 60 de zile de la data semnării sau emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre procedurile prevăzute la art. 10 alin. (2);
      7.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a facilita verificarea, inspecţia şi controlul activităţilor ai căror titulari sunt şi prelevarea de probe;
      8.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura accesul persoanelor împuternicite la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele potenţial generatoare de impact asupra mediului;
      9.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a realiza în totalitate şi la termen măsurile impuse, în conformitate cu actele de reglementare şi prevederile legale, de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecţia şi controlul în domeniul protecţiei mediului;
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3), punctul 9. din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 265/2006 )
      10.obligaţiile persoanelor juridice de a acoperi costurile măsurilor necesare pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor efectelor adverse ale activităţilor cu organisme modificate genetic;
      11.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a produce îngrăşăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor numai prin tehnologii şi biotehnologii autorizate, potrivit prevederilor legale;
      12.introducerea pe teritoriul ţării, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, de culturi de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului cu consultarea Academiei Române şi, după caz, a autorităţii centrale pentru sănătate;
      121.exportul exemplarelor aparţinând speciilor non-CITES de floră şi faună sălbatică sau deplasarea acestora în vederea comercializării în una dintre ţările din Uniunea Europeană, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, fără acordul pentru export, respectiv fără certificatul de origine eliberate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
      (la data 03-dec-2008 Art. 96, alin. (3), punctul 12. din capitolul XV completat de Art. I, punctul 24. din Ordonanta urgenta 164/2008 )
      13.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a îmbunătăţi performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi de a nu pune în exploatare instalaţiile ale căror emisii depăşesc limitele stabilite prin actele de reglementare;
      14.obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu şi de a înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte".
      15.obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, substanţe petroliere sau periculoase, ape care conţin substanţe periculoase.
      (la data 09-iul-2006 Art. 96, alin. (3) din capitolul XV completat de Art. I, punctul 53. din Legea 265/2006 )
      (4)Amenzile aplicate în temeiul unei legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului din domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor se fac venit la bugetul de stat.
      (la data 01-ian-2012 Art. 96, alin. (4) din capitolul XV modificat de Art. VII, punctul 3. din Ordonanta urgenta 71/2011 )

      Art. 97
      (1)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 96 se realizează de:
      a)comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;
      b)autorităţile administraţiei publice locale şi personalul împuternicit al acestora;
      c)Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor prin personalul împuternicit, în domeniile lor de activitate, conform atribuţiilor stabilite prin lege.
      (la data 09-iul-2006 Art. 97, alin. (1) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 265/2006 )
      (2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 96 se realizează şi de personalul structurilor de administrare şi custozii ariilor naturale protejate, numai pe teritoriul ariei naturale protejate administrate.
      (la data 09-iul-2006 Art. 97, alin. (2) din capitolul XV modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 265/2006 )
      (3)Dispoziţiile art. 96 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
      (4)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
      (5)Actele de constatare a contravenţiilor întocmite de agenţii constatatori din cadrul autorităţilor prevăzute la alin. (1) sunt acte procedurale, potrivit reglementărilor legale, cu toate efectele prevăzute de legislaţia în vigoare.
      (la data 09-iul-2006 Art. 98, alin. (2), punctul 15. din capitolul XV abrogat de Art. I, punctul 57. din Legea 265/2006 )

      Art. 98
      (1)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;
      b)poluarea accidentală datorită nesupravegherii executării lucrărilor noi, funcţionării instalaţiilor, echipamentelor tehnologice şi de tratare şi neutralizare, menţionate în prevederile acordului de mediu şi/sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
      (2)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;
      b)producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;
      c)continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;
      d)importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;
      e)omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;
      f)producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;
      g)nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.
      (3)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate;
      b)producerea sau importul în scopul introducerii pe piaţă, precum şi utilizarea unor substanţe şi preparate periculoase fără respectarea prevederilor actelor normative în vigoare şi introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură în scopul eliminării acestora;
      c)transportul şi tranzitul de substanţe şi preparate periculoase, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare;
      d)desfăşurarea de activităţi cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora, fără a solicita şi a obţine acordul de import/export sau autorizaţiile prevăzute de reglementările specifice;
      e)cultivarea plantelor superioare modificate genetic în vederea testării sau în scop comercial, fără înregistrarea prevăzută de lege.
      (4)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
      a)provocarea, datorită nesupravegherii surselor de radiaţii ionizante, a contaminării mediului şi/sau a expunerii populaţiei la radiaţii ionizante, omisiunea de a raporta prompt creşterea peste limitele admise a contaminării mediului, aplicarea necorespunzătoare ori neluarea măsurilor de intervenţie în caz de accident nuclear;
      b)descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale ori provocarea, cu ştiinţă, de poluare, prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct ori de pe nave sau platforme plutitoare, a unor substanţe ori deşeuri periculoase.
      (5)Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani următoarele fapte:
      a)continuarea activităţii care a cauzat poluarea după dispunerea încetării acestei activităţi;
      b)neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri;
      c)refuzul intervenţiei în cazul poluării accidentale a apelor şi a zonelor de coastă;
      d)refuzul controlului la introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor periculoase sau introducerea în ţară a culturilor de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
      (6)Tentativa se pedepseşte.
      (la data 01-feb-2014 Art. 98 din capitolul XV modificat de Art. 171 din titlul II din Legea 187/2012 )

      Art. 99
      (1)Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală, conform competenţelor legale.
      (2)Descoperirea şi stabilirea, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, jandarmi şi personalul împuternicit din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a săvârşirii oricăreia dintre infracţiunile prevăzute la art. 98, se aduce de îndată la cunoştinţa organului de urmărire penală competent potrivit legii de procedură penală.

      CAPITOLUL XVI: Dispoziţii tranzitorii şi finale

      Art. 100
      În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului este Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

      Art. 101
      În scopul aplicării eficiente a măsurilor de protecţie a mediului domeniile şi dispoziţiile generale din prezenta ordonanţă de urgenţă se vor reglementa prin acte normative speciale.

      Art. 102
      În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, titularii de activităţi aflaţi în derularea procedurii de reglementare au obligaţia să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completă, conform legislaţiei în vigoare la data solicitării actului de reglementare.
      (2)Până la adoptarea noilor proceduri de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului, emiterea actelor de reglementare se realizează conform actelor normative existente la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (la data 09-iul-2006 Art. 102 din capitolul XVI completat de Art. I, punctul 58. din Legea 265/2006 )
      (la data 29-iun-2007 Art. 103 din capitolul XVI abrogat de Art. 57, litera B. din capitolul VII din Ordonanta urgenta 57/2007 )

      Art. 104
      Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, cu excepţia următoarelor prevederi:
      a)art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune după 30 octombrie 1999;
      b)art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 30 octombrie 2007 pentru activităţile puse în funcţiune înainte de 30 octombrie 1999;
      c)art. 21 alin. (1) lit. d) şi e) şi art. 54 care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.
      (la data 09-iul-2006 Art. 104, litera C. din capitolul XVI modificat de Art. I, punctul 59. din Legea 265/2006 )

      Art. 105
      La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
      a)Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare;
      b)orice alte dispoziţii contrare.

    • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

      Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizării depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii şi ţinând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice trebuie transpuse în legislaţia naţională, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior şi a importului de blănuri şi produse obţinute din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu standardele internaţionale şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie creat cadrul instituţional şi sancţiunile pentru încălcarea prevederilor conţinute în acestea.

      Având în vedere că potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar - capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protecţia naturii" nu există perioade de tranziţie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării,
      luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancţiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

      CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

      Art. 1
      Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.

      Art. 2
      Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează:
      a)asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României;
      b)menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
      c)identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
      d)categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;
      e)constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului acesteia;
      f)regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
      g)măsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora;
      h)responsabilităţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 3
      Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanţe de urgenţă:
      a)parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
      b)rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
      c)grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
      d)colecţiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autorităţile ştiinţifice competente;
      e)zonele de protecţie specială - sanitară, hidrologică, hidrogeologică şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural;
      f)administrarea ariilor naturale protejate de interes judeţean sau local.

      Art. 4
      În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
      1.conservare - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9;
      2.habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
      3.tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care:
      a)sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
      b)au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă;
      c)sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.
      Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2;
      4.tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate particulară, ţinând cont de proporţia arealului lor natural de răspândire.
      Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;
      5.stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
      a)arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
      b)are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
      c)speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9;
      6.habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
      7.specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:
      a)periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;
      b)vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă;
      c)rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
      d)endemice, speciile de plante/animale care se găsesc exclusiv într-o regiune/locaţie şi care necesită o atenţie particulară datorită caracteristicilor habitatului lor şi/sau impactului potenţial al exploatării acestora asupra stării
      8.specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
      Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;
      9.stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
      a)datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;
      b)arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil;
      c)există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
      10.sit/arie - zonă definită geografic, exact delimitată;
      11.sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;
      12.arie specială de conservare - situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în care sunt aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat;
      121.arii de protecţie specială avifaunistică - ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A;
      13.exemplar - orice plantă sau animal în stare vie ori moartă sau orice parte ori derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele care le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci ori etichete sau în orice alte situaţii;
      14.mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;
      15.patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
      16.bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în vederea menţinerii în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
      17.peisaj - zona percepută de către populaţie ca având caracteristici specifice rezultate în urma acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;
      171.declararea zonelor naturale - operaţiunea de încadrare a zonelor naturale în categoriile de arii naturale protejate prevăzute la art. 5 alin. (1);
      18.arie naturală protejată - zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;
      19.conservare "in situ" - protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;
      20.coridor ecologic - zona naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice şi în care se aplică unele măsuri de protecţie şi conservare;
      21.reţea naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate, de interes naţional, comunitar şi internaţional;
      22.reţea ecologică a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;
      23.reţea ecologică "Natura 2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;
      24.specii indigene - speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor;
      25.specii protejate - orice specii de floră şi faună sălbatică care beneficiază de un statut legal de protecţie;
      26.specii alohtone - speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască;
      27.specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;
      28.zonare internă a ariilor naturale protejate - definirea şi delimitarea de zone în interiorul ariilor naturale protejate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi planurilor de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management şi se reglementează activităţile umane în conformitate cu obiectivele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată;
      29.activităţi cu impact negativ semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate şi/sau coridoarelor ecologice - activităţi din afara limitei unei arii naturale protejate care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate;
      30.comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate şi/sau care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;
      31.activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii;
      32.turism speologic specializat - parcurgerea unei peşteri în echipe mici, conduse de ghizi agreaţi de administraţia/custodele peşterii şi dotate cu echipament corespunzător, care utilizează (dacă este cazul) doar amenajări temporare pentru asigurarea siguranţei participanţilor;
      33.reconstrucţie ecologică - refacerea ecosistemelor naturale fundamentale şi menţinerea sau refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate;
      34.plan de management al ariei naturale protejate - documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management. Planul de management se aprobă în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;
      35.regulament al ariei naturale protejate - documentul în care se includ toate prevederile legate de activităţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum şi activităţile restricţionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate;
      36.modalitate de administrare a ariei naturale protejate - felul în care se asigură managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri de administrare special constituite sau prin custozi, după caz;
      37.administrator al ariei naturale protejate - orice persoană fizică sau juridică care administrează arii naturale protejate, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      38.coordonare metodologică - sprijin acordat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor sau de alte autorităţi în vederea administrării ariilor naturale protejate;
      39.comanagement - actul de administrare al unei arii naturale protejate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor în parteneriat cu diferite entităţi.

      CAPITOLUL II: Regimul ariilor naturale protejate

      SECŢIUNEA 1: Categorii de arii naturale protejate
      Art. 5
      (1)Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
      a)de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
      b)de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
      c)de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
      d)de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.
      (2)Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)-c), sunt prevăzute în anexa nr. 1.
      (3)Prin aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigură regimul corespunzător de protecţie, conservare şi utilizare pentru:
      a)cele mai reprezentative habitate naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologică floristică şi faunistică specifică, incluzând zone marine, de litoral şi de coastă, zone de câmpie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apă cu zone de luncă şi lacuri naturale, asigurându-se protecţia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
      b)habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice ori rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de protecţie şi conservare in situ;
      c)zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educaţional, sanogen şi recreativ;
      d)elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
      e)tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5;
      f)coridoarele ecologice definite şi identificate pe bază de studii ştiinţifice avizate de Academia Română.
      (4)Categoriile de arii naturale protejate prevăzute la alin. (1) lit. a)- c) se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale autorizate.

      SECŢIUNEA 2: Declararea zonelor naturale şi instituirea regimului de arie naturală protejată
      Art. 6
      Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
      a)asigurarea securităţii naţionale;
      b)asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor;
      c)prevenirea unor catastrofe naturale.
      Art. 7
      Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu alte dispoziţii legale în materie.
      Art. 8
      (1)Declararea zonelor naturale şi instituirea regimului de arie naturală protejată se fac după cum urmează:
      a)prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal;
      b)prin hotărâre a Guvernului, pentru rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei, geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
      c)prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi schimbărilor climatice, pentru siturile de importanţă comunitară, cu avizul Academiei Române;
      d)prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judeţean sau local.
      (2)Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în vederea promovării actului normativ de desemnare a acestora.
      (3)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor stabileşte lista siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene.
      (4)Zonele şi siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zonă umedă de importanţă internaţională, geoparc, rezervaţie a biosferei şi ariile speciale de conservare dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pe baza documentaţiei solicitate de organismele internaţionale autorizate şi cu condiţia recunoaşterii lor prealabile de către aceste organisme.
      (5)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1).
      (51)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes comunitar se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (3).
      (52)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (5).
      (6)Propunerea de declarare a zonelor naturale protejate în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes judeţean sau local se bazează pe o documentaţie ştiinţifică ce se înaintează la consiliile judeţene sau locale, după caz, în vederea analizei şi luării hotărârii de declarare şi instituire.
      Art. 9
      Pentru urgentarea măsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturală protejată din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi pentru ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1), (3) şi (5), prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, până la declarare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
      Art. 10
      Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunităţilor locale.
      Art. 11
      (1)Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă:
      a)studiul de fundamentare ştiinţifică;
      b)documentaţia cartografică cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor;
      b1)suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea formei de proprietate şi a proprietarilor la data înfiinţării ariei;
      b2)hotărârile consiliului comunal, orăşenesc, municipal sau judeţean, după caz, de avizare a suprafeţei administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată;
      c)avizul Academiei Române.
      (2)Normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional se stabileşte de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (3)Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes comunitar trebuie să cuprindă:
      a)Formularul Standard Natura 2000, stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/CE şi aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia;
      b)avizul Academiei Române.
      (4)Formularul Standard Natura 2000, prevăzut la alin. (3) lit. a) se poate modifica şi completa prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor Comisiei Europene.
      (5)Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional trebuie să cuprindă:
      a)fundamentarea ştiinţifică a sitului patrimoniului natural universal, a zonei umede de importanţă internaţională, a geoparcului sau a rezervaţiei biosferei, după caz;
      b)documentul prin care se atestă recunoaşterea zonei ca arie naturală protejată de interes internaţional de către organismele internaţionale autorizate;
      c)avizul Academiei Române.
      (6)Normativul de conţinut standard necesar în vederea fundamentării ştiinţifice a instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional stabilite de către organismele internaţionale autorizate se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (7)Normativul de conţinut standard prevăzut la alin. (6) se poate modifica şi completa prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor organismelor internaţionale autorizate.
      Art. 12
      (1)În momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată, autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie să înştiinţeze deţinătorii şi administratorii de terenuri şi să iniţieze consultări cu toţi factorii interesaţi.
      (2)Până la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate, deţinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta măsurile de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
      Art. 13
      Rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale, ariile speciale de protecţie avifaunistică, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protecţie şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează acelaşi regim.
      Art. 14
      (2)Coridoarele ecologice se stabilesc pe baza unor studii de specialitate şi sunt desemnate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române.
      (3)Tipologia coridoarelor ecologice, precum şi normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea desemnării coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (4)Măsurile de management pentru menţinerea funcţiilor coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordinul prevăzut la alin. (3).
      Art. 15
      - Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare, precum şi de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, în sistemul informatic de identificare a parcelelor (LPIS).

      SECŢIUNEA 3: Administrarea reţelei naţionale de arii naturale protejate
      Art. 16
      (1)Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, conform categoriilor definite în anexa nr. 1, constituie reţeaua naţională de arii naturale protejate.
      (2)Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor umede de importanţă internaţională, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structurile de administrare special constituite, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a)-c).
      (3)Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanţă internaţională, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică care nu necesită structuri de administrare special constituite se administrează prin preluare în custodie, potrivit art. 18 alin. (4).
      (4)Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc avându-se în vedere:
      a)categoria ariei naturale protejate;
      b)întinderea ariei naturale protejate şi complexitatea obiectivelor de management;
      c)capacitatea ştiinţifică şi tehnică şi posibilităţile financiare necesare atingerii obiectivelor de conservare.
      Art. 17
      (1)Responsabilităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin:
      a)Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;
      b)Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";
      c)autorităţilor administraţiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale acestora.
      Art. 18
      (1)Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
      a)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;
      b)structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii, şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
      b1)structuri de administrare special constituite în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, al institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, al staţiunilor didactice experimentale, precum şi al altor structuri de cercetare ştiinţifică din sectorul public şi privat şi al muzeelor, create în termen de maximum 6 luni de la atribuirea în administrare uneia dintre entităţile menţionate anterior, şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
      c)structuri de administrare constituite în baza unor parteneriate publice sau public-private, în care Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este partener prin instituţii publice aflate în subordine; structurile de administrare se află în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
      f)Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".
      (2)În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale sau ale parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalităţile prevăzute la alin. (1), după caz.
      (3)În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care sunt cuprinse total sau parţial în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora.
      (4)Modul de atribuire a administrării, respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se stabileşte printr-o metodologie care se elaborează de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      Art. 19
      (1)Structurile de administrare special constituite au personalitate juridică şi se stabilesc pentru asigurarea administrării ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) şi b).
      (2)Pe lângă structurile de administrare special constituite se înfiinţează consilii consultative de administrare, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.
      (3)Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administraţia ariei naturale protejate şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (4)Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate.
      (5)Componenţa consiliilor ştiinţifice se propune de către administraţia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, iar regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor ştiinţifice se stabileşte, cu avizul Academiei Române, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în mod unitar pentru toate ariile naturale protejate.
      (6)Evaluarea managementului ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se face cel puţin o dată pe an de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza rapoartelor întocmite de structurile de administrare şi avizate de consiliile ştiinţifice.
      Art. 20
      (1)Custozii sunt persoane juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, conform contractului de custodie.

      Art. 21
      (1)Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile ştiinţifice şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, emis în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale. În cazul în care nu există administratori sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de către alte entităţi, urmând să fie însuşite de către administratori în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora.
      (2)Pentru ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite, planurile de management şi regulamentele se elaborează de către custozii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului/instituţiile din subordinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţii publice centrale din domeniul culturii şi consultarea autorităţilor publice centrale din domeniul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, agriculturii şi silviculturii. În cazul în care nu există custozi sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de alte entităţi, urmând să fie însuşite de către custozi, în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora.
      (3)Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de management ale ariei naturale protejate.
      (4)Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
      (5)Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.
      (6)Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.
      (7)Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii totale a ariilor naturale protejate, se va realiza un singur plan de management, ţinând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul suprapunerii parţiale a ariilor naturale protejate, planurile de management ale acestora se elaborează astfel încât în zonele de suprapunere să existe o corelare a măsurilor de conservare, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management.
      Practică judiciară extinsă (5 referinte)
      Art. 22
      (1)Zonarea internă a parcurilor naţionale şi naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonelor de protecţie strictă, a zonelor de protecţie integrală, a zonelor-tampon şi a zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Termenul pentru elaborarea planului de management este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare.
      (2)Zonele cu protecţie strictă sunt zonele din parcurile naţionale şi naturale, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind atât rezervaţii ştiinţifice, cât şi zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
      (3)În zonele prevăzute la alin. (2) se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management.
      (4)Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naţionale şi naturale.
      a)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
      b)activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
      (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice, se pot desfăşura următoarele activităţi:
      a)ştiinţifice şi educative;
      b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
      c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
      d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
      f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;

      g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      h)acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
      i)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (7)Zonele-tampon, în parcurile naţionale denumite zone de conservare durabilă şi în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi care fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă.
      (71)În zonele-tampon, respectiv în zonele de conservare durabilă şi de management durabil este interzisă realizarea de construcţii noi, cu excepţia celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
      (8)În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
      a)ştiinţifice şi educative;
      b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
      c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului natural, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
      d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
      e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
      f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate;
      j)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate.
      k)activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.
      (9)În zonele de management durabil se pot desfăşura următoarele activităţi:
      a)ştiinţifice şi educative;
      b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
      c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
      d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
      e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
      f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
      i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate;
      j)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;
      k)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
      l)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;
      m)activităţi de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vânătoare de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului ştiinţific;
      n)activităţi de pescuit sportiv.
      (10)Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
      (11)În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management:
      a)activităţi de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale;
      b)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;
      c)activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultura;
      d)activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului şi dacă reprezintă o activitate tradiţională;
      e)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
      f)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;
      g)activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică;
      h)alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.
      i)activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
      Art. 23
      (1)În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului ariei naturale protejate.
      (2)În rezervaţiile naturale nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea, promovarea şi asigurarea continuităţii existenţei obiectivelor pentru care au fost constituite, precum şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale.
      Art. 24
      (1)Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier din acestea decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare.
      (2)Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.
      Art. 25
      Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o dată pe an, pe baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de către autorităţile competente pentru protecţia mediului.
      Art. 26
      (1)Pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite potrivit alin. (2). Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Compensaţiile se vor acorda începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (2)Până la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensaţii, şi să transmită aceste informaţii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate.
      (4)Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administraţia ariei naturale protejate sau de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (5)Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini şi în parcuri de agrement, în grădini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de altă natură, măsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către administratorii sau deţinătorii acestora.
      Art. 27
      (1)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.
      (2)Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28.
      (3)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform prevederilor alin. (1), se face de către autoritatea publică centrală pentru agricultură sau, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în baza actelor de reglementare emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului.
      (4)Pentru protecţia patrimoniului natural şi a peisajului, autorităţile administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, mediului şi dezvoltării durabile elaborează un regulament-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
      Art. 28
      (1)Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor. Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.
      (2)Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
      (3)Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum şi competenţele de emitere a avizului Natura 2000 se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (4)În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea.
      (5)În urma evaluării adecvate, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori a planului. În situaţiile prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori, după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate.
      (6)Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi după consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu.
      (7)Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a reţelei «Natura 2000».
      (8)În situaţiile prevăzute la alin. (7), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor informează Comisia Europeană despre măsurile compensatorii adoptate.
      (9)În situaţia în care siturile incluse în reţeaua «Natura 2000», identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz, sunt cele privind:
      a)sănătatea sau siguranţa publică;
      b)anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;
      c)alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.
      (10)În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.
      (11)Administratorii şi custozii ariilor naturale protejate de interes naţional şi/sau comunitar, în vederea luării în considerare a tuturor aspectelor din teren, vor fi consultaţi de către autorităţile de mediu competente în cadrul etapei de încadrare de mediu a proiectelor/planurilor/activităţilor care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate.
      Art. 281
      Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate se realizează numai cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional.
      Art. 29
      (1)Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigură managementul, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare.
      (2)În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevăzute la alin. (1).
      (3)În ariile naturale protejate în care este permis ecoturismul, construcţiile, dotările şi amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instruire ecologică ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.
      (4)În cazul construcţiilor existente în ariile naturale protejate, care nu sunt amplasate în zonele de dezvoltare durabilă, realizate cu respectarea legislaţiei, se permite întreţinerea sau refacerea lor, în caz de distrugere, fără posibilitatea extinderii acestora, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific.
      (5)Sunt permise activităţi pentru menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de transport public şi a celei de furnizare a utilităţilor publice existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific.
      Art. 30
      (1)Administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să evalueze costurile necesare implementării planurilor de management şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (2)Resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional se asigură din bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau a măsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea administraţiilor din subordine.
      (3)Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, administratorii/custozii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileşte de administratorul/custodele ariei naturale protejate şi se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate.
      (4)Din tarifele prevăzute la alin. (3), cele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial se avizează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin direcţia responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate, conform prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (5)Sumele provenite din tarifele prevăzute la alin. (4) se fac venit la bugetul administraţiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management.
      (6)Pentru siturile "Natura 2000" autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor trebuie să transmită Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în vederea cofinanţării.

      CAPITOLUL III: Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună

      Art. 31
      (1)Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepţia păsărilor, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, se fac prin declararea de situri de importanţă comunitară şi arii speciale de conservare, selectate şi desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (4).
      (2)În vederea protecţiei şi conservării speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare care apar în mod regulat şi nu sunt prevăzute în această anexă, se declară arii de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).
      (3)Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre şi acvatice de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional sau prin aplicarea de măsuri de protecţie în afara ariilor naturale protejate.
      (4)În scopul protecţiei şi conservării speciilor, se elaborează planuri de acţiune naţionale/regionale pentru fiecare specie, documente care conţin măsuri de acţiune şi conservare, în conformitate cu planurile de acţiune pentru specii, agreate la nivel internaţional/european.
      (5)Planurile prevăzute la alin. (4) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

      Art. 32
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar.
      (2)Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naţionale a siturilor "Natura 2000".

      Art. 33
      (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
      a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
      b)perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
      c)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
      d)deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
      e)recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
      f)deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
      (2) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) şi (4) şi ale art. 38 din prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi ale art. 17, art. 19 alin. (5), art. 20, 22, 24 şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise:
      a)uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
      b)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
      c)culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
      d)perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      e)deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
      f)vânzarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul vânzării şi oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
      (3)Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.
      (4)În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.
      (5)Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.
      (6)Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (7)Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (8)Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8.

      Art. 34
      (1)În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (2)Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene.
      (3)Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene.

      Art. 35
      (1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului (CEE) nr.348/81 al Consiliului din 20 ianuarie 1981 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse derivate din cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind comerţul cu produse derivate din focă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeană.
      (11)Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune.
      (12)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive.
      (2)Autorităţile ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, sunt, după caz:
      a)Academia Română;
      b)Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
      c)Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
      (3)Instrucţiunile de aplicare a reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 36
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B.
      (11)Pe baza informaţiilor obţinute prin sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor ia măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile ori capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.
      (2)Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 37
      (1)Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:
      a)reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
      b)interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;
      c)reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;
      d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote;
      e)încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale;
      f)evaluarea măsurilor adoptate.
      (2)Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E, precum şi în cazul aplicării derogărilor prevăzute la art. 38, este interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea gravă a unei specii.
      (3)Mijloacele, sistemele sau metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 6.

      Art. 38
      (1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 şi 37, se stabilesc derogări, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, numai în următoarele situaţii:
      a)în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;
      b)pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor şi apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;
      c)în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;

      d)în scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor;
      e)pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B;
      f)în interesul siguranţei aeriene, pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare.
      (2)Derogările se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române.
      (21)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru stabilirea derogărilor care privesc toate speciile de păsări, precum şi speciile de mamifere prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, este necesar şi avizul conform al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (22)Procedura de stabilire a derogărilor se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
      (23)Derogările prevăzute la alin. (21) specifică următoarele:
      a)speciile care fac obiectul derogărilor;
      b)mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare;
      c)condiţiile de risc şi circumstanţele de timp şi spaţiu sub rezerva cărora pot fi acordate astfel de derogări;
      d)autoritatea împuternicită să declare că sunt îndeplinite condiţiile impuse şi să decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite şi de către cine;
      e)controalele care trebuie efectuate.
      (3)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează:
      a)anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice;
      b)la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A.
      (4)Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conţine informaţii privind:
      a)speciile care fac obiectul derogărilor şi motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse şi datelor ştiinţifice de fundamentare;
      b)mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi motivaţia utilizării acestora;
      c)circumstanţele de timp şi de loc în care aceste derogări sunt acordate;
      d)autoritatea abilitată să declare şi să controleze dacă sunt întrunite condiţiile necesare şi să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi ce persoane le vor duce la îndeplinire;
      e)măsurile de control aplicate şi rezultatele obţinute.

      Art. 39
      (1)Pentru exemplarele cu dizabilităţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin speciilor prevăzute în anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E şi în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, se pot înfiinţa centre de reabilitare şi/sau îngrijire.
      (2)Procedura de înfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin ai autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      Art. 40
      (1)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010.
      (2)Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.

      CAPITOLUL IV: Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural

      Art. 41
      Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, şeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.

      Art. 42
      (1)Bunurile patrimoniului natural, respectiv peşteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolaţi şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8.
      (2)Pentru peşteri, zona de protecţie se stabileşte în funcţie de caracteristicile şi clasa peşterii, aşa cum este definită la art. 43 alin. (5), cu avizul Academiei Române.
      (3)Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peşteri au obligaţia de a permite accesul spre aceste intrări.
      (4)Beneficiarul unei lucrări de investiţii are obligaţia de a anunţa descoperirea oricărei peşteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate, respectiv administratorului sau custodelui ariei naturale protejate, agenţiei judeţene pentru protecţia mediului sau reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale.

      Art. 43
      (1)Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publică a statului.
      (2)Nominalizarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului.
      (3)Peştera este o cavitate naturală formată în scoarţa terestră, suficient de largă şi adâncă încât să permită intrarea omului. Prin extensie, peştera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare şi este format din mai multe galerii, săli, puţuri şi hornuri. Termenul se aplică şi în cazul cavităţilor definite mai sus, care sunt parţial ori complet inundate sau care au fost deschise prin derocări ori decolmatări.
      (4)Peştera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), ştiinţifică (structuri geologice şi minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice şi istorice, sedimente, fauna cavernicolă şi specii sălbatice) şi cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreaţională şi educativă).
      (5)Peşterile se clasifică în funcţie de valorile acestora, aşa cum au fost definite la alin. (4), în clase de protecţie, după cum urmează:
      a)clasa A - peşteri cu sectoare de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional;
      b)clasa B - peşteri cu sectoare de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
      c)clasa C - peşteri cu sectoare de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor;
      d)clasa D - peşteri de dimensiuni mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru geologia, biodiversitatea şi evoluţia unei regiuni, al căror spaţiu trebuie conservat şi protejat de poluare sau distrugeri.
      (51)Clasa unei peşteri va fi dată de clasa sectorului cu nivelul cel mai ridicat de conservare şi protecţie, unde clasa A este cea mai ridicată, nivelurile scăzând în ordine alfabetică până la clasa D. În cazul marilor reţele subterane, când situaţia o cere, spaţiul unei peşteri poate fi clasificat în sectoare, care au clase de protecţie diferită.
      (52)Pentru încadrarea/reîncadrarea peşterilor sau sectoarelor de peşteri în clasele A, B, C şi D, se constituie, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, Comisia Patrimoniului Speologic, care funcţionează sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza unui regulament propriu, parte a ordinului de constituire. Comisia Patrimoniului Speologic este formată din specialişti ai Institutului de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Române, ai Federaţiei Române de Speologie şi ai altor instituţii şi organizaţii naţionale cu competenţe în domeniul explorării, protecţiei şi conservării patrimoniului speologic.
      (6)Încadrarea/Reîncadrarea peşterilor în clasele A, B, C şi D se face prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza unor fundamentări ştiinţifice însuşite şi aprobate de Comisia Patrimoniului Speologic. Până la stabilirea legală a clasei sale de protecţie, orice peşteră existentă sau nou descoperită beneficiază de protecţie maximă prin aplicarea prevederilor art. 44.
      (7)Peşterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificări a factorilor naturali sau amenajări, cu excepţia celor destinate protejării peşterii şi a celor temporare necesare explorării lor şi/sau evacuării victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Comisia Patrimoniului Speologic şi cu avizul emis de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
      (9)Peşterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii.
      (11)Peşterile din clasa C se constituie ca rezervaţii naturale. Peşterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, activităţilor de documentare, cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, pe baza autorizaţiilor emise de Comisia Patrimoniului Speologic, cu avizul administraţiei/custodelui ariei naturale protejate în care sunt incluse.

      Art. 44
      În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
      a)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă de Comisia Patrimoniului Speologic, potrivit prevederilor art. 45;
      b)utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;
      c)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;
      d)degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;
      e)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peşterilor;
      f)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii;
      g)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;
      h)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

      Art. 45
      (1) Comisia Patrimoniului Speologic are competenţa să elibereze autorizaţii pentru:
      a)activităţi ştiinţifice, de explorare, turism speologic specializat şi de documentare în peşteri din clasa A;
      b)săpături, derocări şi colectări din peşteri;
      c)amenajarea infrastructurii pentru turism sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peşterilor.
      (2)Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizări privind scopul, mijloacele, durata, proporţiile, garanţiile acţiunii şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.

      Art. 46
      (1)Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eşantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafie.
      (2)Inventarierea, clasificarea, protecţia şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul măsurilor de protecţie şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenţa Academiei Române şi a autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
      (3)Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.

      Art. 47
      Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
      a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
      b)dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează;
      c)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;
      d)schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.

      Art. 48
      În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
      a)supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologică sau minerală;
      b)avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
      c)conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specială;
      d)conservarea colecţiilor de bunuri geologice de provenienţă locală;
      e)colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autorităţile locale;
      f)întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se înaintează Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.

      Art. 49
      (1)Florile de mină şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
      (2)Comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
      (3)Procedura de eliberare a acordului prevăzut la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

      CAPITOLUL V: Organizarea şi exercitarea controlului

      Art. 50
      (1)Controlul aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se exercită de către personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale:
      a)Gărzii Naţionale de Mediu;
      c)autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi structurilor teritoriale ale acesteia cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi, respectiv, silviculturii;
      d)structurilor de administrare şi custozilor ariilor naturale protejate;
      e)gestionarilor fondurilor de vânătoare, pe domeniul lor de competenţă;
      f)Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domeniul său de competenţă, în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu specii de floră şi faună sălbatică;
      g)Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru operaţiunile vamale;
      h)Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";
      i)altor autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
      (2)Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercită şi de personalul special împuternicit al acestora.
      (3)Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să furnizeze informaţiile şi datele solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
      (4)În vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la alin. (1) nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate.

      CAPITOLUL VI: Sancţiuni

      Art. 51
      Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz.

      Art. 52
      Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă săvârşirea următoarelor fapte:
      a)scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1);
      b)scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fără acordul administratorului sau, după caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2);
      c)nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);
      d)nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2);
      e)vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere şi creştere a puilor;
      f)vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;
      g)capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi pentru cazurile în care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6;
      h)capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale;
      i)amplasarea de construcţii, investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamităţi naturale şi a celor realizate în scopul asigurării securităţii naţionale.

      Art. 53
      (1)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
      a)nerespectarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului;
      b)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;
      c)neanunţarea descoperirii oricărei peşteri;
      d)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale protejate;
      e)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie;
      f)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode;
      g)nedesemnarea, în cadrul şantierelor de exploatare, a persoanelor de specialitate care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru.
      h)camparea pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara locurilor special amenajate, precum şi nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare;
      i)circulaţia cu bicicletele în afara traseelor special desemnate şi semnalizate;
      j)activităţile de turism ecvestru în afara traseelor special desemnate şi semnalizate;
      k)organizarea de manifestări sportive, culturale, tabere, pe teritoriul ariei naturale protejate, fără acordul administratorului/custodelui ariei naturale protejate;
      l)accesul şi circulaţia vizitatorilor în extravilan, în habitate naturale, în afara traseelor turistice avizate şi semnalizate ca atare, pe suprafaţa ariilor naturale protejate;
      m)neevacuarea de către persoanele juridice sau fizice a deşeurilor generate în urma activităţilor proprii în ariile naturale protejate.
      (2)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
      a)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei în zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) şi alin. (9) lit. e);
      b)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) şi alin. (9) lit. f);
      c)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi din zonele tampon din parcurile naţionale şi din parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) şi alin. (9) lit. g);
      d)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) şi alin. (9) lit. h);
      e)utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) şi alin. (9) lit. i);
      f)nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c);
      g)nefurnizarea informaţiilor şi datelor solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
      h)interzicerea accesului personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1), în vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate;
      i)cele prevăzute la art. 16 lit. f), g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările şi completările ulterioare.
      j)amenajarea sau reamenajarea de trasee turistice, instalarea de panouri informative fără avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;
      k)abandonarea animalelor domestice pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara păşunilor;
      l)hrănirea animalelor sălbatice de către orice persoană fizică sau juridică pe suprafaţa ariilor naturale protejate, cu excepţia administratorilor fondurilor cinegetice şi administratorilor/ custozilor ariilor naturale protejate;
      m)accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe suprafaţa ariilor naturale protejate, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere şi a terenurilor special amenajate şi semnalizate în acest scop;
      n)realizarea de săpături, excavaţii şi orice alte lucrări care modifică configuraţia naturală a terenurilor din ariile naturale protejate fără avizul administratorilor sau, respectiv, custozilor acestora;
      o)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (8) lit. j).
      (3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
      a)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5);
      c)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f);
      d)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g);
      e)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i);
      f)nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2);
      g)comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării, în stare vie sau moartă, ale oricăror părţi sau produse provenite de la speciile prevăzute în anexa nr. 5 E fără autorizaţia specială emisă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6);
      h)introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, potrivit prevederilor art. 34;
      i)nerespectarea prevederilor art. 48;
      j)comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) fără acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
      k)cele prevăzute la art. 16 lit. a), b), e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările şi completările ulterioare;
      l)comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al produselor derivate din focă fără respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009.
      m)nerespectarea prevederilor art. 4 şi 7 din Regulamentul (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune;
      n)nerespectarea prevederilor art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1.143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive.
      (31)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, următoarele fapte:
      a)nerespectarea prevederilor Regulamentului ariei naturale protejate, în cazul în care fapta nu este sancţionată prin alte acte normative;
      b)nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (10);
      c)nerespectarea prevederilor art. 281
      (4)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1)-(3) se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)-f), h) şi i) şi alin. (2), după caz.
      (5)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

      Art. 54
      Prevederile art. 53 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

      CAPITOLUL VII: Dispoziţii finale şi tranzitorii

      Art. 55
      Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române.

      Art. 56
      (1)De la data înfiinţării Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului apelor şi pădurilor, atribuţiile legate de administrare vor fi preluate de către aceasta.
      (11)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt detaliate în hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea entităţii prevăzute la alin. (1).
      (2)Până la stabilirea şi adoptarea planurilor de management în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, se aplică planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzând zonelor de protecţie integrală din prezenta ordonanţă de urgenţă.

      Art. 561
      (1)În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea şi capacitatea conservativă pentru care au fost declarate iniţial, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor poate dispune încetarea regimului de arie naturală protejată, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1).
      (2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea de conservare pentru care au fost declarate iniţial, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1), dispune încetarea regimului de arie naturală protejată.
      (3)Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes naţional, în sensul delimitării unei precizii mai bune, se face la iniţiativa structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional, fără limite identificate până la aprobarea prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului prin lege, stabilirea limitelor şi modificarea lor se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea custodelui ariei naturale protejate respective, în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

      Art. 57
      Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
      a)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
      b)art. 2 pct. 7, 36, 37, 62-65, art. 50, art. 51 alin. (41), (5) şi (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 şi art. 103 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006.
      -****-
      Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune:
      a)Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 aprilie 1979, amendată de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19 octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Greciei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august 1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Spaniei şi Portugaliei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie 1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva 79/409/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164 din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august 1997, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor sale, descrise în instrumentele Consiliului adoptate prin procedura de consultare (unanimitate), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din 16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 19 noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei şi Portugaliei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 236 din 23 septembrie 2003;
      b)Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendată de: Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la progresul tehnic şi ştiinţific a Directivei 92/43/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997, Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor descrise în instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; şi
      c)Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006, amendată de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21 martie 2007.

      ANEXA Nr. 1: SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT al categoriilor de arii naturale protejate

      În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) din prezenta ordonanţă de urgenţă, scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua naţională de arii protejate sunt următoarele:
      a)Rezervaţii ştiinţifice
      Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie sau de altă natură. Mărimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice".
      b)Parcuri naţionale
      Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cât mai puţin influenţate prin activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN "Parc naţional: arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".
      c)Monumente ale naturii
      Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integrităţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinătorul terenului.
      Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.
      Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
      d)Rezervaţii naturale
      Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
      Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele.
      Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
      e)Parcuri naturale
      Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.
      Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
      De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
      Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
      f)Rezervaţii ale biosferei
      Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităţi umane a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaţiilor biosferei este determinată de cerinţele de protecţie şi conservare eficiente ale mediului natural şi ale diversităţii biologice specifice.
      Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om - Biosferă de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervaţiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
      Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
      1.zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
      2.zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervaţiei;
      3.zone de reconstrucţie ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;
      4.zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
      Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural.
      g)Zone umede de importanţă internaţională
      Zonele umede de importanţă internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.
      Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.
      h)Situri naturale ale patrimoniului natural universal
      Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de protecţie şi conservare ale sitului natural.
      Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de protecţie şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
      i)Arii speciale de conservare
      Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.
      Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din prezenta ordonanţă de urgenţă.
      Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană, şi vor face parte din reţeaua europeană "Natura 2000".
      j)Arii de protecţie specială avifaunistică
      Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A.
      Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare.
      Ariile speciale de protecţie sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului şi fac parte din reţeaua europeană "NATURA 2000".
      k)Situri de importanţă comunitară
      Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii.
      Propunerile de situri de importanţă comunitară se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza criteriilor enunţate în anexa nr. 7.
      l)Geoparcul
      Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanţă ştiinţifică, educaţională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pământului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.
      Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţă suficient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor în armonie cu mediul natural.
      Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale şi naţionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecţie, educaţie, cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din mediul rural şi întăririi identităţii locale.
      Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată şi în conformitate cu recomandările UNESCO şi Cartei Reţelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
      1.zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
      2.zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia geoparcului;
      3.zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
      Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Reţeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţională a funcţionarii unui geoparc şi acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor.

      ANEXA Nr. 2: TIPURI de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare

      Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.

      1110 Maluri nisipoase acoperite permanent cu un strat mic de apă marină;
      1140 Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip neacoperite de apă;
      1150 * Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip;
      1160 Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip;
      1210 Vegetaţie anuală la linia de ţărm;
      1220 Vegetaţie perenă a ţărmurilor stâncoase;
      1310 Salicornia şi alte specii anuale care colonizează regiunile mlăştinoase sau nisipoase;
      1340 * Pajişti sărăturate continentale;
      1530 Stepe şi mlaştini sărăturate panonice;
      2330 Dune continentale cu păşuni deschise cu Corynephorus şi Aprostis;
      2340 * Dune continentale panonice;
      2110 Dune mobile embrionare;
      2120 Dune mobile de-a lungul ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe);
      2130 Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri);
      2160 Dune cu Hippophae rhamnoides;
      2180 Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală şi boreală;
      2190 Depresiuni umede intradunale;
      3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţia de Littorelletea uniflorae şi/sau de Isoeto-Nanoiuncetea;
      3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentonică de Chara spp.;
      3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Mapnopotamion sau Hvdrocharition;
      3160 Lacuri distrofice şi bălti;
      31AO * Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuşi;
      3220 Râuri alpine şi vegetaţia herbacee de pe malurile lor;
      3230 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Mvricaria permanica;
      3240 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Salixelaeapnos;
      3260 Cursuri de apă din pajiştile montane cu vegetaţia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian;
      3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.;
      4060 Pajişti alpine şi boreale;
      4030 Pajişti uscate;
      4070 * Tufişuri cu Pinus mupo şi Rhododendron hirsutum (Muqo-Rhododendretum hirsuţi);
      40AO Tufişuri subcontinentale peri-panonice;
      40CO Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice;
      5130 Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase;
      6110 * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alvsso-Sedion albi;
      6120 * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; pajişti xerofile calcaroase pe nisip;
      6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
      6170 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine;
      6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-festucetaliapalentis);
      6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);
      6220 * Pseudostepe cu iarbă şi plante anuale de Thero-Brachypodietea;
      6230 * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;
      6240 * Pajişti stepice subpanonice;
      6250 * Pajişti stepice panonice pe loess;
      6260 * Pajişti panonice nisipoase;
      6290 Stepe ponto-panonice vestice;
      62CO *Stepe ponto-sarmatice;
      62DO Pajişti acidofile Oro-Moesiene;
      6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);
      6420 Pajişti umede cu ierburi înalte;
      6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan şi alpin;
      6440 Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii,
      6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanpiusorba officinalis);
      6520 Pajişti montane;
      7110 * Turbării active;
      7120 Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală;
      7130 Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria);
      7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare;
      7150 Depresiuni pe substraturi turboase;
      7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae;
      7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
      7230 Mlaştini alcaline;
      7240 * Vegetaţie pionieră alpină cu Caricion bicoloris-atrofuscae;
      8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani);
      8120 Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietearotundifolii);
      8150 Grohotişuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;
      8160 * Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;
      8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică;
      8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică;
      8230 Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;
      8240 Grohotiş şi lespezi calcaroase;
      8310 Grote neexploatate turistic;
      9110 Păduri tip Luzulo-Fapetum;
      9130 Păduri tip Asperulo-Fapetum;
      9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer şi Rumex arifolius;
      9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fapion;
      9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli;
      9170 Stejăris cu Galio-Carpinetunr,
      9180 * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion;
      9190 Stejăriş bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur,
      91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus anpustifolia;
      91 DO * Turbării împădurite;
      91EO * Păduri aluviale cu Alnus plutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);
      91FO Păduri mixte cu Quercus robur, U/mus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);
      91 HO * Păduri panonice cu Quercus pubescens;
      91IO Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.;
      91 MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc;
      91VO Păduri dacice de fag (Svmphyto-Fapiori);
      91XO * Păduri de fag dobrogene;
      91YO Păduri dacice de stejar şi carpen;
      91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice;
      91AA Păduri estice de stejar alb;
      91 BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice;
      9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
      9420 Păduri alpine cu Larixdecidua şi/sau Pinus cembra;
      9260 Păduri cu Castanea sativa;
      9280 Păduri cu Quercus frainetto;
      92AO Galerii cu Salix alba şi Populus alba;
      95AO Păduri oro-mediteraneene înalte de pin;
      9530 Păduri sub-mediteraneene de pin cu pin negru endemic.

      ANEXA Nr. 3: SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică

      (1)Interpretare
      1.Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea reţelei "NATURA 2000".
      2.Speciile prezentate în anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori subspeciei; sau
      b)prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.
      3.Simboluri
      Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară la nivelul Uniunii Europene.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      CHIROPTERA
      Rhinolophidae
      - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă al lui Blasius)
      - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă)
      - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă)
      - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă)
      - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavă al lui Mehely)
      Vespertilionidae
      - Barbastella barbastellus (Liliac cârn)
      - Miniopterus schreibersi(Liliac cu aripi lungi)
      - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)
      - Myotis blythi (Liliac comun mic)
      - Myotis capaccinii(Liliac cu picioare lungi)
      - Myotis dasycneme (Liliac de iaz)
      - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu)
      - Myotis myotis (Liliac comun)
      RODENTIA
      Sciuridae
      - Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău/Şuită)
      Cricetidae
      - Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc)
      Microtidae
      - Microtus tatricus (Şoarece de Tatra)
      Zapodidae
      - Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă)
      Castoridae
      - Castor fiber (Castor)
      CARNIVORA
      Canidae
      - *Canis lupus (Lup)
      (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 92. din Legea 49/2011 )
      Ursidae
      - * Ursus arctos (Urs brun)
      Mustelidae
      - Lutra lutra (Vidră, Lutră)
      (la data 16-apr-2011 alin. (2), litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 92. din Legea 49/2011 )
      - * Mustela lutreola (Noriţă, Nurcă, Vidră mică, Dihor de apă)
      - Vormela peregusna (Dihor pătat)
      - Mustela eversmanni (Dihor de stepă)
      Felidae
      - Lynx lynx (Râs)
      Phocidae
      - * Monachus monachus (Vacă de mare, Focă cu burtă albă)
      ARTILODACTYLA
      Bovidae
      - * Bison bonasus (Zimbru)
      CETACEA
      - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros)
      - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare)
      PĂSĂRI
      GAVIIFORMES
      Gavidae
      - Gavia stellata (Fundac mic)
      - Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac)
      - Gavia immer (Cufundac mare)
      PELECANIFORMES
      Phalacrocoracidae
      - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic)
      Pelecanidae
      - Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
      - Pelecanus crispus (Pelican creţ)
      CICONIFORMES
      Ardeidae
      - Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă)
      - Ixobrychus minutus (Stârc pitic)
      - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte)
      - Ardeola ralloides (Stârc galben)
      - Egretta garzetta (Egretă mică)
      - Egretta alba (Egretă mare)
      - Ardea purpurea (Stârc roşu)
      Ciconiidae
      - Ciconia nigra (Barză neagră)
      - Ciconia ciconia (Barză albă)
      Threskiornithidae
      - Plegadis felcinellus (Ţigănuş, Ibis negru)
      - Platalea leucorodia (Lopătar, Stârc lopătar)
      ANSERIFORMES
      Anatidae
      - Cygnus cygnus (Lebădă de iarnă)
      - Anser erythropus (Gârliţă mică)
      - Branta ruficollis (Gâscă cu gât roşu)
      - Tadorna ferruginea (Călifar roşu)
      - Aythya nyroca (Raţă roşie, Raţă cu ochii albi)
      - Oxyura leucocephala (Raţă cu cap alb)
      FALCONIFORMES
      Accipitridae
      - Pernis apivorus (Viespar)
      - Milvus migrans (Gaie brună, Gaie neagră)
      - Milvus milvus (Gaie roşie, Şorliţă)
      - Haliaeetus albicilla (Codalb)
      - Neophron percnopterus (Hoitar)
      - Gypaetus barbatus (Zăganul, Vulturul bărbos)
      - Aegypius monachus (Vultur pleşuv brun, Vultur negru)
      - Gyps fulvus (Vultur pleşuv sur)
      - Circaetus gallicus (Şerpar)
      - Circus aeruginosus (Erete de stuf)
      - Circus cyaneus (Erete vânăt)
      - Circus macrourus (Erete alb)
      - Circus pygargus (Erete sur)
      - Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)
      - Buteo rufinus (Şorecar mare)
      - Aquila pomarina (Acvilă ţipătoare mică)
      - Aquila danga (Acvilă ţipătoare mare)
      - Aquila heliaca (Acvilă de câmp)
      - Aquila chrysaetos (Acvilă de munte)
      - Hieraaetus pennatus (Acvilă pitică, Acvilă mică)
      Pandionidae
      - Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar)
      Falconidae
      - Falco naumanni(Vânturel, Vinderel mic)
      - Falco vespertinus (Şoimuleţ, Vânturel de seară)
      - Falco cherrug (Şoim dunărean)
      - Falco peregrinus (Şoim călător)
      GALLIFORMES
      Tetraornidae
      - Tetrao tetrix tetrix (Cocoş de mesteacăn)
      - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
      GRUIFORMES
      Rallidae
      - Porzana porzana (Creştet pestriţ, Cresteluţ pestriţ)
      - Porzana parva (Cresteluţ mijlociu, Creştet mijlociu, Creştet cenuşiu)
      - Porzana pussilla (Cresteluţ pitic, Creştet pitic)
      - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp)
      Gruidae
      - Grus grus (Cocor)
      Otididae
      - Otis tarda (Dropie)
      CHARADRIIFORMES
      Recurvirostridae
      - Recurvirostra avosetta (Ciocîntors)
      - Himantopus himantopus (Piciorong, Cătăligă)
      Burhinidae
      - Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului)
      Glareolidae
      - Glareola pratincola (Ciovlică ruginie)
      Charadriidae
      - Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
      - Charadrius alexandrinus (Prundăraş de sărătură)
      - Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundăraş de munte)
      Scolopacidae
      - Calidris alpina (Fungaci de ţărm)
      - Gallinago media (Becaţină mare)
      - Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subţire)
      - Tringa glareola (Fluierar de mlaştină)
      - Phalaropus lobatus (Notatiţă)
      Laridae
      - Larus melanocephalus (Pescăruş cu cap negru)
      - Larus genei (Pescăruş cu cioc subţire, pescăruş roz, pescăruş rozalb)
      - Larus minutus (Pescăruş mic)
      Sternidae
      - Sterna (Gelochelidon) nilotica (Pescăriţă râzătoare)
      - Sterna caspia (Pescăriţă mare)
      - Sterna sandvicensis (Chiră de mare)
      - Sterna hirundo (Chiră de baltă)
      - Sterna albifrons (Chiră mică)
      - Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb)
      - Chlidonias niger (Chirighiţă neagră)
      STRIGIFORMES
      Strigidae
      - Bubo bubo (Buhă, Bufniţă)
      - Glaucidium passerinum (Ciuvică)
      - Asio flammeus (Ciuf de câmp)
      - Aegolius funereus (Minuniţă)
      CAPRIMULGIFORMES
      Caprimulgidae
      - Caprimulgus europaeus (Caprimulg)
      CORACIIFORMES
      Alcedinidae
      - Alcedo atthis (Pescăraş albastru)
      Coraciidae
      - Coracias garrulus (Dumbrăveancă)
      PICIFORMES
      Picidae
      - Picus canus (Ghionoaie sură)
      - Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră)
      - Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare (pestriţă) de grădină]
      - Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar)
      - Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb)
      - Picoides tridactylus (Ciocănitoare de munte)
      PASSERIFORMES
      Alaudidae
      - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan)
      - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol)
      - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure)
      Motacillidae
      - Anthus campestris (Fâsă de câmp)
      Muscicapidae/Turdinae
      - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru)
      - Luscinia svecica (Guşă vânătă)
      Muscicapidae/Sylviinae
      - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig)
      - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă)
      - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă)
      Muscicapidae (Muscicarpinae)
      - Ficedula parva (Muscar mic)
      - Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
      Laniidae
      - Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic)
      - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic)
      Emberizidae
      - Emberiza hortulana (Presură de grădină)
      REPTILE
      CHELONIA (TESTUDINES)
      Testudinidae
      - Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană)
      - Testudo graeca (Ţestoasă de uscat dobrogeană)
      Emydidae
      - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)
      OPHIDIA (SERPENTES)
      Colubridae
      - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates)
      Viperidae
      - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperă de stepă)
      - * Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneaţă)
      AMFIBIENI
      CAUDATA
      Salamandridae
      - Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă)
      - Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean)
      - Triturus montandoni (Triton carpatic)
      - Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean)
      ANURA
      Discoglossidae
      - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
      - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
      Pelobatidae
      - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă)
      PEŞTI
      PETROMYZONIFORMES
      Petromyzonidae
      - Eudontomyzon danfordi (Chişcar)
      - Eudontomyzon mariae
      - Eudontomyzon vladykovi
      CLUPEIFORMES
      Clupeidae
      - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)
      - Alosa caspia caspia (Rizeafcă)
      SALMONIFORMES
      Salmonidae
      - Hucho hucho (Lostriţă)
      Umbridae
      - Umbra krameri (Ţigănuş)
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)
      - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
      - Zingel spp.
      CYPRINIFORMES
      Cyprinidae
      - Aspius aspius (Avat)
      - Barbus meridionalis (Moioagă)
      - Chalcalburnus chalcoides (Obleţ mare)
      - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)
      - Gobio uranoscopus (Petroc)
      - Gobio kessleri (Petroc)
      - Leuciscus (Telestes) souffia (Clean dungat)
      - Pelecus cultratus (Sabiţă)
      - Rutilus pigus (Babuşcă de Tur)
      - Rhodeus sericeus amarus (Boarcă)
      Cobitidae
      - Cobitis elongata (Fâsă mare)
      - Cobitis taenia (Zvârlugă)
      - Misgurnis fossilis (Ţipar, Vârlan)
      - Sabanejewia aurata (Dunarinţă)
      SCORPAENIFORMES
      - Cottus gobio (Zglăvoc)
      NEVERTEBRATE
      ARTHROPODA
      CRUSTACEA
      Decapoda (Crustacei)
      - * Austropotamobius torrentium
      INSECTA
      Coleoptera (Gândaci)
      - Bolbelasmus unicornis
      - Boros schneideri
      - Buprestis splendens
      - Carabus hampei
      - Carabus hungaricus
      - Carabus variolosus
      - Cerambyx cerdo (Croitor)
      - Cucujus cinnaberinus
      - Graphoderus bilineatus
      - Lucanus cervus (Rădaşcă)
      - Morimus funereus
      - Oxyporus mannerheimi
      - * Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
      - *Phryganophilus ruficollis
      - Pilemia tigrina
      - Probaticus subrugosus
      - * Pseudogaurotina excellens
      - Rhysodes sulcatus
      - * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
      - Stephanopachys substriatus
      Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
      - Arytrura musculus
      - *Callimorpha quatripunctaria (Euplagia, Panaxia)
      - Catopta thrips
      - Colias myrmidone
      - Cucullia mixta lorica
      - Dioszeghyana schmidtii
      - Eriogaster catax
      - Euphydryas aurinia
      - Euphydryas maturna
      - Erannis ankeraria
      - Gortyna borelii lunata
      - Glyphipterix loricatella
      - Hypodryas maturna partiensis
      - Lycaene helle
      - Lycaena dispar
      - Lepidea morsei
      - Maculinea teleius
      - Maculinea nausithous
      - *Nymphalis vaualbum
      - Pseudophilotes bavius
      Odonata (Libelule)
      - Coenagrion ornatum
      - Coenagrion mercuriale
      - Cordulegaster heros
      - Leucorrhinia peeforalis
      - Ophiogomphus cecilia
      Orthoptera (Greieri şi Cosaşi)
      - Isophya harzi
      - Isophya stysi
      - Isophya costată
      - Pholidoptera transsylvanica
      - Odontopodisma rubripes
      - Paracaloptenus caloptenoides
      - Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius
      MOLLUSCA
      Gastropoda (Melci)
      - Anisus vorticulus
      - Chilostoma banaticum
      - Theodoxus transversalis
      - Vertigo angustior
      - Vertigo genesii
      - Vertigo moulinisiana
      BIVALVIA
      Unionoida (Scoici)
      - Unio crassus
      b)PLANTE
      PTERIDOPHYTA
      Marsileaceae
      - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)
      Aspleniaceae
      - Asplenium adulterinum (Feriguţă, Ruginiţă)
      ANGIOSPERMAE
      Alismataceae
      - Caldesia parnassifolia (Limbariţă)
      - Luronium natans
      Boraginaceae
      - Echium russicum (Capul şarpelui)
      Campanulaceae
      - Adenophora lilifolia
      - Campanula romanica (Clopoţel dobrogean)
      - * Campanula serrata (Clopoţel)
      Caryophyllaceae
      - * Dianthus diutinus (Garofiţă)
      - Moehringia jankae (Merinană)
      Chenopodiaceae
      - * Salicornia veneta
      Asteraceae (Compositae)
      - Centaurea jankae
      - Centaurea pontica
      - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte)
      - Cirsium brachycephalum (Pălămidă)
      - * Serratula lycopifolia (Gălbinare)
      Brassicaceae (Crucifere)
      - Crambe tataria (Târtan)
      - Draba dorneri (Flămânzică)
      - Thlaspi jankae (Punguliţă)
      Cyperaceae
      - Eleocharis carniolica
      Droseraceae
      - Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel)
      Poaceae (Graminae)
      - Poa granitica ssp. disparilis (Firuţă de munte)
      - Stipa danubialis (Colilie)
      Fabaceae (Leguminoase)
      - Astragalus peterffi (Cosaci)
      Iridaceae
      - Gladiolus palustris (Gladiolă)
      - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris)
      - Iris humilisssp. arenaria (I. arenaria) (Iris)
      Lamiaceae (Labiatae)
      - Dracocephalum austriacum (Mătăciune)
      Liliaceae
      - Colchicum arenarium (Brânduşă)
      - Tulipa hungarica (Lalea galbenă)
      Oleaceae
      - Syringa josikaea (Liliac transilvănean, Lemnul vântului)
      Orchidaceae
      - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)
      - Liparis loeselii (Moşişoare)
      Paeoniaceae
      - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor)
      Ranunculaceae
      - Pulsatilla patens (Dediţei, Sisinei)
      - Pulsatilla grandis
      - *Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediţei)
      Rosaceae
      - Agrimonia pilosa (Turiţă)
      - Potentilla emilii-popii(Buruiană cu cinci degete)
      Rubiaceae
      - Galium moldavicum
      Santalaceae
      - Thesium ebracteatum (Măciulie)
      Saxifragaceae
      - Saxifraga hirculus (Ochii şoricelului)
      Scrophulariaceae
      - Tozzia carpathica (Iarba gâtului)
      Apiaceae (Umbelliferae)
      - Angelica palustris (Angelică de baltă)
      - Apium repens (Ţelină)
      - *Ferula sadleriana (Aerel)
      PLANTE INFERIOARE
      Bryophyta
      - Buxbaumia viridis
      - Dichelyma capillaceum
      - Dicranum viride
      - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus
      - Encalypta mutica
      - Mannia triandra
      - Meesia longiseta
      - Orthotrichum rogeri

      ANEXA Nr. 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

      (la data 28-apr-2010 anexa 4^A a fost in legatura cu Hotarirea 323/2010 )
      (1)Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      MICROCHIROPTERA
      - Toate speciile
      RODENTIA
      Gliridae
      - Muscardinus avellanarius (Pârş de alun)
      - Dryomys nitedula (Pârş cu coada stufoasă)
      Sciuridae
      - Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău, Şuiţă)
      Castoridae
      - Castor fiber (Castor)
      Cricetidae
      - Cricetus cricetus (Hârciog/Căţelul pământului)
      - Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic)
      Microtidae
      - * Microtus tatricus (Şoarecele de Tatra)
      Zapodidae
      - Sicista betulina (Şoarece săritor de pădure)
      - Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă)
      CARNIVORA
      Canidae
      - Caniş lupus (Lup)
      Ursidae
      - Ursus arctos (Urs brun)
      Mustelidae
      - Lutra lutra (Vidra, Lutra)
      - Mustela eversmani (Dihor de stepă)
      - Mustela lutreola (Noriţă/Nurcă)
      - Vormela peregusna (Dihorul pătat)
      Felidae
      - Felis silvestris (Pisică sălbatică)
      - Lynx lynx (Râs)
      Phocidae
      - * Monachus monachus (Focă cu burtă albă)
      ARTIODACTYLA
      Bovidae
      - * Bison bonasus (Zimbru)
      CETACEA
      - Toate speciile
      REPTILE
      TESTUDINATA
      Testudinidae
      - Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană)
      - Testudo graeca (Ţestoasă de uscat)
      Emydidae
      - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)
      SAURIA
      Lacertidae
      - Lacerta agilis (Şopârlă cenuşie)
      - Lacerta trilineata (Guşter vărgat)
      - Lacerta vivipara panonica (Şopârlă de munte)
      - Lacerta viridis (Guşter)
      - Podarcis muralis (Şopârlă de zid)
      - Podarcis taurica (Şopârlă de stepă)
      Scincidae
      - Ablepharus kitaibelli (Şopârlă mică)
      OPHIDIA
      Colubridae
      - Coluber caspius (Şarpe rău)
      - Coronella austriaca (Şarpe de alun)
      - Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap)
      - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
      - Natrix tessellata (Şarpe de apă)
      Viperidae
      - Vipera ammodytes (Viperă cu corn)
      - Vipera ursinii (Viperă de stepă)
      Boidae
      - Eryx jaculus (Şarpe de stepă, Boa de nisip)
      AMFIBIENI
      CAUDATA
      Salamandridae
      - Triturus cristatus (Triton cu creastă)
      - Triturus montandoni (Triton carpatic)
      - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean)
      ANURA
      Discoglossidae
      - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
      - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
      Hylidae
      - Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel)
      Ranidae
      - Rana arvalis (Broască de mlaştină, Broască cafenie)
      - Rana dalmatina (Broască de pădure)
      Pelobatidae
      - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasă)
      - Pelobates syriacus (Broască de pământ dobrogeană)
      Bufonidae
      - Bufo viridis (Broască râioasă verde)
      PEŞTI
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Zingel zingel (Pietrar)
      - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
      ACIPENSERIFORMES
      Acipenseridae
      - Acipenser sturio (şip)
      NEVERTEBRATE
      ARTHROPODA
      CRUSTACEA
      Decapoda (Crustacei)
      - * Austropotamobius torrontium
      INSECTA
      Coleoptera (Gândaci)
      - Bolbelasmus unicornis
      - Boros schneideri
      - Buprestis splendens
      - Carabus hampei
      - Carabus hungaricus
      - Carabus variolosus
      - Cerambyx cardo (Croitor)
      - Cucujus cinnaberinus
      - Graphoderus bilineatus
      - Lucanus cervus (Rădaşca)
      - Morimus funereus
      - Oxyporus mannerheimi
      - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
      - Phryganophilus ruficollis
      - Pilemia tigrina
      - Probaticus subrugosus
      - * Pseudogaurotina excellens
      - Rhysodes sulcatus
      - * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
      - Stephanopachys substriatus
      Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
      - Apatura metis
      - Arytrura musculus
      - Catopta thrips
      - Colias myrmidone
      - Cucullia mixta lorica
      - Erebia sudetica radnaensis
      - Erannis ankeraria
      - Eriogaster catax
      - Euphydryas aurinia
      - Glyphipterix loricatelia
      - Gortyna borelii lunata
      - Hyles hippophaes
      - Hypodryas maturna partiensis
      - Lopinga achine
      - Lycaena dispar
      - Lychaene noile
      - * Lepidea morsei
      - Maculinea arion
      - Maculinea nausithous
      - Maculinea teleius
      - Nymphalis vaualbum
      - Parnassius mnemosyne
      - Parnassius mnemosyne
      - Parnassius apollo
      - Proserpinus proserpina
      - Pseudophilotes bavius
      - Zerynthia polyxena
      Odonata (Libelule)
      - Coenagrion ornatum
      - Coenagrion mercuriale
      - Leucorrhinia pectoralis
      - Cordulegaster heros
      - Ophiogomphus cecilia
      Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
      - Isophya harzi
      - Isophya stysi
      - Pholidoptera transsylvanica
      - Isophya costată
      - Odontopodisma rubripes
      - Paracaloptenus caloptenoides
      - Saga pedo
      - Stenobothrus eurasius
      MOLLUSCA
      Gastropoda
      - * Anisus vorticulus
      - Theodoxus transversalis
      - Chilostoma banaticum
      - Vertigo angustior
      - Vertigo genesii
      - Vertigo moulinsiana
      b)PLANTE
      Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3, cu excepţia Bryophyta, plus cele prevăzute în continuare:
      Scrophulariaceae
      - Lindernia procumbens

      ANEXA Nr. 4B: SPECII DE INTERES NAŢIONAL. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă

      (la data 28-apr-2010 anexa 4^B a fost in legatura cu Hotarirea 323/2010 )
      (1)_
      Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      INSECTIVORA
      Soricidae
      - Sorex alpinus (Chiţcan de munte)
      - Neomys anomalus (Chiţcan de apă)
      CHIROPTERA
      Vespertilionidae
      - Vespertilo murinus (Liliacul bicolor)
      RODENTIA
      Spalacidae
      - Spalax leucodon (Orbetele mic)
      - Spalax graecus (Orbetele mare)
      ARTIODACTYLA
      Cervidae
      - Alcesalces (Elanul)
      CETACEA
      - Delphinus delphis (Delfin)
      PĂSĂRI
      PODICIPEDIFORMES
      Podicipedidae
      - Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic)
      FALCONIFORMES
      Falconidae
      - Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel)
      - Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor)
      GRUIFORMES
      Gruidae
      - Grus grus (Cocor)
      - Anthropoides virgo (Cocor mic)
      CHARADRIIFORMES
      Scolopacidae
      - Limicola falcinellus (Fugaci de mlaştină, Prundăraş de nămol)
      - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte)
      - Arenaria interpres (Pietruş)
      ANSERIFORMES
      Stercorariidae
      - Stercorarius spp. (Lup de mare)
      STRIGIFORMES
      Tytonidae
      - Tyto alba (Strigă)
      Strigidae
      - Otus scops (Ciuş, Ciuf pitic)
      - Athene noctua (Cucuvea)
      CORACIFORMES
      Upupidae
      - Upupa epops (Pupăză)
      APODIFORMES
      Meropidae
      - Merops apiaster (Prigorie)
      PICIFORMES
      Picidae
      - Picus viridis (Ghionoaia verde)
      - Jynx torquilla (Capîntortură)
      PASSERIFORMES
      Alaudidae
      - Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheată)
      Motacillidae
      - Motacilla spp. (Codobatură)
      Bombycillidae
      - Bombycilla garrulus (Mătăsar)
      Cinclidae
      - Cinclus cinclus (Mierlă de apă, Pescărel negru)
      Prunellidae
      - Prunella spp. (Brumăriţe)
      Turdidae
      - Erithacus rubecula (Măcăleandru)
      - Phoenicurus spp. (Codroşi)
      - Monticola saxatilis (Mierlă de piatră)
      Remizidae
      - Remiz pendulinus (Piţigoi pungar, Boicuş)
      Sturnidae
      - Sturnus roseus (Pastor roseus) (Lăcustar)
      Emberizidae
      - Emberizacia (Presură de munte)
      Sylviidae
      - Cettia cetti (Stufărica)
      - Locustella spp. (Greuşel)
      - Phylloscopus spp. (Pitulice)
      - Regulus spp. (Auşel) Muscicapidae
      - Muscicapa striata (Muscarul sur)
      Timaliidae
      - Panurus biarmicus (Piţigoi de stuf)
      Paridae
      - Aegithalos caudatus (Piţigoiul codat)
      Sittidae
      - Sitta europaea (Scorţarul, Toiul)
      Tichodromadidae
      - Tichodroma muraria (Fluturaşul de stâncă)
      Oriolidae
      - Oriolus oriolus (Grangurul)
      Corvidae
      - Nucifraga caryocatactes (Alunarul)
      - Corvus corax (Corbul)
      Passeridae
      - Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă)
      Emberizidae
      - Emberiza meianocephala (Presură cu cap negru)
      - Miliaria calandra (Presură sură)
      Fringillidae
      - Serinus serinus (Cănăraş)
      - Carduelis spp. (Sticleţi, Scatii, Inăriţe, Florinţi)
      - Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu)
      - Coccothraustes coccothraustes (Botgros)
      REPTILE
      SAURIA
      Lacertidae
      - Lacerta praticola (Şopârlă de luncă)
      - Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă de nisip)
      Anguidae
      - Anguis fragilis (Năpârcă, Şarpele de sticlă)
      OPHIDIA
      Colubridae
      - Coluber caspius (Şarpele de stepă, Şarpele rău)
      Viperidae
      - Vipera berus (Viperă comună)
      AMFIBIENI
      CAUDATA
      Salamandridae
      - Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte)
      - Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun)
      - Salamandra salamandra (Salamandră)
      ANURA
      Bufonidae
      - Bufobufo (Broască râioasă brună)
      Ranidae
      - Rana temporaria (Broască roşie de munte)
      - Rana lessonae (Broască verde de baltă)
      PEŞTI
      SALMONIFORMES
      Salmonidae
      - Hucho hucho (Lostriţă)
      CYPRINIFORMES
      Cyprinidae
      - Scardinius racovitzai (Roşioară de Peţea)
      - Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernuşcă)
      - Carassius carassius (Caracudă) GADIFORMES
      Gadidae
      - Lota lota (Mihalţ)
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Stizostedion volgensis (Şalău vărgat)
      - Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete)
      - Percarina demidoffi (Percarina)
      Gobiidae
      - Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă)
      - Neogobius syrman (Guvid de Babadag)
      SCORPAENIFORMES
      Cottidae
      - Cottus poecilopus
      NEVERTEBRATE
      ARTHROPODA
      INSECTA
      Coleoptera (Gândaci)
      - Chrysobothrys leonhardi
      - Scarabaeus affinis
      - Brachyta balcanica
      - Pedostrangalia verticalis
      - Calchaenesthes oblongomaculata
      - Neodorcadion exornatum
      - Xylosteus spinolae spinolae
      Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
      - Apatura metis
      - Arethusana arethusa arethusa
      - Argynnis laodice
      - Arida (Eumedonia) eumedon
      - Boloria (Clossiana) titania transsylvanica
      - Boloria aquilonaris
      - Catocala diversa
      - Coenonympha leander
      - Coenonympha tullia tullia
      - Colias chrysotheme
      - Conisania poelli ostrogovichi
      - Cucullia balsamitae
      - Cuculia biornata
      - Cuculia gnaphalii
      - Cupido osiris
      - Dasypolia templi koenigi
      - Diachrysia chryson deltaica
      - Erebia sudetica radnaensis
      - Erebia pharte
      - Erebia gorge
      - Erebia melas runcensis
      - Erebia melas carpathicola
      - Euchloe ausonia taurica
      - Everes alcetas
      - Grammia quenseli
      - Heteropterus morpheus
      - Hyponephele lupinus lupinus
      - Hyponephele lycaon
      - Kentrochrysalis elegans steffensi
      - Kirinia roxelana
      - Lasiocampa eversmanni
      - Lamonia balcanica
      - Lychaena hippothoe hippothoe
      - Maculinea alcon
      - Muschampia cribrellum
      - Muschampia tessellum
      - Neptis hylas (sappho)
      - Oxytripia orbiculosa
      - Paradrymonia vittata bulgarica
      - Pericalia matronula
      - Peridea korbi herculana
      - Phyllodesma ilicifolia ilicifolia
      - Pieris ergane
      - Plebeius sephirus
      - Piusia putnami gracilis
      - Plusidia cheiranthi
      - Polia cherrug
      - Potyommatus amandus
      - Pseudophilotes bavius egea
      - Psodos quadrifaria
      - Pyrgus sidae sidae
      - Pyrocieptria cora
      - Rileyiana fovea
      - Rhypariorides metelkana
      - Schinia cognata
      - Schistostege decussata dioszeghyi
      - Spaelotis suecica gylkosi
      - Tomares nogelii dobrogensis
      - Zerynthia (Allancastria) cerisy ferdinandi
      - Zygaena laeta orientis
      - Zygaena nevadensis gheorghenica
      Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
      - Capraiscola ebneri
      - Chorthippus acroleucus
      - Isophya dobrogensis
      - Metrioptera domogledi
      - Miramella (Capraiuscola) ebneri
      - Odontopodisma acuminata
      - Odontopodisma carpathica
      - Odontopodisma montana
      - Onconotus servi/lei
      - Podismopsis transsylvanica
      - Poecilimon intermedius
      - Uvarovitettix transsylvanica
      - Zubovskya banatica
      MOLLUSCA
      Gastropoda (Melci)
      - Alopia sp.
      - Bathyomphalus contortus
      - Cochlodina marisi
      - Graciliaria inserta
      - Gyraulus crista
      - Herilla ziegleri dacica
      - Holandrina holandri
      - Melanopsis parreyssi
      - Physa fontinalis
      - Psudalinda sp.
      - Serrulina serrulata
      - Theodoxus prevostianus
      Bivalvia
      - Adacna fragilis
      - Hypanis plicata reliefa
      - Monodacna colorata
      - Pseudanodonta complanata
      b)PLANTE
      Asteraceae
      - Achillea impatiens
      - Andryala levitomentosa
      - Artemisia lerchiana
      - Centaurea ruthenica
      - Centaurea varnensis
      Brassicaceae
      - Alyssum caliacre
      Caryophyllaceae
      - Dianthus dobrogensis
      - Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus
      - Silene thymifolia
      - Stellaria longifolia
      Cyperaceae
      - Carex chordorrhiza
      - Carex lachenalii
      - Rhynchospora alba
      - Schoenus ferugineus
      Euphorbiaceae
      - Euphorbia carpatica
      Fabaceae
      - Astragalus excapus
      Dipsacaceae
      - Cephalaria radiata
      Ericaceae
      - Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului)
      - Vaccinium uliginosus
      Gentianaceae
      - Lomantogonium carinthiacum
      Liliaceae
      - Tofieldia calycuta
      Linaceae
      - Linum pallasianum ssp. borzaeanum
      Lycopodiaceae
      - Lycopodium inundatum
      Salicaceae
      - Salix bicolor
      Scrophulariaceae
      - Pedicularis sylvatica (Vârtejul pământului)
      Paeoniaceae
      - Paeonia tenuifolia (Bujor)
      Poaceae
      - Corynephorus canescens
      - Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare)
      - Leymus sabulosus (Perişor)
      - Sesleria uliginosa
      Polygonaceae
      - Polygonum alpinum (Troscot de munte)
      Portulacaceae
      - Montia minor
      Rosaceae
      - Potentilla haynaldiana
      Zygophyllaceae
      - Nitraria schoberi (Gărdurariţă)

      ANEXA Nr. 5A: SPECII DE INTERES COMUNITAR. Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management

      (1)Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      CARNIVORA
      Canidae
      - Caniş aureus (Şacal/Lup auriu)
      Mustelidae
      - Martes martes (Jder de copac)
      - Mustela putorius (Dihor de casă)
      ARTIODACTYLA
      Bovidae
      - Rupicapra rupicapra (Capră neagră)
      AMFIBIENI
      ANURA
      Ranidae
      - Rana esculenta (Broască verde de lac)
      - Rana ridibunda (Broască verde mare de lac)
      - Rana temporaria (Broască roşie de munte)
      PEŞTI
      ACIPENSERIFORMES
      Acipenseridae
      - Toate speciile
      CLUPEIFORMES
      Clupeidae
      - Alosa spp. (Scrumbii)
      SALMONIFORMES
      Salmonidae
      - Thymallus thymallus (Lipanul)
      Cyprinidae
      - Barbus barbus (Mreana)
      - Barbus meridionalis (Moioagă)
      - Rutiluspigus (Babuşcă de Tur)
      PERCIFORMES
      Percidae
      - Zingel zingel (Pietrar)
      NEVERTEBRATE
      MOLLUSCA
      GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
      Helicidae
      - Helixpomatia (Melcul de livadă)
      HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
      Hirudinidae
      - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală)
      ARTHROPODA
      CRUSTACEA-DECAPODA
      Astacidae
      - Astacus astacus (Rac de râu)
      b)PLANTE
      LICHENES
      Cladoniaceae
      - Cladonia subgenus Cladina
      BRYOPHYTA
      MUSCI
      Leucobryaceae
      - Leucobryum glaucum
      Sphagnaceae
      - Sphagnum spp. (Muşchi de turbă)
      PTERIDOPHYTA
      - Lycopodium spp. (Pedicuţă)
      ANGIOSPERMAE
      Amaryllidaceae
      - Galanthus nivalis (Ghiocel alb)
      Asteraceae (Compositae)
      - Amica montana (Arnică)
      - Artemisia eriantha
      Gentianaceae
      - Gentiana lutea (Ghinţură)
      Lilliaceae
      - Ruscus acuteatus (Ghimpe)

      ANEXA Nr. 5B: SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (la data 16-apr-2011 anexa 5^B modificat de Art. I, punctul 99. din Legea 49/2011 )

      (1)Speciile care figurează în această anexă sunt indicate:
      a)prin numele speciei ori al subspeciei; sau
      b)prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
      (2)_
      a)ANIMALE VERTEBRATE
      MAMIFERE
      LAGOMORPHA
      Lepuridae
      - Lepus europaeus (Iepure de câmp)
      - Oryctolagus cuniculus (Iepurele de vizuină)
      RODENTIA
      Sciuridae
      - Sciurus vulgaris (Veveriţă)
      - Marmota marmota (Marmotă)
      Myocastoridae
      - Myocastor coypus (Nutrie)
      Muridae
      - Ordratra zibethicus
      CARNIVORA
      Canidae
      - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă)
      - Vulpes vulpes (Vulpe)
      Mustelidae
      - Martes foina (Jder de piatră/Beică)
      - Mustela erminea (Helge/Hermină)
      - Mustela nivalis (Nevăstuică)
      - Mustela vison (Nurcă Americană)
      - Meles meles (Bursuc/Viezure)
      ARTIODACTYLA
      Cervidae
      - Capreolus capreolus (Căprioară)
      - Cervus elaphus (Cerb)
      - Dama dama (Cerb lopătar)
      - Ovis ammon musimon (Muflon)
      Suidae
      - Susscrofa (Mistreţ)
      PEŞTI
      PERCIFORMES
      Gobiidae
      - Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare)
      - Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarbă)
      - Mesogobius batrachocephalus (Hanos)

      ANEXA Nr. 5C: SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este permisă

      PĂSĂRI
      ANSERIFORMES
      Anatidae
      - Anser albifrons (Gârliţă mare)
      - Anser fabalis (Gâscă de semănătură)
      - Anser anser (Gâscă de vară)
      - Anas penelope (Raţă fluierătoare)
      - Anas platyrhynchos (Raţă mare)
      - Anascrecca (Raţă pitică)
      - Anasclypeata (Raţă lingurar)
      - Anas strepera (Raţă pestriţă)
      - Anas acuta (Raţă suliţar)
      - Anas querquedula (Raţă cârâitoare)
      - Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu)
      - Aythya fuligula (Raţă moţată)
      - Aythya marila (Raţă cu cap negru)
      - Bucephala clangula (Raţă sunătoare)
      GALLIFORMES
      Tetraonidae
      - Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca)
      - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
      Phasianidae
      - Perdix perdix (Potârniche)
      - Coturnix coturnix (Prepeliţă)
      - Phasianus colchicus (Fazan)
      GRUIFORMES
      Rallidae
      - Gallinula chloropus (Găinuşă de baltă)
      - Fulica atra (Lişiţă)
      CHARADRIIFORMES
      Scolopacidae
      - Lymnocryptes mini mus (Becaţină mică)
      - Gallinago gallinago (Becaţină comună)
      - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure)
      COLUMBIFORMES
      Columbidae
      - Columba oenas (Porumbel de scorbură)
      - Columba palumbus (Porumbel gulerat)
      - Streptopelia decaocto (Guguştiuc)
      - Streptopelia turtur (Turturică)
      PASERIFORMES
      Alaudidae
      - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae
      - Garrulus glandarius (Gaiţă)
      - Pica pica (Coţofană)
      - Corvus monedula (Stăncuţă)
      - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură)
      - Corvus corone corone (Cioară neagră)
      - Corvus corone cornix (Cioară grivă)
      - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică)
      Sturnidae
      - Sturnus vulgaris (Graurul comun)
      - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean)
      Turdidae/Muscicapidae
      - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc)
      - Turdus philomelos (Sturzul cântător)
      - Turdus Hiacus (Sturzul de vii)
      - Turdus pilaris (Cocoşar)

      ANEXA Nr. 5 D: SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă

      ANSERIFORMES

      ANEXA Nr. 5E: SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă în condiţii speciale

      ANSERIFORMES
      Anatidae
      - Anser albifrons albifrons (Gârliţa mare)
      - Anser anser (Gâscă mare)
      - Anas penelope (Raţa fluierătoare)
      - Anas crecca (Raţa mică)
      - Anas acuta (Raţa suliţar)
      - Anas clypeata (Raţa lingurar)
      - Aythya ferina (Raţa cu cap castaniu)
      - Aythya fuligula (Raţa moţată)
      - Aythya marila (Raţa cu cap negru)
      - Melanitta nigra (Raţa neagră)
      GALLIFORMES
      Tetraonidae
      - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
      GRUIFORMES
      Rallidae
      - Fulica atra (Lişiţa)
      CHARADRIIFORMES
      Charadriide
      - Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
      Scolopacidae
      - Lymnocryptes minimus (Becaţină mică)
      - Gallinago gallinago (Becaţină comună)
      - Scolopax rusticola (Sitar de pădure)

      ANEXA Nr. 6: METODE ŞI MIJLOACE de captură şi ucidere şi modalităţi de deplasare interzise în vederea capturării sau uciderii

      a)Mijloace neselective:
      MAMIFERE
      - Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie;
      - Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească;
      - Surse luminoase artificiale;
      - Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;
      - Mijloace de luminare a ţintelor;
      - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
      - Explozivi;
      - Fileuri/năvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
      - Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
      - Arbalete;
      - Otrăvuri şi momeli otrăvite sau care conţin anestezice;
      - Gazare sau afumare;
      - Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe.
      PEŞTI
      - Otrăviri;
      - Explozivi, curent electric;
      - Tipuri de plase/setei interzise.
      PĂSĂRI
      - Laţuri, sârme, cârlige, păsări oarbe sau mutilate, folosite ca momeală vie;
      - Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească;
      - Surse de lumină artificială, oglinzi, dispozitive pentru luminarea ţintelor;
      - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
      - Explozivi;
      - Plase, capcane, momeli otrăvite sau tranchilizante;
      - Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe.
      b)Modalităţi de deplasare:
      - Pe cale aeriană;
      - Vehicule terestre cu motor în funcţiune;
      - Bărci care se deplasează cu o viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigaţia maritimă, se poate autoriza, din motive de siguranţă, utilizarea bărcilor cu motor cu o viteză până la 18 km/h.
      Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor informează Comisia Europeană cu privire la toate autorizaţiile acordate.

      ANEXA Nr. 7: CRITERII pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificării ca situri de importanţă comunitară şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare

      I.Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importanţei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare)
      A.Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2:
      a)gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
      b)suprafaţa ariei acoperită de tipul de habitat natural, în comparaţie cu suprafaţa totală acoperită de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu naţional;
      c)gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat natural în cauză şi posibilităţi de refacere/reconstrucţie;
      d)evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
      B.Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
      a)mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor prezente în aria respectivă, în relaţie cu populaţiile prezente în cadrul întregului teritoriu naţional;
      b)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilităţile de restaurare;
      c)gradul de izolare a populaţiilor prezente în situl respectiv în relaţie cu distribuţia naturală a speciilor;
      d)evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
      C.Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanţă comunitară, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecărei specii prevăzute în anexa nr. 3.
      D.Această listă va conţine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la lit. A şi B.

      II.Etapa 2: Evaluarea importanţei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale
      1.Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanţă comunitară.
      2.Evaluarea importanţei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legătură cu "Natura 2000", va ţine seama de următoarele criterii:
      a)valoarea relativă a sitului la nivel naţional;
      b)poziţia geografică a sitului în legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele părţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
      c)suprafaţa totală a sitului;
      d)numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv;
      e)valoarea ecologică globală a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauză.

      ANEXA Nr. 8: STUDII ŞI CERCETĂRI necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări

      a)Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora
      b)Enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit
      c)Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare
      d)Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaţionale
      e)Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări
      f)Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării mediului
      g)Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de păsări.
      Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 442 din data de 29 iunie 2007
      *) în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate" se înlocuieşte cu sintagma "Ministerul Mediului".

  • Alte resurse

      Legea de partea naturii

      Descarcă ghidul “Legea de partea naturii” unde poti citi mai multe despre procedurile pentru prevenirea si oprirea activitaților cu impac negativ asupra mediului

Până îți răspund instituțiile publice te-ai gândit să începi o campanie în comunitatea ta? DeClic iți oferă instrumentle pentru a mobiliza alți cetățeni, a amplifica vocea voastră și a pentru a produce o schimbare.

Despre Cookies

Folosim cookies pentru funcționalitatea site-ului și pentru a-ți oferi o experiență personalizată pe actionez.ro. Prin continuarea navigării, ne oferi acordul tău.